Procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Călin Georgescu pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false ș.a.
„Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în cursul zilei de miercuri, punerea în mișcare a acțiunii penale față de o persoană fizică sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
- instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată, prev. de art.47 C.p rap. la art.32 C.p. rap. la art.397 alin.2 C.p.
- comunicarea de informații false, prev. de art.404 C.p.
- fals în declarații în formă continuată, prev. de art.326 alin. 1 C.p. cu aplic. art.35 alin.1 C.p. (privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațile de avere)
- iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, prev. de art. 3 alin.1 din O.U.G. 31/2002
- promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din O.U.G. 31/2002
- iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, prev. de art. 6 alin.1 din Legea 157/2018.”
Procurorii precizează că „punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a discutat la telefon cu președintele Consiliului European, António Costa. Discuția a avut loc marți seara. Bolojan și Costa au abordat situația internațională și prioritățile României pe agenda UE.
„Foarte bună conversație telefonică de astăzi (marți, 25 februarie) cu António Costa. Am evidențiat prioritățile României pe agenda UE, cu un accent special pe securitatea și apărarea regională, și pe sprijinul nostru pentru Ucraina. Unitatea și coordonarea rămân esențiale în această perioadă provocatoare”, a anunțat președintele Ilie Bolojan.
România va participa la reuniunea Consiliului European din 6 martie. Întâlnirea va avea loc la Bruxelles.
USR îl cheamă pe ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, în Parlament, la „Ora Guvernului”, pentru a da explicații legate poziția României în noul context geopolitic, dar și despre dezvăluirile din presă privind construirea bazei NATO de la Mihail Kogălniceanu de către o firmă cu legături directe cu regimul Putin.
O investigație de presă a dezvăluit că una dintre companiile care construiesc cea mai mare bază NATO din Europa are legături cu oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al lui Vladimir Putin aflat sub sancțiuni internaționale. Mai mult, aliații noștri din NATO au transmis României multiple avertizări privind această breșă de securitate, iar premierul Marcel Ciolacu ar fi fost informat încă din 2024, în timpul vizitei sale în SUA, potrivit USR.
Ca urmare, USR cere următoarele explicații de la ministrul Apărării, Angel Tîlvăr:
- Cum a fost posibil acest lucru? Cine a aprobat acest contract?
- De ce nu s-au luat măsuri imediat, când aliații noștri au tras semnalul de alarmă?
- De ce Guvernul României nu a informat publicul despre această amenințare gravă la adresa securității naționale?
Aceste întrebări îi vor fi adresate și în plenul Parlamentului ministrului PSD. Invitația pentru ministrul Apărării a fost trimisă pentru prima dată disponibilă conform calendarului stabilit de Camera Deputaților, respectiv 24 martie, a precizat USR.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a invitat, la Palatul Cotroceni, liderii partidelor politice parlamentare. Aceștia vor participa la consultări în vederea pregătirii poziției României de la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 6 martie.
Consultările vor avea loc miercuri, 26 februarie 2025.
„Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a invitat, la Palatul Cotroceni, președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări în vederea pregătirii poziției țării noastre la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 6 martie 2025, care va avea loc la Bruxelles, Regatul Belgiei”, a anunțat Administrația Prezidențială.
Consultările se vor desfășura după programul anunțat de Administrația Prezidențială:
• Ora 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD);
• Ora 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
• Ora 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL);
• Ora 12:00 – Uniunea Salvați România (USR);
• Ora 13:00 – Partidul S.O.S. România;
• Ora 14:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
• Ora 15:00 - Partidul Oamenilor Tineri (POT);
Ministerul Energiei a anunțat finalizarea raportului de inspecție privind verificările efectuate la Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale DEPOGAZ Ploiești S.R.L. Controlul a fost realizat prin Serviciul Inspecție din cadrul ministerului, la ordinul ministrului energiei, Sebastian-Ioan Burduja.
Inspecția a vizat respectarea procedurilor de contractare a serviciilor de înmagazinare, implicațiile comerciale ale deciziilor asupra partenerilor contractuali, conformitatea cu prevederile contractuale de prestări servicii și programul de extracție pentru perioada 1 ianuarie 2024 – prezent.
În urma concluziilor prezentate de Corpul de Control, ministrul Sebastian Burduja a declarat că a cerut aplicarea tuturor măsurilor necesare, „fără niciun compromis și cu maximă duritate”. Printre măsurile cerute se numără și sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală, în vederea cercetării faptelor suspectate de infracțiuni.
„Nu sunt în măsură să mă pronunț asupra concluziilor Corpului de Control sau asupra unor concluzii viitoare ale altor instituții. Rolul Ministerului Energiei este să se asigure că sistemul energetic național funcționează pentru asigurarea furnizării energiei electrice și gazelor în condiții corecte pentru cetățeni și mediul economic, cu devotament pentru interesele de securitate energetică ale României”, a explicat Sebastian Burduja.
Ministerul Energiei nu a oferit detalii în plus despre posibilele nereguli constatate, însă a dat asigurări că vor fi luate toate măsurile pentru asigurarea transparenței și conformității în sectorul energetic.
Candidatura lui Crin Antonescu a fost analizată de conducerea PSD. Liderii social democrați s-au reunit luni și au discutat subiectul. Urmează discuțiile tehnice despre campania electorală.
Dezbaterea a avut loc în cadrul Consiliului Politic Național al PSD.
„A avut loc un Consiliu Politic Național al Partidului Social-Democrat. Prima parte a lui s-a încheiat. A fost o parte extrem de scurtă. S-a discutat despre susținerea candidaturii domnului Crin Antonescu în continuare de coaliția celor trei partide și de minorități. Nu au existat niciun fel de luări de poziții contrare acestei susținere a candidaturii domnului Crin Antonescu, urmând, în orele care vin, să există discuții între conducerea partidului și zone ale conducerilor Partidului Social-Democrat pentru a discuta detalii despre campanie electorală, precampanie, strângere de semnături și așa mai departe, chestiuni organizatorice”, a declarat purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu.
În ședință nu s-a discutat despre posibilitatea susținerii lui Victor Ponta la alegerile prezidențiale.
„Crin Antonescu, în toate sondajele pe care le-am văzut, este pe locul 2 cu potențial de creștere. Deci, cu certitudine, candidatul coaliției va ajunge în finala prezidențială. Și sunt convins, văzând și ceea ce se întâmplă în restul lumii, că vom fi suficient de conștienți de ceea ce înseamnă continuarea drumului european al României, astfel încât domnul Crin Antonescu să ajungă președintele României”, a precizat Lucian Romașcanu.
România nu se poate dezvolta fără UE, dar nici nu se poate vorbi de securitatea României fără apartenența la NATO și fără parteneriatul strategic cu SUA, a declarat luni premierul Marcel Ciolacu.
Premierul susține că România nu trebuie să aleagă între UE și SUA.
„Nu trebuie să alegem între UE și SUA. E o greșeală imensă de abordare. România nu se poate dezvolta fără fonduri europene și fără UE. Am dat 30 de miliarde și am primit până acum 100 de miliarde. Eu nu pot vorbi de securitatea României fără apartenența la NATO și fără parteneriatul strategic cu SUA”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul mai spune că România va respecta parteneriatul strategic cu SUA.
„România are un parteneriat strategic cu SUA și îl va respecta. Dacă noi vorbim de securitatea României, atunci vom respecta acest parteneriat, iar eu sunt unul dintre cei care respectă acest parteneriat. Să ne facem că nu s-a întâmplat nimic, să ne facem că n-au fost sume de bani direcționate de nu știu ce personalitate a Americii moderne sau nemoderne înseamnă că iarăși ne facem că ascundem adevărul. Eu sunt unul dintre garanții solidității parteneriatului cu SUA, dar și cu UE”, a precizat Marcel Ciolacu.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că România își reafirmă angajamentul deplin față de libertatea și independența Ucrainei. Declarația a fost făcută luni când se împlinesc trei ani de la izbucnirea războiului din Ucraina.
Mesajul lui Ilie Bolojan a fost scris pe X.
„Pe măsură ce numărăm 3 ani de la invazia la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, Romania își reafirmă angajamentul deplin față de libertatea, suveranitatea și independența Ucrainei”, a transmis Ilie Bolojan.
Președintele interimar al României a mai scris că „trebuie să menținem Ucraina puternică până când se poate ajunge la o pace justă și durabilă”.
Luni, un summit mondial are loc în Ucraina. Unii liderii s-au deplasat la Kiev, iar alții participă în format videoconferință
„Chiar dacă o să supăr pe câțiva dintre dumneavoastră, nu mai putem continua cu un sistem administrativ, ultimul din Europa, pe un schelet comunist”, a spus, premierul Marcel Ciolacu. Declarația a fost făcută luni la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România.
Premierul le-a spus primarilor că digitalizarea trebuie realizată în cadrul unui sistem conectat.
„Nu putem întotdeauna să ne facem că nu se întâmplă nimic în lume și să ne facem că nu avem eficiența pe care ne-o dorim. Nu se poate să avem în continuare un sistem de digitalizare fiecare de capul lui, un sistem de digitalizare care nu este interconectat cu sistemul de digitalizare central”, a declarat Marcel Ciolacu în timpul întâlnirii, adăugând că modificările pot fi făcute doar cu voință politică și administrativă.
„Sunt lucruri care ar trebui să ne unească. Sunt lucruri care ar trebui să ne dea puterea de a merge înainte”, a mai spus Marcel Ciolacu.
Premierul a promis că toate măsurile din reforma sistemului bugetar și reforma sistemului administrativ vor fi aplicate după consultarea cu aleșii locali.
Deputații USR Stelian Ion și Alexandru Dimitriu au depus o inițiativă legislativă de modificare a Codului Penal care să nu mai lase loc de interpretări, iar autoritățile să poată confisca de la cămătari atât dobânzile încasate de la oameni, cât și sumele date inițial cu camătă.
Potrivit USR, inițiativa vine „în contextul unei decizii bizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție care le permite cămătarilor să-și minimizeze pierderile, pentru că magistrații ÎCCJ au interpretat că banii dați împrumut nu constituie bunul/obiectul infracțiunii, iar statul poate confisca de la cămătari doar banii obținuți ca dobândă, nu și banii împrumutați”.
Inițiativa USR corectează această situație și se asigură că cei care se îmbogățesc din camătă nu vor putea păstra niciun leu din sumele folosite pentru săvârșirea infracțiunii.
„Justiția din România a demonstrat din nou o interpretare îngustă și ineficientă a legii, permițând cămătarilor să-și minimizeze pierderile printr-o decizie ce exclude confiscarea sumei inițiale împrumutate, chiar dacă aceasta este folosită ca instrument al infracțiunii. O astfel de interpretare ignoră realitatea infracțiunii de camătă, care nu este un act izolat, ci o activitate de obicei, prin care sume de bani sunt reciclate și reinvestite continuu în noi împrumuturi ilicite.
Aceasta nu doar că oferă o portiță legală celor care practică această activitate ilegală, dar și subminează scopul măsurilor de siguranță, care ar trebui să descurajeze și să elimine beneficiile materiale obținute prin infracțiune”, spune deputatul Stelian Ion, fost ministru al Justiției.
Potrivit deciziei ICCJ nr. 26/2025, în cazul infracţiunii de camătă doar dobânda este supusă confiscării speciale reglementate de art. 112 din Codul Penal. Acest lucru înseamnă că, de acum înainte, statul va putea confisca de la cămătari doar banii obținuți ca dobândă, nu și banii împrumutați.
Propunerea USR vizează modificarea art. 351 din Codul Penal astfel: „Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Confiscarea specială poartă atât asupra sumei de bani date, cât și asupra dobânzii obținute prin săvârșirea infracțiunii, inclusiv când aceasta este cuprinsă în sumele ulterior împrumutate și se dispune conform art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul Penal”.