Dominic Fritz este primul primar din România care s-a alăturat alianței Pactul Orașelor Libere, inițiată în 2019 de primarii capitalelor Varșovia, Praga, Bratislava și Budapesta.

Timișoara a devenit astfel parte a unei rețele de orașe care și-au propus să reconstruiască și să consolideze democrația, să susțină alegerile libere și corecte, să sprijine mișcările democratice din întreaga lume și să se angajeze în acțiuni pentru a reduce decalajul urban-rural. Din rețea mai fac parte orașe precum Roma, Amsterdam, Berlin, Los Angeles.

„Modelul Timișoarei este construit pe un principiu simplu, dar puternic: diversitatea alimentează inovarea, iar inovarea generează prosperitate. Acest model nu este unic. Multe orașe din Pactul Orașelor Libere împărtășesc această viziune. De la Praga la Varșovia, de la Budapesta la Bratislava, vedem că orașele democratice deschid calea, demonstrând că valorile europene pot crea beneficii tangibile pentru toți. Acesta este motivul pentru care colaborarea noastră este atât de importantă. Împreună, nu doar apărăm democrația, ci o facem să funcționeze”, a declarat primarul Dominic Fritz.

La Summit-ul Pactul Orașelor Libere 2025 au participat reprezentanții orașelor Amsterdam, Barcelona, Bratislava, Bruxelles, Budapesta, Gdansk, Harkov, Kiev, Liov, Milano, Neu-Ulm, Paris, Praga, Rijeka, Sofia, Timișoara, Tirana, Ulm, Viena, Vilnius și Varșovia.

USR nu susține moțiunea de cenzură a AUR. Ionuț Moșteanu a anunțat luni că parlamentarii formațiunii politice nu vor semna moțiunea de cenzură. Anterior, liderul AUR George Simion a anunțat că amână momentul depunerii moțiunii deoarece așteaptă semnături de la POT și USR.

Ionuț Moșteanu a declarat că USR nu va semna și nici nu va vota moțiunea de cenzură.

„Nu, exclus, nu o să semnăm. Era o discuție dacă o să votăm sau nu votăm. Discuția nu mai are sens. Probabil Simion și-a dat seama că l-ar fi ajutat pe Ciolacu”, a declarat Ionuț Moșteanu, la Antena 3 CNN.

Conform procedurii, o singură moțiune de cenzură poate fi depusă într-o sesiune parlamentară. Astfel, dacă demersul ar fi fost respins, opoziția mai avea dreptul la o moțiune la toamnă.
Luni dimineață, președintele AUR, George Simion, a anunțat că moțiunea de cenzură care vizează Guvernul Ciolacu nu va fi depusă până când nu vor fi semnături din partea tuturor membrilor opoziției. Altfel nu ar avea rost, a spus Simion. În mod normal, moțiunea de cenzură trebuia să fie depusă luni la Parlament.

Depunerea moțiunii de cenzură a AUR a fost amânată. Președintele AUR, George Simion, a anunțat că moțiunea de cenzură care vizează Guvernul Ciolacu nu va fi depusă până când nu vor fi semnături din partea tuturor membrilor opoziției. Documentul trebuia să fie depus luni, la Parlament.

George Simion a anunțat luni că așteaptă semnături de la POT și USR.

„Nu vom depune în această săptămână moțiunea de cenzură până nu avem semnături din partea tuturor membrilor opoziției (...) Așteptăm azi să semneze și ei moțiunea de cenzură (...) Sperăm să semneze și membrii de la POT și cei de la USR, măcar o parte, ca să nu vedem că există o interdicție din partea doamnei Lasconi ca să fie votată moțiunea pentru că altfel nu ar avea rost”, a declarat George Simion.
Moțiunea de cenzură trebuia să fie depusă luni la Parlament.

Consiliul Județean Galați anunță că sprijină educația tuturor copiilor, inclusiv a celor cu nevoi speciale, prin investiții importante în școli. 31 de săli de clasă au fost dotate cu echipamente IT (table inteligente, calculatoare, imprimante, sisteme audio) și 39 de clase au fost mobilate, a dezvăluit Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Este vorba despre următoarele:

-Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu” Tecuci, Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți” Galați, Școala Profesională Specială „Emil Gârleanu” Galați.
- Laboratorul de informatică și atelierele de alimentație publică, mecanică și cel de croitorie și pielărie de la Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți” Galați au fost echipate;
- Laboratorul de informatică și cabinetul polisenzorial de la Școala Profesională Specială „Emil Gârleanu” Galați a fost dotat cu echipamente IT;
-Cabinetul de kinetoterapie de la Școala Gimnazială Specială „Constantin Pufan” a dotat cu materiale didactice și echipamente IT;
- Sala de sport de la Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu” Tecuci a fost dotată cu materiale didactice specifice.

De asemenea, CJ Galați a dotat și o parte din unitățile conexe:
-Cabinete de navomodele și de limbi străine de la Palatul Copiilor Galați și cabinetul de cultură și civilizație românească de la filiala Tecuci;
-Cabinet de consiliere psihopedagogică de la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Galați (CJRAE).

„Continuăm investițiile în cluburile sportive școlare din Galați și Tecuci. Prin aceste modernizări, copiii au acces la tehnologie de ultimă generație și un mediu educațional mai prietenos. Educația de calitate înseamnă un viitor mai bun și o șansă în plus pentru tânăra generație”, a precizat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Premierul Marcel Ciolacu susține că gazul ieftin din România atrage investitorii străini. El a oferit exemplul producătorilor germani din industria auto care recent au anunțat relocări în România. Premierul a mai spus că Guvernul va căuta soluții pentru a menține pentru mai mult timp prețul plafonat la gaz.

„Pe lângă investițiile publice din bani europeni, trebuie să aducem și investiții private în economie. Este foarte important că producători germani din industria auto anunță în ultimele zile relocări în România, datorită costurilor mai reduse”, a declarat Marcel Ciolacu înainte de ședința de Guvern.

Premierul a anunțat că Guvernul va încerca să mențină plafonat prețul la gaz.
„Faptul că avem gaz ieftin contează enorm și, de aceea, ne gândim la soluții pentru a menține pentru mai mult timp prețul plafonat la gaz - nu doar pentru economie, ci și pentru populație”, a precizat Marcel Ciolacu.

Opoziția vrea să limiteze perioada în care un profesor își poate bloca postul. Senatorul USR Ștefan Pălărie a anunțat că a depus în Parlament o inițiativă legislativă pentru limitarea perioadei pentru care un profesor își poate bloca postul la maximum cinci ani. Inițiativa a fost inspirată din „deja celebrele cazuri Iohannis și Antonescu - 27 și 24 de ani”, a spus reprezentantul USR.

„Catedre blocate la infinit de către unii care vor să doarmă liniștiți noaptea știind că, orice s-ar întâmpla, au un post călduț de profesor la care să se întoarcă. După deja celebrele cazuri Iohannis și Antonescu - 27 și 24 de ani cu postul blocat, mai apare public încă unul, de nu mai puțin de 24 de ani”, a scris Ștefan Pălărie pe Facebook.

Politicianul că modificarea legislației reprezintă o urgență.

„Am depus recent, alături de colegul senator Remus Negoi, o inițiativă legislativă pentru limitarea acestei perioade la maximum 5 ani. Este arhisuficient pentru a-ți da seama dacă noua carieră ți se potrivește sau dacă vrei să te întorci la profesorat”, a precizat Ștefan Pălărie.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță că în 2024, România a înregistrat 5.746.452 de salariați, cel mai mare număr din ultimii 10 ani. Totodată, numărul contractelor individuale de muncă a fost, la finalul anului trecut, de 6.710.815, cu peste 700.000 mai mare decât acum 10 ani.

„Politicile de ocupare, creșterea competențelor angajaților și sprijinul oferit angajatorilor sunt priorități ale acestui mandat. Rezultatele din 2024 confirmă eficiența măsurilor pe piața muncii, iar noi continuăm investiția în oameni prin programe care să creeze noi locuri de muncă pentru români”, a declarat ministrul Simona Bucura Oprescu.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în anul 2024 au fost declarate de către angajatori 629.733 de locuri de muncă disponibile, dintre care 366.091 de locuri de muncă declarate vacante în mod repetat. Cele mai multe joburi pentru care se caută angajați sunt cele în construcții, învățământ, sănătate, curierat, comerț și transporturi. În acest moment, ANOFM are înregistrate peste 35.000 de locuri de muncă disponibile.

Prin ANOFM, 183.849 de români și-au găsit un loc de muncă anul trecut, dintre care 98.766 în mediul urban și 85.083 în mediul rural.
Județele cu cele mai multe noi contracte de muncă în 2024: București (693.037), Ilfov (150.208), Cluj (138.807), Constanța (126.696), Timiș (112.551), Brașov (92.416) și Argeș (81.862).
Cele mai multe contracte noi s-au înregistrat în domenii precum construcții (205.163), învățământ (138.526), restaurante (127.383) și transporturi rutiere (118.174).

Premierul Marcel Ciolacu va purta discuții cu miniștrii pentru implementarea PNRR. Trebuie să recuperăm decalajele pe care le înregistrăm în implementarea PNRR, anii 2025 și 2026 sunt definitorii, a transmis prim-ministrul Marcel Ciolacu.

„Prim-ministrul Marcel Ciolacu, împreună cu echipa de viceprim-miniștri și cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, va avea până la sfârșitul acestei luni discuții cu fiecare dintre miniștrii și reprezentanții entităților care gestionează proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în scopul unei analize detaliate a stadiului de implementare a țintelor și jaloanelor aferente”, scrie în comunicatul emis de guvern.

Coordonatorii de reforme și investiții își vor asuma în ședință de guvern, prin memorandum, un calendar privind progresul lunar al îndeplinirii angajamentelor asumate.
Anunțul a fost făcut de șeful Executivului în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, desfășurată la Palatul Victoria cu participarea Directorului General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene), Céline Gauer, și a altor reprezentanți ai Comisiei Europene.

Premierul a spus că Guvernul va monitoriza îndeaproape respectarea termenelor necesare pentru atragerea finanțărilor europene din PNRR, în perspectiva unei renegocieri cu Comisia Europeană a țintelor și jaloanelor asumate, care să permită o prioritizare mai eficientă a proiectelor și reformelor implementate, „pornind de la informații realiste, nu optimiste”.

„Dezvoltarea României depinde și de modul în care ne mobilizăm să atragem banii care ne-au fost alocați de la bugetul Uniunii Europene și să recuperăm în perioada următoare decalajul mare pe care îl înregistrăm în implementarea PNRR. Iar anii 2025 și 2026 sunt definitorii pentru atingerea acestor obiective, dacă dorim și să putem adera în 2026, așa cum ne-am propus, la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”, a spus Marcel Ciolacu.
Directorul General SG RECOVER, Céline Gauer, a susținut că este nevoie de o schimbare de abordare în cele 18 luni pe care România le mai are la dispoziție, astfel încât să se asigure că poate atrage fondurile ce i-au fost alocate prin PNRR de la bugetul Uniunii Europene.

Oficialul european și-a exprimat, astfel, întreaga disponibilitate de a sprijini partea română în aceste demersuri, amintind însă că deși au fost înregistrat progrese, există ținte și jaloane încă nerealizate, și a dat asigurări că stadiul implementării va fi evaluat obiectiv și transparent la nivelul Comisiei Europene.

Trei miniștri s-au întâlnit la Ministerul Agriculturii pentru a discuta despre accelerarea investițiilor în sistemul național de irigații. Este vorba despre ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, și ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

În cadrul reuniunii, au fost dezbătute aspecte tehnice ce vizează simplificarea și flexibilizarea procedurilor pentru proiectele de irigații în ceea ce privește obținerea autorizațiilor necesare emise de instituții centrale și locale, deblocarea problemelor fermierilor în relația cu distribuitorii de energie pentru a asigura un acces predictibil și eficient la sursele necesare funcționării sistemelor de irigații. Totodată, au fost analizate propuneri legislative, menite să îmbunătățească infrastructura și optimizarea utilizării apei în agricultură, în contextul campaniei de irigații din 2025.

„Este esențial să avem acest dialog direct, pentru că sunt multe aspecte de clarificat și soluții pe care trebuie să le punem în practică în ceea ce privește implementarea proiectelor de irigații, finanțate atât din fonduri de la bugetul de stat, cât și prin programele din Planul Național Strategic 2023-2027. Sunt multe contracte semnate care urmează să fie implementate. Ne concentrăm pe soluționarea principalelor probleme semnalate de fermieri, fie că este vorba despre avize și autorizații de mediu, fie de relația cu furnizorii de energie. O infrastructură de irigații modernă și funcțională este vitală pentru creșterea competitivității agriculturii românești”, a declarat ministrul Florin Barbu.

Ministrul Florin Barbu a evidențiat rolul crucial al proiectelor de investiții în sistemul național de irigații, afirmând că obiectivul său și al Guvernului este extinderea suprafeței irigate la 2,7 milioane de hectare până în anul 2027. Potrivit acestuia, investițiile pentru extinderea și dezvoltarea sistemelor de irigații dispun de fonduri alocate prin Planul Național Strategic în valoare de 400 de milioane de euro destinate Organizațiilor de Udători și 1,5 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații, gestionată de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.
Totodată, Florin Barbu a punctat faptul că un aspect esențial în cadrul acestor investiții îl reprezintă eficientizarea consumului energetic, prin modernizarea stațiilor electrice și înlocuirea echipamentelor de pompare, măsuri care vor contribui la reducerea costurilor cu până la 35%.

Miniștrii apărării naționale din statele membre ale NATO se reunesc la Bruxelles. Reuniunea are loc joi.

Potrivit MApN, joi, 13 februarie, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, va participa la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, organizată la sediul NATO de la Bruxelles.

Reuniunea va fi structurată pe două sesiuni de lucru, dedicate consolidării posturii de apărare și descurajare aliate, în pregătirea summit-ului de la Haga. De asemenea, va fi un prânz de lucru în formatul Consiliului NATO – Ucraina, cu participarea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.