Premierul Marcel Ciolacu anunță că valoarea investițiilor din 2023 a depășit suma deficitului public. Avem cea mai mare creștere economică din zonă, a adăugat Ciolacu.

„Anul trecut am avut cea mai mare creștere economică din regiune în condiții foarte dificile. Ultima prognoză a CE arată că 10 țări din UE vor avea scădere economică în 2023, iar 12 state membre și-au depășit semnificativ țintele de deficit. România a avut o creștere sănătoasă pentru că s-a bazat foarte mult pe investiții și nu pe consum. Valoarea investițiilor publice a depășit anul trecut suma deficitului public. Per total volumul investițiilor publice a crescut cu 33%, iar acest lucru s-a văzut în apariția a peste 75.000 de locuri de muncă”, a explicat prim-ministrul Ciolacu.

Premierul a mai spus că „absorbția banilor europeni a fost motorul creșterii economiei românești”.
„Pentru prima dată am reușit să atingem un nivel record de absorbție de peste 93%. În total, anul trecut am încasat peste 13,7 miliarde de euro de la CE cu tot cu sumele din PNRR”, a concluzionat Marcel Ciolacu.

Alocațiile de stat pentru copii vor fi majorate din luna ianuarie. Anunțul a fost făcut de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Alocațiile de stat pentru copii cresc din ianuarie 2024 cu 13,8%. Primele alocații majorate vor fi plătite în luna februarie a anului în curs.
„3,6 milioane de copii și tineri care urmează cursuri liceale și profesionale vor beneficia de sume mai mari aferente alocațiilor de stat. Plățile se fac din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale prin Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.
Astfel, alocațiile vor crește după cum urmează:
- de la 256 de lei pe lună la 292 de lei pe lună pentru copiii peste 2 ani și pentru tinerii care urmează cursuri liceale și profesionale;
- de la 631 de lei la 719 lei pentru copiii cu handicap cu vârste de până la 18 ani.
Conform execuției preliminare a bugetului, MMSS a plătit în anul 2023 suma de 13,26 miliarde de lei pentru alocațiile de stat pentru copii.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR cu privire la legea care modifică ordonanță privind circulația pe drumurile publice. Sesizarea de neconstituționalitate este asupra Legii pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Administrația Prezidențiale transmite că Legea completează O.U.G. nr. 195/2002 în sensul extinderii valabilității permiselor de conducere eliberate pentru categoria B și pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW și cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1. De asemenea, sunt instituite anumite condiții pentru deținătorii permiselor de categoria B care doresc să conducă și motociclete de tipul celor anterior menționate.
„În urma parcurgerii procedurii de reexaminare ca urmare a cererii de reexaminare transmise de Președintele României, în temeiul art. 77 alin. (2), Parlamentul a adoptat legea cu modificări care depășesc limitele cererii de reexaminare formulată de Președintele României, motiv pentru care considerăm că Legea pentru completarea art. 241 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice a fost adoptată cu încălcarea art. 77 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție, iar în raport cu jurisprudența Curții Constituționale, referitoare la fixarea limitelor sesizării Parlamentului pentru reexaminarea legii prin cererea formulată de Președintele României, a fost adoptată şi cu încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție”, scrie în comunicatul Administrației Prezidențiale.

În 24 iunie 2023, Parlamentul a transmis legea președintelui, în vederea promulgării, iar în în 7 iulie 2023, președintele a solicitat reexaminarea legii de către Parlament, pentru următoarele considerente: „1. plasarea greșită a intervenției legislative la alin. (1) al art. 241 ce reglementează procedura eliberării permiselor de conducere. Aceasta trebuia să vizeze completarea alin. (2) al art. 241, care se referă la dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice, și nu alin. (1) al art. 241; 2. neclaritatea legii din perspectiva modului în care se va face dovada absolvirii celor 10 ore de pregătire practică, dacă această dovadă trebuie deținută fizic și prezentată în cazul unui control de fiecare conducător de vehicule, alături de permisul de conducere; 3. lipsa de claritate a intenției legiuitorului de a acorda dreptul posesorilor permiselor de conducere eliberate pentru categoria B de a conduce doar motociclete cu transmisie automată din categoria A1”.
În 27 decembrie 2023, în urma reexaminării, Parlamentul a transmis spre promulgare legea.
„Potrivit legii criticate, la articolul 241 alineatul (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, după litera g) se introduce o nouă literă, lit. g1), cu următorul cuprins „g¹) permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile și pentru motociclete cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1, cu condiția ca deținătorii permiselor să aibă vârsta de minimum 24 de ani împliniți, o experiență de cel puțin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B și fac dovada, printr-o adeverință, că au absolvit un curs de pregătire practică de minimum 10 ore în acest sens în cadrul unei unități autorizate de pregătire a conducătorilor de vehicule. Adeverința obținută se înscrie în Registrul național al cursanților gestionat de către Autoritatea Rutieră Română, iar informația deținerii acesteia se transmite pe cale electronică Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări în vederea introducerii mențiunilor corespunzătoare în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate”, se mai arată în comunicat.

Prin urmare, susține Administrația Prezidențială, în procedura de reexaminare, Parlamentul a operat următoarele modificări: 1. a completat art. 241 și a introdus la alin. (2) al acestuia o nouă literă, lit. g1); 2. a detaliat modul în care se va face dovada absolvirii celor 10 ore de pregătire practică şi anume printr-o adeverință care se înscrie în Registrul național al cursanților gestionat de către Autoritatea Rutieră Română, iar informația deținerii acesteia se transmite pe cale electronică Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări în vederea introducerii mențiunilor corespunzătoare în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate.

Perioadele de muncă și dreptul la pensie sunt recunoscute reciproc în România și SUA, a anunțat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Legea de ratificare a Acordului dintre România și SUA privitor la recunoașterea reciprocă a perioadelor de muncă și a dreptului la pensie a fost promulgată, anunță MMSS.

În baza Acordului va fi posibilă valorificarea perioadelor lucrate atât în România, cât şi în SUA, în vederea deschiderii dreptului de pensie pe principiul totalizării, cu acordarea proporțională a pensiei de către fiecare stat.
Actul normativ conține și dispoziții cu privire la încasarea pensiilor în statul ales de către beneficiari. Acest lucru constituie un avantaj important pentru facilitarea mobilității pensionarilor din cele două state pe teritoriul celuilalt stat și a menținerii accesului lor la drepturile de pensie aflate în plată.
Acordul prevede, de asemenea, dispoziții privind evitarea dublei contribuții de asigurări sociale a unui lucrător sau a riscului ca acesta să nu fie supus niciunei scheme de asigurări sociale din cele acoperite de Acord.
În ceea ce privește lucrătorii detașați, s-a stabilit inclusiv exceptarea reciprocă a acestora de la plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate din sistemul național al statului unde sunt detașați.
Acordul în domeniul securităţii sociale vizează persoanele care sunt sau au fost supuse legilor unuia sau ambelor state, dar și pe cele ale căror drepturi derivă, conform legilor aplicabile, de la acestea.
Documentul se aplică, pentru România, legilor care reglementează pensiile şi ajutoarele pentru deces din sistemul public de pensii, precum și legilor care reglementează contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, a precizat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

2023 este cel mai cald an din istorie pentru România cu o temperatură medie de 12,5 grade și o abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010, a anunțat Ministerul Mediului.
Totodată intervalul 2012-2023 devine cea mai caldă perioadă de 12 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

Potrivit serviciului pentru schimbări climatice Copernicus, și la nivel european 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar oamenii de știință avertizează că încălzirea globală, perioadele de secetă severă, vor continua în condițiile în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt în creștere.

„Tendința actuală a încălzirii globale este rezultatul activităților antropice (probabilitate de peste 95%) și se desfășoară cu o rată fără precedent. Acest fenomen este strâns legat de efectul de seră proces prin care atmosfera captează o partea a energiei solare, cealaltă parte fiind radiată înapoi în spațiu. Gazele cu efect de seră, dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O) sunt rezultatul, în special, al arderii combustibililor fosili iar în prezent, depășesc semnificativ nivelurile preindustriale. Omenirea emite, în prezent, aproximativ 40 de gigatone de CO2 pe an. Pentru a rămâne în limitele Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, cantitatea totală de carbon pe care o mai putem emite este de aproximativ 250 de gigatone. Corelând și alți factori care contribuie la încălzire, timpul care ne-a rămas pentru a reduce total emisiile este de aproximativ cinci ani”, au transmis reprezentanții ministerului.
În vederea combaterii încălzirii globale, s-a discutat despre efectele acesteia în cadrul mai multor conferințe și s-au adoptat tratate menite să reglementeze acțiunile necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a afirmat în cadrul summitului ONU din Dubai privind clima, COP28, că, în 2023, condițiile extreme înregistrate au „lăsat o amprentă de devastare și disperare”, precizând și că ritmul schimbărilor climatice a „crescut alarmant”, perioada 2011-2020 fiind cel mai cald deceniu înregistrat vreodată.
Temperatura medie la suprafaţa globului a atins cote record în primele 11 luni ale anului, potrivit observatorului european Copernicus: din ianuarie până în noiembrie, mercurul a fost în medie cu 1,46 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900. Ca urmare, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în ceea ce priveşte media anuală. În fiecare lună au fost înregistrate temperaturi record, noiembrie, fiind luna care a încheiat cea mai caldă toamnă boreală, din emisfera nordică, din timpurile moderne.

„2023 are acum şase luni şi două anotimpuri care au depăşit recordurile. Această lună noiembrie extraordinară, care include două zile cu temperaturi cu 2 grade peste nivelurile preindustriale, înseamnă că 2023 este cel mai cald an înregistrat vreodată în istorie”, a declarat Samantha Burgess, şef adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S).
Și pentru România, cu o temperatură medie de 12,5 grade și abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010, 2023 a fost cel mai cald an din istorie. Cel mai cald an din istorie a avut și cel mai călduros Crăciun. Maxima zilei a fost de 17 grade Celsius, iar la stația meteo de la Calafat, s-au înregistrat, aproape 21 de grade, un record de temperatură al ultimilor șase ani. O masă de aer tropical a ajuns din sudul continentului în țara noastră și, astfel, s-au atins temperaturi foarte ridicate în decembrie.

Ziua de sâmbătă, 21 octombrie, a fost extrem de caldă, cu recorduri la 129 de stații din țara noastră, pentru istoria recentă, de când se fac măsurători.
„Încălzirea continuă înseamnă că fenomenele meteorologice extreme - care s-au agravat deja - vor deveni și mai frecvente și mai intense, agravând pagubele și pierderile de vieți omenești cauzate de secete, inundații, uragane și incendii. Tendințele acestea ne afectează pe toți și nu mai poate nega nimeni că activitatea umană a pus o presiune prea mare asupra naturii, iar măsurile care sunt impuse prin acorduri internaționale, prin reducerea emisiilor de carbon, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră devin absolut necesare. România sprijină efortul Uniunii Europene (UE) de a combate atât cauzele, cât şi efectele încălzirii globale, conștientă fiind că atingerea ţintelor nu se poate realiza individual, deoarece modalităţile practice prin care putem să reducem emisiile de carbon şi emisiile de gaze cu efect de seră, presupun un efort comun, concertat, statele având obligaţia de a respecta angajamentele pe care părţile şi le-au asumat prin Acordul de la Paris şi prin Pactul Climatic de la Glasgow, adoptat în 2021. Astfel, România susţine determinarea Uniunii Europene de a căuta soluţii eficiente pentru a răspunde nevoilor diverse ale ţărilor vulnerabile care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice şi este solidară cu acestea și şi-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050”, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor Mircea Fechet.

Ceremonia de semnare a contractului de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență a unei noi construcții a Spitalului de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne Prof. dr. Dimitrie Gerota s-a desfășurat la sediul Guvernului.

La ceremonie a participat și prim-ministrul Marcel Ciolacu.

„Este o investiție de peste 1,4 miliarde de lei, finanțarea este în mare parte din PNRR. Va fi unul dintre cele mai moderne spitale din România (...) acest lucru va porni din februarie, sperăm ca și constructorii să facă față acestei provocări”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Și ministrul Sănătății a fost la ceremonie.

„Cred că acest proiect, cel mai mare finanțat din PNRR în ceea ce privește spitalele, se va termina la timp”, a spus și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
MAI anunță că „obiectivul general al proiectului îl constituie construirea sediului nou pentru Spitalul de Urgență al MAI Prof. Dr. Dimitrie Gerota la standardele actuale de calitate și în acord cu cele mai bune practici internaționale, în scopul oferirii de servicii de îngrijiri medicale integrate, având în vedere următoarele premise: asigurarea accesului personalului MAI, a locuitorilor municipiului București, precum și a altor persoane, care se prezintă la sediul acestuia pentru servicii de sănătate de calitate”.

Bugetul proiectului va fi de aproximativ 1,4 miliarde lei și va fi asigurat prin PNRR.
Noul sediul al Spitalului de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne Prof. dr. Dimitrie Gerota se va încadra în performanțele energetice menționate pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero.
Sediul Spitalului de Urgență Prof. dr. Dimitrie Gerota va fi dotat cu 400 de paturi în secțiile medicale pentru spitalizare continuă, 40 de paturi pentru spitalizare de zi, 50 de paturi pentru anestezie și terapie intensivă. Totodată, spitalul va fi prevăzut cu 15 cabinete și 5 săli de tratament.

Noul sediu al spitalului va fi dotat cu un sistem integrat de management al clădirii, care va permite controlul și monitorizarea tuturor subsistemelor din componența clădirii, inclusiv subsistemul electric, subsistemul de gaze medicale, subsistemul voce-date, subsistemul de securitate și control acces, subsistemul de detecție, alarmare și stingere incendii, etc.
De asemenea, sistemul informatic medical din noul spital este un sistem ce asigură trasabilitatea actului medical, a resurselor spitalului și a pacientului. Informațiile sunt actualizate continuu și devin disponibile la toate nivelurile imediat ce sunt introduse în sistem. Sistemul asigură monitorizarea în timp real a factorilor determinanți ai siguranței actului medical, cu generarea de rapoarte de trasabilitate a actului medical și a materialelor sanitare folosite.
Totodată, în vederea respectării NZEB (nearly Zero-Energy Building – Clădire cu consum de Energie aproape Zero) pentru clădiri cu consum de energie aproape de zero, pentru încălzire, clădirea va utiliza apa termală ce va fi extrasă din două puțuri executate la aproximativ 3000 m, construcția fiind amplasată pe unul dintre cele mai mari bazine de apă termală din România, iar structura funcțională propusă, realizată pe centre medicale, permite o flexibilitate mare, asigurând utilizarea la maximum a capacităților tehnice și a resurselor umane, precum și circuite corecte din punct de vedere epidemiologic.
Amplasarea geografică a sediului noului spital este strategică, în zona de Nord a capitalei, în apropierea celor două aeroporturi internaționale, Henry Coandă Otopeni și Aurel Vlaicu Băneasa, asigurând servicii medicale de urgență într-una din cele mai aglomerate zone de intrare/ieșire din București, unde nu există la acest moment un spital de urgență.

Premierul Marcel Ciolacu promite noi autostrăzi și drumuri expres în 2024. Vor fi cu mult peste 100 de noi kilometri de autostrăzi şi drumuri expres inaugurate, a spus șeful Executivului.

Anunțul a fost făcut în ședința de Guvern, ultima înainte de Crăciun.
„Am certitudinea că la anul vor fi cu mult peste 100 de noi kilometri de autostrăzi şi drumuri expres inaugurate. De aceea Transporturile au în 2024 un buget cu aproape 30% mai mare, ca să livreze conform aşteptărilor românilor”, spune Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului, pe ordinea de zi a ședinței Guvernului sunt „opt sau nouă proiecte legate de infrastructură, autostrăzi, centuri ocolitoare şi electrificare de căi ferate”.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat că în țară au fost aduși alți șase fugari. Potrivit lui Gorghiu, fugarii ar putea fi opriți prin înăsprirea legilor. Ea susține că se impune monitorizarea persoanelor aflate sub control judiciar prin utilizarea de dispozitive electronice de supraveghere.

„La nivel național, sunt dispuse 10.457 de măsuri de control judiciar, dintre care 5.871 sunt interdicții de părăsire a teritoriul național. Scopul măsurilor preventive este tocmai acela de a împiedica sustragerea persoanei de la judecată. Dar realitatea ne arată că, uneori, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a împiedica fenomenul fugarilor. Este nevoie de mai mult. Se impune monitorizarea persoanelor aflate sub control judiciar. Obligația acestora de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere. Și am încredere că acest mecanism va deveni operațional. Însă, până atunci, luptăm constant să îi aducem acasă pe fugari”, a transmis, pe Facebook Alina Gorghiu.

Potrivit ministrului Justiției, în ultimele 24 de ore au fost aduși în țară șase fugari. Pe listă sunt Berki Ioan, adus din Marea Britanie, condamnat la 5 ani de închisoare, pentru evaziune fiscală, Anton Fernando, adus din Italia, condamnat la 4 ani și 10 luni, pentru furt calificat și infracțiuni rutiere, Neaga Constantin-Robert, adus din Italia, condamnat la 3 ani și 6 luni, pentru loviri sau alte violențe, Sava Traian, adus din Irlanda, condamnat la 2 ani si 10 luni, pentru înșelăciune, Petre Viorel Alexandru, adus din Marea Britanie, condamnat la un an, pentru furt calificat, precum și Stanciu Valentin Ionuț, adus din Marea Britanie, condamnat la un an, pentru infracțiuni rutiere.

Guvernul aprobă în ședința din această săptămână proiectul de lege privind energia eoliană offshore. Astfel, vom produce energie verde și ieftină în folosul românilor, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

Este un proiect esențial în domeniul energiei, a adăugat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
„Aprobăm un proiect esențial în domeniul energiei. Legea privind energia eoliană offshore ne va ajuta să folosim pe lângă gazul din Marea Neagră o altă resursă majoră a țării în zona litoralului, respectiv vântul. Există investiții de miliarde de euro pregătite care așteptau acest nou cadru legislativ. Acum putem folosi acest potențial pentru a produce energie verde și ieftină în folosul românilor”, a precizat Ciolacu.