Gabriela Firea susține că în perioada în care a fost primarul general al Capitalei, au fost atrase fonduri europene în valoare de 1 miliard de euro. E bine ca bucureștenii să știe ce am făcut noi și ce au reușit alții, spune reprezentanta PSD, care mai anunță că partidul a început pregătirile pentru alegeri.

Gabriela Firea anunță că împreună cu colegii de partid a început să pregătească alegerile din acest an. Ea a dezvăluit că a avut o întâlnire de lucru cu liderii organizațiilor de sectoare, cu parlamentarii de București, consilieri generali, reprezentanții organizațiilor de tineret, femei și pensionari.

„1 MILIARD DE EURO fonduri europene atrase în București, în cei patru ani cât am fost primar general, împreună cu echipa social-democrată. Capitala trebuie să profite la maximum de fondurile nerambursabile puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Echipa social-democrată este pregătită să aducă și mai mulți bani pentru un oraș modern. Am început deja pregătirea campaniei pentru alegerile europarlamentare”, a comunicat Gabriela Firea pe rețelele de socializare.

E bine ca bucureștenii să știe ce am făcut noi și ce au reușit alții, mai spune Firea.

„Trebuie să le reamintim bucureștenilor cât de multe investiții am realizat în Capitală cu ajutorul banilor europeni. Toate tramvaiele noi, autobuzele hibride, autobuzele electrice pe care bucureștenii le folosesc zilnic au fost cumpărate cu bani europeni. În total, aproape 370 de milioane de euro! Pentru atragerea celor 300 de milioane de euro pentru reparațiile atât de necesare la țevile de termoficare, vechi de peste 40 de ani, echipa mea a lucrat aproape trei ani. Pentru banii europeni investiți în proiectul Glina II, la stația de epurare cu care se laudă acum primarul general, a lucrat tot echipa pe care am coordonat-o. Am deblocat aproape 390 de milioane de euro”, a explicat Gabriela Firea.
Concluzia este că „fondurile europene nerambursabile sunt o șansă pentru continuarea dezvoltării României”. Până acum, România are un profit de peste 50 de miliarde de euro din relația cu UE, a concluzionat Gabriela Firea.

Președintele României, Klaus Iohannis, a avut o discuție telefonică cu Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a anunțat Administrația Prezidențială.

Cu prilejul convorbirii, Președintele Klaus Iohannis și omologul ucrainean au avut un schimb aprofundat de opinii și evaluări cu privire la situația de securitate din Ucraina și din regiune, în special la Marea Neagră, iar Președintele României l-a asigurat pe Președintele Volodîmîr Zelenski de continuarea sprijinului ferm al țării noastre pentru Ucraina. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat condamnarea de către România a recentelor atacuri brutale intensificate ale Rusiei asupra Ucrainei, în special asupra infrastructurii civile.

Președintele României și Președintele Ucrainei au discutat și despre dezvoltarea relației bilaterale și prioritățile în acest sens pentru anul 2024, în special proiectele transfrontaliere de interes reciproc și dorința comună de a avansa substanțial în procesul de stabilire a unui Parteneriat Strategic între cele două țări, conform deciziilor luate cu prilejul recentei vizite a Președintelui Volodîmîr Zelenski la București, în octombrie 2023, și conform Declarației Comune semnate atunci de cei doi șefi de stat. În acest context, Președintele României a salutat progresele referitoare la recunoașterea de către Ucraina a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”, ca urmare a celor convenite de cei Președinți în octombrie 2023, și a subliniat importanța respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a continuării unui dialog bilateral constructiv, transparent și principial între cele două țări pe toate dosarele de interes reciproc.
Președintele Klaus Iohannis și omologul ucrainean au discutat și despre sprijinul României pentru integrarea europeană a Ucrainei, Președintele României felicitând Ucraina pentru decizia istorică luată în luna decembrie 2023, în cadrul Consiliului European, de deschidere a negocierilor de aderare. Președintele Volodîmîr Zelenski a mulțumit în mod deosebit Președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul valoros și susținerea acordate de șeful statului român personal și de România în atingerea acestui obiectiv.
Președintele României și Președintele Ucrainei au discutat, de asemenea, despre parcursul euroatlantic al Ucrainei și despre prioritățile la nivel aliat din acest an, precum și despre continuarea sprijinului relevant pentru Ucraina, inclusiv în contextul pregătirii Summitului NATO de la Washington.

Ministerul Muncii anunță că încă 40 de centre de zi pentru îngrijirea persoanelor vârstnice și cu dizabilități vor fi finanțate prin PNRR. Investiția este de aproximativ 21 de milioane de euro.

„Încă 40 de centre de zi cu componenta de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități și persoane vârstnice vor fi finanțate prin PNRR cu 104.127.264 de lei (aproximativ 21 de milioane €) pentru dezvoltarea serviciilor de asistență socială. Noile proiecte vor duce la îmbunătățirea calității vieții pentru încă 5.600 de beneficiari. Ca urmare a accesării de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a axelor de finanțare prin PNRR, în total, sunt finanțate 105 centre de zi cu componenta de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități, cu o valoare totală de 50.150.000 de euro, și 71 de centre de zi cu componentă de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, cu o valoare totală de 86.000.000 euro”, a transmis Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Numărul total de beneficiari sprijiniți prin aceste măsuri depășește 11.000 de persoane, a precizat Ministerul Muncii.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) anunță că a lansat competiția pentru instrumentul de finanţare „Proiect experimental demonstrativ (PED)”.
Proiectul are un buget de cel puțin 53.000.000 lei, fonduri din Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV), prin care se urmărește stimularea parteneriatului între organizaţiile de cercetare de drept public și antreprenori, în vederea aplicării rezultatelor cercetării în economia reală.

„Investim 53 de milioane de lei în proiecte avangardiste de inteligență artificială, biotehnologii, agritech sau tehnologii spațiale și aducem tot mai aproape tehnologiile viitorului. Românii sunt recunoscuți pe plan mondial pentru creativitatea și inteligența lor, iar competiția pe care o promovăm acum reprezintă un agregator al inovației, curajului și determinării. Vom da un suflu nou cercetării românești prin cel puțin 70 de proiecte, cu o finanțare de 750.000 de lei fiecare”, a declarat ministrul Cercetării, Bogdan Ivan.
Scopul competiției este finanțarea de proiecte ce vizează realizarea și testarea modelelor demonstrative pentru produse, tehnologii, metode, sisteme sau servicii noi sau care aduc îmbunătățiri substanțiale din domeniile naționale de specializare inteligentă, precum: economie digitală și tehnologii spațiale, materiale funcționale avansate; fabricație avansată; energie și mobilitate; bioeconomie; climă, energie, mediu și eco-tehnologii; sănătate – prevenție, diagnostic și tratament avansat, a explicat ministerull.

Termenul limită de transmitere a propunerilor de proiecte este 15 februarie, ora 16:00. Durata proiectelor trebuie să fie de minimum 12 luni și maximum 24 de luni. Depunerea proiectelor se face într-o singură etapă, folosind platforma de depunere online https://uefiscdi-direct.ro.
Fiecare propunere de proiect trebuie să fie depusă de o organizație de cercetare de drept public sau privat, împreună cu o întreprindere care derulează activități de cercetare-dezvoltare.
Competiția PED se desfășoară pe întreaga perioadă de implementare a Planului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV), cu aprobare anuală a MCID.
Finanțarea de la bugetul de stat acordată pentru un proiect este de maximum 750.000 lei, cu respectarea schemei de ajutor de stat aprobată în acest sens. Finanțarea de la bugetul de stat alocată partenerului nu poate depăși valoarea de la bugetul de stat alocată coordonatorului propunerii de proiect.
Proiectele sunt evaluate de experți recunoscuți pe plan internațional. Fiecare propunere de proiect declarată eligibilă este evaluată online, în mod independent, de trei experți evaluatori. Experții evaluatori trebuie să fie doctori în științe cu experiență demonstrată prin articole științifice, brevete sau proiecte de cercetare industrială și dezvoltare experimentală. Evaluările au caracter anonim, asigurându-se confidențialitatea experților evaluatori, a precizat Ministerul Cercetării.

Marți dimineață a avut loc o reuniune a Comandamentului Energetic de Iarnă, în cadrul căreia s-a discutat despre stadiul pregătirilor pentru perioada cu temperaturi scăzute și condiții meteorologice deosebite. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunțat că la nivelul sistemului energetic național nu sunt probleme majore și că operatorii de distribuție vor interveni prompt în zonele afectate.

„Toți operatorii și-au asumat că intervin și vor interveni prompt pentru reconectarea consumatorilor în cel mai scurt timp posibil. Momentan există două linii de medie tensiune afectate în zona Brăila, cu 2500 utilizatori nealimentați în județ și două linii de medie tensiune în Bacău și Iași cu probleme, 610 utilizatori fiind nealimentați în zonă. La acest moment se intervine în teren pentru remediere. Fenomenul de ploaie înghețată din ultimele zile îngreunează intervențiile la mare înălțime, pe stâlpii de tensiune. Cu toate acestea, suntem pregătiți și nu există probleme majore la nivelul țării. Continuăm să fim net exportatori de energie electrică. În ultimele două zile, România a beneficiat de o producție de energie eoliană la valori ridicate. În contextul gerului accentuat, este posibil ca această producție să scadă, dar suntem pregătiți să compensam cu hidrocentrale și centrale bazate pe gaz și pe cărbune”, a declarat Sebastian Burduja.

Concluzia ministrului este că România este pregătită pentru episodul de iarnă.
„Am reușit să creștem producția de huilă în Valea Jiului cu peste 30%, contând acum pe un stoc de cărbune de aproape 11000 de tone,, în urma investițiilor făcute de Ministerul Energiei și de Guvernul României. În cursul zilei de mâine, va porni și Termocentrala Paroșeni, cu un aport de peste 1200 MWh pe zi în sistemul energetic național. Deși condițiile meteorologice sunt deosebite, la nivelul țării, din punct de vedere al sistemului energetic nu sunt probleme majore. Suntem pregătiți,” a mai transmis ministrul Energiei.
În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, gradul de umplere la acest moment al depozitelor este de peste 80%, cu un surplus de peste 170 milioane m3 față de anul trecut. România își poate asigura consumul de gaze naturale, dar din motive pur comerciale se importă și se exportă cantități scăzute de gaz
Producția internă în această perioadă este de aproximativ 24 mil. m3, iar din depozite se extrag între 25 și 30 mil. m3, la un consum estimat zilnic de 50 – 55 mil. m3 în zilele cu ger. Astfel, România își poate asigura consumul de gaze naturale din surse proprii. Din motive pur comerciale se importă și se exportă cantități mici de gaz, de câteva milioane de m3, a precizat ministrul Energiei.

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, anunță deblocarea burselor „Ștefan Obobleja”. 100 de tineri români geniali vor beneficia de 13.500 de euro fiecare pentru cercetare.

Anunțul privind bursele pentru cercetare a fost făcut pe Facebook.

„Am deblocat Bursele Ștefan Odobleja: 100 de tineri români geniali vor beneficia de 13.500 euro fiecare, pentru activitatea de cercetare. Finanțăm cu 7 milioane de lei tinerii specialiști români, prin acest program competitiv de burse ce poartă numele savantului Ștefan Odobleja, ale cărui cercetări au contribuit la dezvoltarea ciberneticii”, a anunțaț ministrul Cercetării.
Potrivit demnitarului social democrat, depunerea cererilor de finanţare se realizează într-o singură etapă, folosind platforma de depunere online https://uefiscdi-direct.ro.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat că până luni, 8 ianuarie, au fost preluate în sistemul e-Factura peste 2,7 milioane de facturi.

„Până în momentul de faţă au fost preluate în sistem 2.775.421 de facturi, cu o valoare de 16 miliarde de lei. Maximul l-am atins în ziua de vineri: 675.000 de facturi”, a transmis Marcel Boloș.
Ministrul estiează că pe parcursul săptămâni se va ajunge la un million de facturi preluate pe zi.

Marcel Boloș mai anunță că după data de 1 iulie neutilizarea e-Factura constituie contravenţie.
„Pentru microîntreprinderi avem faptă contravenţională sancţionată între1.000 de lei până la 2.500 de lei, la întreprinderile mijlocii amenda este între 2.500 – 5.000 de lei şi la întreprinderile mari 5.000 de lei până la 10.000 de lei”, a precizat ministrul Finanțelor.

Ministerul Educației organizează consultare publică despre examenele de absolvire și admiterea în învățământul superior. Consultarea se face online.

Am pus în consultare publică: proiectul de Ordin pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în învățământul superior în ciclurile de studii universitare de scurtă durată, de licență, de master și de doctorat și proiectul de Ordin pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind de organizare și desfășurare a examenelor de absolvire, licență/diplomă și disertație”, a anunțat Ministerul Educației.

Ministerul a prezentat și noutățile propuse.

„Ca elemente de noutate, am reglementat atât modul de organizare al procesului de admitere, cât și modul de organizare și desfășurare a examenelor de finalizare a studiilor pentru: programele de studii universitare de scurtă durată, programele de studii universitare integrate și învățământul superior dual”, a mai anunțat ministerul.
De asemenea, instituțiile de învățământ superior de stat acordă cel puțin 25 de locuri bugetate, la programele de studii universitare de licență și de masterat, absolvenților cu diplomă de bacalaureat proveniți din rândul: minorităților naționale, pentru programele de studii care nu există în învățământul superior de stat în limba minorității respective; sistemului de protecție socială; persoanelor cu dizabilități.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a transmis un mesaj cu ocazia Anului Nou. 2024 să fie anul în care cultivăm, producem și cumpărăm mai mult românește, a spus Barbu.

Mesajul este adresat românilor, în general, și fermierilor și producătorilor, în particular.
„Dragi români, dragi fermieri și producători, 2024 să fie anul în care cultivăm, producem și cumpărăm mai mult românește! 2024 să fie anul în care suntem uniți, puternici și pregătiți să construim, împreună, România pe care ne-o dorim! 2️024 să ne aducă sănătate, realizări pe toate planurile și cât mai multe momente de bucurie alături de oamenii dragi! La mulți ani”, a declarat Barbu.
Mesajul a fost transmis pe Facebook.

Ministrul Sănătății Alexandru Rafila anunță că investiții fără precedent sunt în curs de desfășurare în sistemul medical.

În 2023, au început proiecte uriașe, în valoare de 11 miliarde de lei, a transmis Rafila.

„În 2023 am început schimbări semnificative în sistemul de sănătate - un nou capitol în reformarea și modernizarea acestuia. Investiții fără precedent de 11 miliarde de lei sunt în curs de desfășurare, punând bazele unor infrastructuri vitale: noi spitale, centre dedicate pacienților cu arsuri grave și cu afecțiuni oncologice, precum și consolidarea serviciilor de neonatologie, ambulatorii de specialitate și cabinete de medicină de familie”, a comunicat Alexandru Rafila.

În 2024, Ministerul Sănătății va continua implementarea proiiectelor de amploate.
„Suntem dedicați îmbunătățirii continue a sistemului de sănătate și ne asigurăm că fiecare pas este gândit pentru a răspunde nevoilor reale ale pacienților și personalului medical. În următorul an vom continua dezvoltarea și implementarea de proiecte care vor aduce o schimbare rapidă pozitivă! Conștienți de responsabilitatea care ne revine, ne angajăm să lucrăm cu bună-credință și profesionalism. Vă invităm să ne fiți alături în acest demers important, fiecare contribuție este valoroasă pentru noi. Împreună, vom construi un sistem de sănătate mai puternic și mai eficient”, a adăugat Alexandru Rafila.