Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru un sector al A8. Este vorba despre tronsonul Miercurea Nirajului- Leghin.
Sectorul din Autostrada Unirii are 159 de kilometri.

„Secțiunea montană a A8 (Miercurea Nirajului- Leghin) are de astăzi indicatorii tehnico- economici aprobați! Prin Hotărârea de Guvern aprobată de Executiv pentru acești 159 de km din Autostrada Unirii (#A8) suntem cu un pas mai aproape de realizarea întregului proiect. După parcurgerea acestei etape, se va trece rapid la pregătirea documentației pentru lansarea în licitație a contractului necesar proiectării și execuției”, a transmis Grindeanu.

Lucrarea de pe secțiunea Miercurea Nirajului- Leghin este finanțată prin Programul Transport 2021-2027și are o valoare totală estimată de 37,48 miliarde de lei. Pe traseu se vor construi 265 de poduri, viaducte și pasaje, 47 de tuneluri, 5 noduri rutiere, 8 spații de servicii, 8 parcări de scurtă durată și 2 Centre de Întreținere și Coordonare

Ministrul Investițiilor și al Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că în ultimele cinci luni au fost procesate cereri de plată în valoare de 5 miliarde de euro.

Potrivit ministrului, peste 18.800 de cereri de prefinanțare/plată/rambursare cu o valoare de circa 5 miliarde euro aferente programelor operaționale 2014-2020 au fost procesate de MIPE în ultimele cinci luni.

„Peste 2,2 miliarde euro rambursate de către Comisia Europeană în această perioadă si alte 2 miliarde euro în curs de rambursare. Cu aceste sume vom avea o rată de absorbție de 92%. Urmează ca, în lunile noiembrie și decembrie să depunem cereri de rambusare la Comisia Europeana de înca 1,5 miliarde euro care vor adăuga, la momentul încasării banilor de către România, la absorbția mai sus amintită”, a explicat Adrian Câciu pe Facebook.

Fondurile europene reprezintă cea mai importantă sursă de finanțare pentru economia și infrastructura României.

Reprezentanții USR susțin că premierul Marcel Ciolacu nu participă luni, la Senat, la Ora Prim-ministrului. Prim-ministrul fusese chemat de Grupul USR pentru a dezbate măsurile de reformă fiscală propuse de Guvern și impactul acestora.

Este încă un act de sfidare al prim-ministrului la adresa Parlamentului, un reflex dictatorial din partea liderului PSD, susțin reprezentanții USR.

„Ora Prim-ministrului rămăsese singura ocazie instituțională care le-ar fi permis românilor să afle care este situația finanțelor țării. Dar Marcel Ciolacu se ascunde, pentru că nu vrea ca românii să știe că guvernarea PSD-PNL a golit bugetul statului. Marcel Ciolacu evită să vină în Parlament, refuză rectificarea bugetară, iar țara trăiește din fondul de rezervă, care poate fi folosit doar în caz de cataclism și catastrofă. Adevărul e că o catastrofă mai mare decât actualul guvern nu există”, a declarat Radu Mihail, liderul senatorilor USR.

În Biroul Permanent al Senatului s-a decis retransmiterea solicitării către premierul Marcel Ciolacu pentru săptămâna viitoare, a precizat USR.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat că liberalii vor solicita partenerilor de guvernare să se revizuiască măsura privind plățile cash. Cetățeanul de rând nu contribuie la evaziune, a justificat solicitarea Nicolae Ciucă.

„Nu am fost de acord de la început. A fost o măsură luată în coaliție explicându-se la vremea respectivă care sunt intențiile pentru care se adoptă o astfel de măsură. eu am discutat cu ministrul de finanțe, am stabilit și în Biroul Politic Național că această măsură trebuie să fie revizuită”, a declarat Nicolae Ciucă.

Președintele PNL a solicitat ca revizuirea măsurii să se facă în regim de urgență.
„Știm foarte bine că pentru oamenii de afaceri timpul este o resursă prețioasă. Pentru noi ca cetățeni timpul este o resursă prețioasă. Dacă stau să-mi pierd timpul pe drum, asta nu este ok. Nu a fost luată unilateral, a fost o decizie pe care am discutat-o și cu toții am înțeles la vremea respectivă că este o decizie asumată care practic contribuie la reducerea evaziunii fiscal. Ori, nu cred că cetățeanul de rând este cel care contribuie la această evaziune. Plafonul era oricum la 10.000 de lei.... Premierul a zis că discută cu sectorul bancar, discută cu celelalte instituții și la finalul acestor discuții vom lua o decizie”, a mai spus Nicolae Ciucă.

Măsura ar trebui să intre în vigoare pe 11 noiembrie.

Vicepreședintele USR, Dan Barna, a declarat că europarlamentarii ar trebui să susțină deschiderea în decembrie a negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii United4Moldova.

Întâlnirea s-a desfășurat la Parlamentul Republicii Moldova și a reunit delegații parlamentare din 18 state europene și din Ucraina. Participanții au vorbit despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Reprezentantul USR Dan Barna a cerut ca toți parlamentarii din cele 18 delegații să susțină deschiderea în decembrie a negocierilor de aderare pentru Republica Moldova, astfel încât Europa să dea anul acesta în decembrie mesajul că ușa este deschisă pentru Moldova în Europa.

„Moldova Europeană este un obiectiv comun pe cale să devină o realitate ce va aduce un viitor mai bun pentru moldoveni, resurse financiare, mai multă predictibilitate, creștere economică și garanții de securitate. România este un partener solid pentru parcursul pro-european al Moldovei și am reafirmat acest lucru la dezbaterile din cadrul reuniunii. Voi continua să susțin acest drum atât din Parlamentul României, cât mai ales în cadrul întâlnirilor de la Bruxelles", a declarat Dan Barna, vicepreședinte USR și al Camerei Deputaților.

Pe 8 noiembrie, Comisia Europeană ar putea să dea aviz pozitiv începerii negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană a Moldovei.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că este profund tulburat de tragedia care se întâmplă zilele acestea în Israel și a anunțat că România este gata să ofere sprijin medical victimelor conflcitului.

Alexandru Rafila a transmis un mesaj public și altul privat ambasadorului statului Israel în România.

„Tragedia care se întâmplă în aceste zile în Israel m-a tulburat profund. Sunt alături de victimele nevinovate și de familiile lor, ca om, ca medic și ca ministru al Sănătății. Suntem gata să oferim întregul sprijin medical de care este nevoie și am comunicat acest lucru domnului Azar Reuven, Ambasadorul statului Israel în România. Problemele politice se pot rezolva doar prin dialog, iar folosirea terorii împotriva populației civile este inacceptabilă. Condoleanțe tuturor celor care și-au pierdut rudele și prietenii în aceste evenimente dramatice”, a anunțat ministrul Sănătății pe Facebook.

Militanții Hamas au atacat sâmbătă mai multe regiuni din Israel, atât terestru cât și aerian. Militanții palestinieni au omorât sute de persoane și au răpit zeci de civili și militari.

Premierul Marcel Ciolacu participă la reuniunea România- Bulgaria–Grecia de la Varna unde se întâlnește cu prim-ministrul bulgar și cu cel grec.

Luni, la Varna, se desfășoară Reuniunea trilaterală România- Bulgaria-Grecia. Premierul român este însoțit de o delegație guvernamentală.

El va avea o întrevedere în format trilateral cu omologii săi din Bulgaria, Nikolai Denkov, și din Grecia, Kyriakos Mitsotakis. De asemenea, vor fi întâlniri în format bilateral cu premierii celor două țări.

„Acest format trilateral reprezintă un factor de consolidare a cooperării între țările noastre și în regiune în domenii de importanță strategică nu doar pentru noi, ci pentru întreaga Europă, mai ales în acest context complicat pe care îl generează războiul declanșat de Rusia asupra Ucrainei. Întâlnirile pe care le voi avea la Varna vor fi o continuare a discuțiilor pe care le-am avut deja cu omologii mei din Bulgaria și din Grecia și sunt convins că soluțiile pe care le putem găsi împreună în direcția obiectivelor regionale deschid perspective de integrare și pentru proiecte de interes pentru România”, a declarat Marcel Ciolacu înainte de plecare.

Membrii delegației guvernamentale române vor participa la întâlnirile de lucru pe teme de securitate regională, cooperarea în domeniul energiei și al transportului, programate în cadrul evenimentului de la Varna.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) anunță că în 478 de comune din România se desfășoară lucrări de cadastru cu fonduri europene.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) desfășoară lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, gratuit pentru cetățeni, în 2.375 de unități administrativ-teritoriale (UAT), din totalul de 3.181. Pentru 478 dintre acestea, finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 – 2020, în timp ce lucrările din celelalte UAT-uri sunt finanțate din veniturile proprii ale ANCPI.

ANCPI, instituție publică în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a finalizat lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor la nivelul întregii localități în 200 UAT-uri, precum și în 23.582 de sectoare cadastrale. Dintre acestea, 79 de comune au fost cadastrate din fonduri europene, prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, finanțat prin POR 2014 – 2020.

Astfel, până la data de 5 octombrie 2023, prin programele derulate, ANCPI a deschis peste 6,2 milioane de noi cărți funciare, gratuit pentru cetățeni.

Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 7,24 de milioane de hectare (76%).

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primăriilor.

ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în Axa prioritară 11 din POR 2014-2020. Proiectul completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 – cofinanțare de la bugetul de stat.

Guvernul Ciolacu aprobă joi majorarea salariului minim. Acesta va crește de la 3.000 de lei până la 3.300 lei brut.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, joi, înainte de ședința de Guvern, că miniștrii vor aproba majorarea salariului minim general de la 3.000 de lei la 3.300 lei brut pe lună.

„Astăzi majorăm cu 10% salariul minim general, de la 3.000 de lei la 3.300 de lei brut pe lună, așa cum am promis, pentru a proteja veniturile salariaților din România”, a anunțat Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a mai spus că următoarea creștere va fi în 2024.
„Acest Guvern nu va renunța la prioritatea de a crește salariul minim și ne dorim să existe o altă treaptă de creștere în 2024, pe care o vom discuta, evident, cu partenerii sociali”, a precizat premierul român.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi că salariile din domeniile construcții, agricultură și industria alimentară nu vor fi modificate.

Marcel Ciolacu a făcut anunțul chiar înainte de ședința de Guvern în care urma să se facă modificarea. Premierul a declarat că decizia a fost luată deoarece Ministerul de Finanțe a făcut calcule și a constatat că în urma introducerii asigurărilor de sănătate pentru toți angajații, indiferent de activitate, salariul minim net al angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară ar fi putut să scadă.

„Eu nu sunt de acord cu acest lucru! Niciun salariu minim net nu trebuie să scadă! Drept urmare, am decis să scoatem de pe ordinea de zi această ordonanță care vizează aceste categorii. Ministerele de resort vor reanaliza textul. Până atunci, toate salariile din construcții, agricultură și industria alimentară vor rămâne la fel”, a explicat Marcel Ciolacu.

Introducerea plății asigurărilor de sănătate pentru toți angajații este una dintre măsurile incluse în pachetul fiscal.