Ministrul Investițiilor Europene, Adrian Câciu, susține că România a încasat 95% din suma totală alocată în cadrul Politicii de Coeziune. România a primit 22,846 miliarde euro.

„România a încasat, până la acest moment, 22,846 miliarde euro din alocarea finală de 24,071 mld. euro primită în cadrul Politicii de Coeziune din exercițiul financiar 2014-2020, ajungând astfel la un grad de absorbție de 95% din alocarea finală”, a anunțat ministrul pe Facebook.

Totodată, în analiza Comisiei Europene se află cereri de rambursare cheltuieli de încă 879,1 milioane euro reprezentând declarații de cheltuieli transmise în lunile ianuarie și februarie 2024, a precizat Câciu.

Ministrul Adrian-Ioan Veștea a participat la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR), în cadrul căreia au fost discutate o serie de solicitări și probleme cu care se confruntă autoritățile publice locale în implementarea legislației existente și în derularea unor proiecte.

Cu această ocazie, ministrul dezvoltării a apreciat activitatea structurilor asociative ale administrației publice și implicarea acestora în procesul de implementare a unor politici publice fundamentate și aplicate, conectate la realitățile comunităților locale din România.

”Asociația Comunelor din România reprezintă un reper pentru autoritățile administrației publice centrale, deoarece reușește să identifice și să aducă în atenția Guvernului cele mai stringente probleme cu care se confruntă comunitățile locale în furnizarea serviciilor publice către cetățeni, dar și să propună soluții fundamentate pentru remedierea acestora”, a menționat ministrul Veștea.

Totodată, au fost prezentate oportunitățile de finanțare a proiectelor de dezvoltare locală, prin intermediul programelor pe care le coordonează Ministerul Dezvoltării și care contribuie la modernizarea satului românesc, precum Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social (PNCIPS) sau Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

”Prin cele două etape ale PNDL, 9.542 de obiective, în valoare totală de 33,4 miliarde de lei, au beneficiari din mediul rural, iar prin Programul ”Anghel Saligny”, dintre cele 2.944 de contracte semnate, 82% vizează obiective care se implementează în mediul rural (2.426 de contracte), în valoare de peste 24 miliarde de lei”, a precizat ministrul.

De asemenea, prin PNRR au fost semnate aproape 4.000 de contracte cu beneficiari din mediul rural, în valoare de peste 1 miliard de euro, pentru valul renovării, fondul local și construcția de creșe.

Nu în ultimul rând, Ministerul Dezvoltării, prin Compania Naţională de Investiţii (CNI), implementează o serie de proiecte, din diverse domenii, menite să sprijine dezvoltarea comunităților rurale, pentru revitalizarea culturii în mediul rural, prin reabilitarea sau construirea de așezăminte culturale, reabilitarea lăcașurilor de cult (element central al comunităților rurale), reabilitări de sectoare de drum afectate de calamități naturale sau construirea de centre sociale ori săli de sport pentru elevii din aceste comunități. Astfel, dintre cele 1.109 contracte aflate în derulare la CNI, peste 740 sunt implementate în mediul rural, valoarea acestora ridicându-se la suma de 5,78 miliarde de lei.

”Vom continua să investim în infrastructura locală și să identificăm noi surse de finanțare întrucât avem nevoie de politici unitare și coerente pentru dezvoltarea comunităților”, a concluzionat ministrul Adrian-Ioan Veștea.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi-a anunţat intenţia de a candida la alegerile europene pe listele PSD, candidatura sa fiind aprobată deja de PSD Sector 2.

„Mi-am depus opţiunea pentru candidatură la organizaţia PSD Sector 2 pentru alegerile europarlamentare. Colegii au aprobat în unanimitate această candidatură şi mă bucur, le mulţumesc. Sigur, este un prim pas, urmează ca organizaţia PSD Bucureşti şi conducerea partidului să definitiveze o listă", a anunțat Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătății spune că are ”suficient de multă experienţă şi un pic de interrelaţionare internaţională” pentru că a avut ocazia să lucreze în diverse zone. ”Astfel pot ajuta România din Parlamentul European”, a fost concluzia lui Rafila.

Premierul Marcel Ciolacu consideră că actuala coaliţie guvernamentală are un viitor şi din 2024. Nu am nimic de reproşat niciunui coleg care face parte din Guvernul României, a transmis public prim-ministrul.

„Nu am nimic de reproşat niciunui coleg care face parte din Guvernul României din partea coaliţiei, din partea PNL. Cred că această coaliţie are un viitor şi din 2024. Dar dacă tot ne-am asumat să intrăm la guvernare într-un moment dificil României, vrem să ştim tot adevărul şi vrem ca cei care au distrus această ţară să răspundă cu pensiile speciale de comisar, nu cu ipocrizia de a veni în Parlament şi de a spune că n-au fost scoase pensiile speciale sau să pornească ura iar printre români, fiindcă aşa au ajuns la putere”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, la Conferinţa organizaţiei judeţene PSD Tulcea.

Alegerile parlamentare vor avea loc în partea a doua a anului.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că trebuie descurajat abuzul de concedii medicale nejustificate. Potrivit acestuia, este nevoie de o clarificare legislativă pentru cei pentru care este obligatoriu acest tip de concediu.

“Vreau, de asemenea, să stabilim astăzi cu domnul ministru al Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi cu domnul ministru al Finanţelor, o foaie de parcurs în privinţa rezolvării situaţiilor concediilor medicale pentru pacienţii cu boli grave şi femeile însărcinate. Descurajez şi trebuie să descurajăm abuzul de concedii medicale nejustificate. Însă este nevoie şi de o clarificare legislativă în sprijinul celor aflaţi în situaţiile în care acest tip de concediu este obligatoriu”, a afirmat Marcel Ciolacu.

România avea la finalul lunii ianuarie un număr de 4,75 milioane pensionari, inclusiv agricultori. Pensia medie la nivel național a fost de 2.289 lei, cu 14% mai mare față de prima lună din 2023, potrivit Ministerului Muncii, care utilizează datele Casei Naționale de Pensii Publice.

Din total, 156.100 pensionari provin din domeniul agricol, unde pensia medie lunară este de doar 917 lei. La pensiile anticipate, media lunară este de 3.166 lei, fiind înregistrați în sistem 5.400 de pensionari.

De asemenea, din total, 454.200 reprezintă pensii de urmaş, care câștigă în medie 1.191 lei pe lună. În luna ianuarie 2024, punctul de pensie este de 2032 lei.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu ambasadorii statelor membre UE la București. Șeful Guvernului a discutat despre prioritățile europene ale României,
Întâlnirea a avut loc miercuri.

„Am discutat astăzi cu ambasadorii statelor membre UE la București despre prioritățile europene ale României, la invitația președinției Belgiei la Consiliul UE. Le-am mulțumit reprezentanților corpului diplomatic pentru sprijinul oferit în vederea aderării României la spațiul Schengen, pe cale aeriană și maritimă, și am reiterat cu fermitate solicitarea de a clarifica aderarea completă la zona de liberă circulație în cel mai scurt timp”, a transmis Marcel Ciolacu.

Participanții au vorbit și despre protestele fermierilor, războiul din Ucraina și PNRR.
„Este evident că Uniunea Europeană trebuie să ofere un răspuns pragmatic și concret la nevoile exprimate de fermieri, dar și să se asigure că toți cetățenii europeni sunt protejați în fața amenințărilor reprezentate de Federația Rusă și de curentele politice care vor să ne dezbine și vulnerabilizeze la nivel european. Guvernul României este deplin angajat în implementarea PNRR și atragerea cât mai multor fonduri europene și a investițiilor străine. Doar prin dialog putem realiza acest lucru. Izolarea nu reprezintă o soluție și a generat mereu sărăcie și subdezvoltare”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susține că președintele Comisiei Europene a ajuns la concluzia că Regulamentul SUR era total greșit. Mă bucur că a luat decizia să retragă prevederile privind limitarea din pix a produselor de protecție a plantelor, a spus Barbu.

„Mă bucur că președintele Comisiei Europene a ajuns la concluzia că Regulamentul SUR era total greșit și a luat decizia să retragă prevederile privind limitarea din pix a produselor de protecție a plantelor. Am susținut în fiecare Consiliu AgroFish și în toate aparițiile mele în spațiul public că reducerea în termeni de procente, fără să se țină cont de specificul fiecărui stat membru nu are cum să ajute nici mediul, nici fermierii”, a transmis Barbu.

Ministrul Agriculturii anunță că va susține o serie de derogări.
„Le mulțumesc colegilor europarlamentari PSD care au respins prin vot propunerea de Regulament care îi dezavantaja pe fermierii români! Am încredere că și prelungirile derogărilor de la GAEC 8 ( 4% pârloagă) și de la GAEC 7 (rotația culturilor), pe care de asemenea le-am susținut în Consiliu vor fi adoptate, deoarece sunt susținute de miniștrii agriculturii din 15 state membre! Avem datoria să ascultăm vocea fermierilor, să îi sprijinim și să luăm deciziile cele mai bune pentru viitorul agriculturii din fiecare stat membru”, a precizat ministrul român.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, anunță că reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România este exclusă şi nu există niciun fel de discuţie în acest sens.

„Serviciul militar obligatoriu este exclus. Nu există nicio discuţie la momentul acesta în acest sens”, a declarat Angel Tîlvăr. 

Potrivit ministrului, Armata română a scăzut de la 320.000 de oameni la aproximativ 80.000 şi este nevoie de pregătirea unor rezerve.

„Din punct de vedere numeric Armata a scăzut, iar nevoiele operaţionale sunt care sunt şi care nu au mai fost în Europa de mult. (…) România nu este în pericol de război, nu este în pericol să fie atacată. Nu înseamnă că nu trebuie să fie în acord şi în linie cu ce se întâmplă şi în alte armate din acest punct de vedere. Şi nivelul de tehnică militară a crescut, eficacitatea tehnicii militare a crescut. Dar întotdeauna există nevoia să împrospătezi şi să ai oameni la dispoziţie într-o situaţie”, a precizat Angel Tîlvar.

Consiliul General al Primăriei Capitalei a aprobat noua stemă a Bucureștiului. Modificarea a fost făcută la solicitarea Patriarhiei Române.

Concret, imaginea Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir de pe stemă va fi înlocuită cu cea a Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

Pe noua stemă, „într-un scut roșu este înfățișat Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor, reprezentat în poziție pedestră, cu fața blândă, purtând barba care depășește puțin nivelul umerilor”, se arată în decizia consilierilor. Inițiatorii demersului au mai stabilit că „în mâna stângă este reprezentată în miniatură Catedrala patriarhală cu trei turnuri și pridvorul, după modelul autentic al catedralei, în care sunt adăpostite moaștele.”

Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, este serbat pe 27 octombrie. Anul acesta se împlinesc 250 de ani de când moaștele sale au fost aduse la București.