Emilia Nita

Mă bucură decizia Institutului Național de Medicină Legală ”Mina Minovici” de a opri practica testării virginității tinerelor, la cererea familiei! Era de neacceptat acest abuz fizic și emoțional, până la urmă o formă de discriminare de gen, susține ministrul Familiei, Gabriela Firea, într-o postare pe Facebook. 
 
 Prin dispoziția prof.univ.dr. Cristian Curcă, director general în cadrul Institutului Național de Medicină Legală ”Mina Minovici”, a fost interzisă testarea virginității la cerere și eliberarea unor certificate privind „integritatea” unei tinere.
 
„Sigur că vor exista în continuare controale medicale de specialitate acolo unde există suspiciunile unui viol, dar doar la solicitarea instituțiilor abilitate”, a precizat Gabriela Firea. 
 
„ La discuțiile pe care le-am avut săptămâna trecută, l-am asigurat pe profesorul Cristian Curcă că Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, prin Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, va sprijini orice decizie care apără drepturile femeilor și a tinerelor din România. Am susținut de la început și demersurile organizațiilor care militează pentru drepturile femeilor. Cu reprezentantele de la Centrul Filia am dezbătut subiectul și la ultima întâlnire pe tema egalității de șanse între femei și bărbați. Acum, e important ca și celelalte servicii de medicină legală din țară să țină cont de hotărârea Consiliului Superior de Medicină Legală, din februarie 2022, și să elimine aceste teste din practica de zi cu zi. Organizația Națiunilor Unite a cerut guvernelor, încă de acum zece ani, să fie oprită această practică. ONU și Organizația Mondială a Sănătății au semnat, în 2018, o declarație comună prin care condamnă aceste practici, iar în Franța și Marea Britanie testările au fost deja interzise”, a scris ministrul Familiei, pe Facebook.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții companiei Merck Sharp & Dohme. Cu acest prilej, premierul a subliniat deschiderea manifestată de guvern față de investițiile realizate în țară, în special în domeniul cercetării-dezvoltării, dar și pentru digitalizarea economiei și dezvoltarea sistemului de sănătate publică.

“Dorim să simplificăm procedurile pentru realizarea investițiilor în țara noastră. Fiind în procedură de aderare la OCDE, care ne-a aprobat recent foaia de parcurs, ne adaptăm standardele pentru a le compatibiliza cu cele ale statelor mai dezvoltate, inclusiv din perspectiva digitalizării. Educația și sănătatea sunt priorități asumate la nivelul executivului, iar investițiile în aceste domenii contribuie la creșterea calității vieții românilor”, a transmis Ciucă.

Delegația MSD a anunțat deschiderea la București a primului hub de IT Security din industria farmaceutică românească și lansarea de studii clinice în aria oncologiei. Totodată, dialogul a vizat sprijinul acordat implementării programului de vaccinare anti-HPV, ca principală măsură din Planul național de prevenire și combatere a cancerului.
La întâlnire au mai participat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ministrul  Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, consilierul de stat George Agafiței și purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Cărbunaru.

La concurs au participat 150 de persoane cu handicap locomotor, care au venit la Galați din 18 județe plus Republica Moldova.
 
„Astăzi, la balta Zătun, a avut loc un frumos și interesant concurs de pescuit destinat persoanelor cu handicap locomotor.  Vremea frumoasă a ținut cu pescarii, iar la final s-au declarat cu totii câștigători, mai ales că nu au lipsit voia bună și veselia. Au fost și lacrimi de bucurie, ceea ce m-a emoționat profund. Am întâlnit astăzi oameni minunați, cu inima și cu sufletul mare, adevărate surse de inspirație, curaj și omenie.
 
După câteva ore pe balta Zătun, cei mai buni pescari au fost răsplătiți cu diverse articole de pescuit. La fel și cel mai tânăr participant, precum și pescarul care a prins captura zilei. După un prânz pescăresc, participanții și-au adunat forțele pentru noi probe sportive, totul într-o atmosferă relaxantă și cu multă bună dispoziție”, a transmis Costel Fotea, șeful CJ Galați.

PSD consideră că scopul principal al reformării sistemului fiscal din România este de a reduce inechitățile sociale și de a asigura solidaritatea socială între contribuabili. În viziunea PSD povara fiscală trebuie distribuită în mod echitabil la nivelul societății. Astfel, trebuie îndeplinite concomitent două condiții esențiale: veniturile supradimensionate trebuie supraimpozitate, iar veniturile mici trebuie să beneficieze de impozite mai mici.

În acest sens, PSD a făcut următoarele propuneri în cadrul Coaliției de guvernare:

1. Supraimpozitarea veniturilor salariale mai mari decât salariul Președintelui României;

2. Supraimpozitarea pensiilor speciale care depășesc consistent pensia medie din România;

3. Diminuarea poverii fiscale prin deduceri aplicate veniturilor mici

4. Contribuție pentru Sănătate și Educație din partea firmelor mari, pe o durată limitată.

„Pragurile si cotele de impozit pentru propunerile de mai sus urmează să fie discutate cu partenerii de guvernare. PSD consideră că, în această perioadă dificilă, este profund inechitabil ca cei cu venituri supradimensionate să se bucure de același regim fiscal aplicat celor care se zbat în sărăcie severă.

În același timp, Guvernul are obligația de a promova solidaritatea între contribuabili și de a asigura un echilibru just între impozitarea muncii și a capitalului. Nu în ultimul rând, noul model fiscal trebuie să asigure resursele pentru continuarea investițiilor și a stimulării mediului de afaceri, pentru susținerea dezvoltării economice și a creșterii nivelului de trai”, a transmis PSD, printr-un comunicat de presă.

Comisia Europeană a aprobat transferarea către agricultură a 300 de milioane de euro din Programul Operațional Competitivitate, din exercițiul financiar 2014 – 2020, a anunțat deputatul PSD, Viorica Sandu, într-o postare pe pagina personală de Facebook. 
 
„Această schemă de ajutor de stat a fost introdusă prin OUG nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Fermierii pot depune cererile pentru obținerea unui ajutor forfetar în valoare de 5.000 de euro: pentru sprijinirea activității operatorilor economici din domeniile agricultură, acvacultura, piscicultură și industrie alimentară; pentru menținerea sau creșterea numărului de angajați”, a transmis deputatul Viorica Sandu. 
 
Potrivit sursei citate, înscrierile pentru măsura „Microgranturi în domeniul agroalimentar" încep în data de 27 mai 2022 și se vor încheia după epuizarea fondurilor alocate. Cererile pot fi depuse și fără împuternicire notarială, Ministerul Agriculturii oferind soluția ca aceste împuterniciri să poată fi depuse și după înregistrarea formularului de înscriere, până la încheierea contractului privind acordarea ajutorului de stat.
 
„Depunerea acestei împuterniciri este o cerință a regulamentelor privind acordarea fondurilor europene. Nu a fost o inițiativă a Ministerului Agriculturii, este o condiție ce trebuie respectată”, precizează Sandu. 
 
CONDIȚII DE ELIGIBILITATE A BENEFICIARILOR:
 
1. au desfăşurat activitate curentă/operaţională pe perioada a cel puţin 3 luni calendaristice înainte de data de 31 decembrie 2019;
2. au obţinut o cifră de afaceri/venituri de cel puţin echivalentul în lei a 5.000 euro la data de 31 decembrie 2019, cu excepţia beneficiarilor ajutorului de stat prevăzuţi la art. 5 alin. (1) lit. a) din OUG nr 61/2022,
3. îşi menţin activitatea pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la acordarea măsurii de sprijin sub formă de microgrant;
4. nu se aflau în dificultate la 31 decembrie 2019,
5. suma totală a ajutoarelor de stat primite în cadrul temporar Covid 19 instituit de Comisia Europeană însumată cu cuantumul ajutorului de stat solicitat în cadrul prezentei măsuri se încadrează în plafoanele menționate de Cadru temporar COVID-19, respectiv de 345.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii, 290.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, respectiv 2.300.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în celelalte domenii de activitate.
6. nu există împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat ce nu au fost executate și recuperate integral, conform prevederilor legale în vigoare.
7. nu sunt supuși concordatului preventiv, procedurilor de lichidare, insolvență sau faliment.
 
 TIPURI DE AJUTOR FINANCIAR :
 
1. cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum şi alte categorii de stocuri necesare activităţii curente/operaţionale desfăşurate de beneficiari
2. datorii curente şi restante faţă de furnizorii curenţi, inclusiv faţă de furnizorii de utilităţi, potrivit contractelor încheiate;
3. cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat şi/sau cheltuieli privind arenda sau redevenţa pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;
4. cheltuieli privind achiziţia de servicii necesare activităţii curente/operaţionale, cu excepţia serviciilor de consultanţă;
5. cheltuieli privind achiziţia de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activităţii curente/operaţionale;
6. cheltuieli privind achiziţia de echipamente, utilaje, instalaţii şi tehnologii necesare reluării activităţii curente/operaţionale;
7. cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului şi bugetele locale.

Președintele PSD Marcel Ciolacu a participat marți, 14 iunie 2022, alături de Oleksandr Kornienko, prim-preşedintele adjunct al Radei Supreme a Ucrainei, la expoziţia de fotografie cu tema „Cronicile unei invazii ruse în Ucraina 2022: începutul”.

„Aici un artist reprezintă realitatea de acum, din Ucraina. Îl asigurăm pe domnul vicepreşedinte că România, ca şi până acum, va fi printre cei mai mari susţinători ai Ucrainei şi am văzut nu numai implicarea autorităţilor, dar implicarea directă a românilor pentru refugiaţii Ucrainei şi faptul că cu toţii suntem alături de acest război total injust, incorect, neprovocat. Şi este evident că, în acest moment, Vladimir Putin se face responsabil de a fi criminal de război”, a afirmat Marcel Ciolacu la Parlament.

Președintele României, Klaus Iohannis, va participa marți, 14 iunie 2022, la Haga, Regatul Țărilor de Jos, la o reuniune în format restrâns, alături de premierii Belgiei, Letoniei, Poloniei și Portugaliei, precum și de Secretarul General NATO. Întâlnirea are loc la invitația Prim-ministrului Regatului Țărilor de Jos, Mark Rutte, și a Prim-ministrului Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen.

Reuniunea vizează coordonarea pozițiilor și a mesajelor comune ale statelor aliate în perspectiva Summitului NATO de la Madrid, de la finalul lunii iunie.

Pe agenda discuțiilor figurează evaluarea situației de securitate din Ucraina, ca urmare a războiului de agresiune declanșat de Rusia, continuarea asistenței pentru Ucraina, pregătirea deciziilor Summitului de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic al Alianței, procesul de negociere a noului Concept Strategic al NATO și perspectivele aderării la Alianță a Suediei și a Finlandei.

Avansează lucrările de modernizare de pe șoselele aflate în administrarea Consiliului Județean Galați. În prezent, constructorii lucrează în paralel pe mai multe tronsoane de drumuri județene.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, pe DJ 260 se lucrează la consolidarea infrastructurii rutiere, modernizarea sistemelor de preluare a apelor pluviale
Pe DJ 255B, în Pădurea Gârboavele, se reface drumul de acces, o parte cu asfalt și o parte cu piatră cubică. De asemenea, se vor reface și sistemele de preluare a apelor pluviale.

Pe DJ 242 C se modernizează complet un tronson mai lung de drum, inclusiv poduri, podețe și sisteme de preluare a apelor pluviale.

„De asemenea, continuăm implementarea proiectelor cu fonduri europene, ne pregătim să finalizăm investițiile de pe DJ251A și DJ254, am finalizat partea de proiectare tehnică pentru aproape 60 de km, avem în licitație proiecte de modernizare a peste 150 de km de drum județean și pregătim în acest moment și alte investiții pe drumurile județene”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

 

Rolul Consiliului Județean, printre altele, este să acorde ajutor financiar primăriilor din județ, astfel încât nivelul de trai în județul Brăila să crească, susține într-o postare pe Facebook, Francisk Iulian Chiriac.

„Începând cu 2016, Consiliul Județean a acordat în fiecare an sprijin financiar primarilor din județul Brăila, pentru diferite proiecte care să ridice nivelul de trai al cetățenilor. Vreau să le mulțumesc pe această cale colegilor mei consilieri, care au votat aceste proiecte de asociere. Săptămâna aceasta semnăm contractele.

Comuna Măxineni:

Modernizare trotuare Măxineni – valoare totală proiect 426.000 lei, contribuție CJ Brăila 150.000 lei

Modernizare accese auto, pietonale și rigole în Măxineni – valoare totală proiect 449.000 lei, contribuție CJ Brăila 150.000 lei

Comuna Scorțaru Nou:

Lucrări de amenajare accese proprietăți în Pitulați – valoare totală proiect 423.000 lei, contribuție CJ Brăila 250.000 lei

Lucrări de amenajare accese proprietăți în Gurguieți – valoare totală proiect 488.000 lei, contribuție CJ Brăila 50.000 lei

Comuna Râmnicelu:

Lucrări de reabilitare Drum Comunal 51 – valoare totală proiect 534.000 lei, contribuție CJ Brăila 480.000 lei”, a transmis Chiriac. 

Guvernul salută adoptarea Foii de Parcurs pentru Aderare (Accession Roadmap) a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în cadrul sesiunii de final a reuniunii ministeriale a Consiliului OCDE, din 10 iunie 2022.

Foaia de Parcurs fixează termenii, condițiile și etapele procesului de aderare a României la Organizație și urmărește alinierea legislației, politicilor și practicilor interne cu cele ale OCDE. Documentul menționează comitetele sectoriale care vor evalua conformitatea cu legislația și practicile OCDE, principiile care vor ghida activitatea acestora, precum și maniera în care se vor desfășura discuțiile de aderare cu autoritățile române.

Foaia de Parcurs accentuează importanța valorilor comune, a viziunii și a priorităților împărtășite cu Organizația, ca elemente esențiale pe întreaga durată a procesului de aderare, inclusiv în etapa finală a obținerii statutului de membru OCDE.

Adoptarea Foii de Parcurs reprezintă o etapă-cheie în procesul de alăturare a României la OCDE, un obiectiv important al politicii noastre externe, care consolidează perspectiva continuării pe o traiectorie a progresului și dezvoltării economice.

„Adoptarea Foii de Parcurs pentru aderarea României la OCDE reprezintă un semnal încurajator și o recunoaștere a potențialului țării noastre de convergență cu statele cu economii consolidate. Acest document de orientare privind obiectivele sectoriale și criteriile pe care România le va avea de îndeplinit ne oferă o imagine clară și obiectivă a direcțiilor în care trebuie să ne îndreptăm eforturile pentru succesul discuțiilor de aderare. Avem ca obiectiv implementarea celor mai bune practici și standarde OCDE, cu atât mai mult cu cât ele converg sau sunt complementare celor pe care România și le-a asumat deja prin Planul Național de Redresare și Reziliență și pot contribui la îndeplinirea Programului de Guvernare”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.