Planul de restructurare al combinatului siderurgic Liberty Galați a fost aprobat de creditori și omologat de Tribunal. Planul a fost votat de 3 categorii de creditori din 5, au transmis reprezentanții Liberty.

„Prin Hotarârea nr. 166 pronunțată de Tribunalul Galați în data de 01 august 2025 în dosarul nr. 504/121/2025, s-a omologat Planul de Restructurare al Liberty Galați SA. Planul redactat de societate împreună cu consorțiul de administratori concordatari EURO Insol și CITR, a fost comunicat celor aproape 1200 de creditori pe data de 17 iulie 2025, pentru a da posibilitatea să-și exprime votul până pe data de 30 iulie 2025. Planul de restructurare a fost aprobat de 52% dintre creditori, raportat la valoarea creanțelor afectate, 20% dintre creditori votând împotrivă. Planul a fost votat de 3 categorii de creditori din 5”, au transmis reprezentanții Liberty Galați.

Planul de restructurare prevede măsuri ferme de restructurare atât a activității operaționale a companiei, cât și a modului de organizare și guvernanță a grupului de companii din Romania deținute de acționariat. Planul vizează cinci direcții de acțiune: repoziționarea strategică a Combinatului și reorientarea către piața românească, transparentizarea procesului decizional și stabilirea tuturor deciziilor manageriale în România, optimizarea costurilor de producție și reducerea dependenței față de unii furnizori, valorificarea activelor neproductive și redundante și atragerea finanțării necesare pentru asigurarea continuității activității și dezvoltare.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că producția de carne din România a crescut semnificativ, în anul 2024, comparativ cu anul precedent.
Ministrul Florin Barbu a utilizat cifre de la Institutul Național de Statistică.

„Măsuri bune pentru fermieri, carne românească pe mesele românilor! Producția de carne din România a crescut semnificativ, în anul 2024! Datele INS arată că producția de carne de ovine și caprine a crescut cu 62.1%, de bovine cu 12,2%, de porcine cu 9,2%, iar de pasăre cu 8.7%, față de anul 2023”, a scris Barbu pe Facebook.

Ministrul Agriculturii anunță că proiectele vor continua.
„Vom continua pe această cale a integrării producției vegetale în zootehnie, pentru a asigura materia primă pentru unitățile de procesare în valoare de 2 miliarde de euro, pe care le dezvoltăm prin Programul Investalim și DR -22, măsură susținută prin fonduri europene. Aceasta este soluția corectă pentru echilibrarea balanței comerciale a României. În continuare, pregătim o serie de programe de sprijin pentru a ne asigura că ne vom atinge gradul de autosuficiență de 100% la carne și produse din carne din producția românească”, a precizat Florin Barbu.

Comuna Matca, una dintre cele mai importante zone legumicole din România, beneficiază acum de acces permanent la apă potabilă. Este un pas uriaș pentru comunitate și un model de bune practici în utilizarea fondurilor europene.

Consiliul Județean Galați, împreună cu Primăria Matca și cu echipa de la Apă Canal, a finalizat cu succes una dintre cele mai mari investiții în infrastructura de apă și canalizare din județul Galați. Este singurul proiect din țară, finanțat prin Programul Dezvoltare Durabilă pentru infrastructura de apă și canalizare, în cadrul căruia au fost finalizate integral lucrările.

 „Când vedem cât de mult s-a modernizat comuna Matca, nu putem decât să fim mândri. Fiecare pas, fiecare zi de muncă și fiecare decizie luată au contribuit la această reușită remarcabilă. Pentru mine, acest proiect înseamnă mult mai mult decât o investiție în infrastructura de apă și canalizare – este un simbol al respectului față de oameni, față de viitor și față de potențialul uriaș pe care îl are județul nostru.  Le mulțumesc tuturor celor care au făcut parte din acest demers: echipei de la Apă Canal, autorităților locale din Matca și colegilor din Consiliul Județean. Acest succes ne dă încredere să mergem mai departe cu aceeași determinare”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

 În județul Galați s-au derulat proiecte de infrastructură de apă și canalizare cu o valoare totală de peste 520 de milioane de euro, finanțate prin diverse programe europene (ISPA, POS, POIM, PDD). Din această sumă, aproximativ 250 de milioane de euro au fost investiți în ultimii 5-6 ani, perioadă în care comuna Matca a beneficiat de investiții de 37 de milioane de euro.

Prin POIM si PDD, lucrările au fost implementate în 22 de localități: municipiul Galați, Matca, Șendreni, Braniștea, Independența, Piscu, Tudor Vladimirescu, Fundeni, Smârdan, Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi, Liești, Ivești, Umbrărești, Barcea, Drăgănești, Tecuci, Cosmești, Movileni, Berești și Berești Meria. Dintre acestea, în 16 unități administrativ-teritoriale lucrările au fost deja finalizate, iar în alte 6 (Șendreni, Braniștea, Piscu, Independența, Tudor Vladimirescu și Fundeni), investițiile continuă în prezent prin Programul Dezvoltare Durabilă. 

 În total, la nivelul județului Galați, au fost construiți aproape 1000 de kilometri de rețele de apă și canalizare, o parte semnificativă din această infrastructură fiind realizată în comuna Matca. Doar aici s-au executat peste 105 km de rețea de apă potabilă, 92 km de rețea gravitațională de canalizare și 8,7 km de rețea sub presiune, însumând aproape 206 kilometri de rețele.

Investițiile din Matca includ și două stații de pompare, o gospodărie de apă complet echipată, 641 de hidranți pentru situații de urgență, precum și 3.962 de branșamente la rețeaua de apă și 3.962 de racorduri individuale la canalizare, alături de 20 de stații de pompare a apei uzate și 2.206 cămine de vizitare.

„Proiectul este construit pe principii de sustenabilitate – demonstrând grija pentru sănătatea oamenilor, respectul pentru mediu și sprijinul real pentru dezvoltarea economică locală. Energia electrică necesară funcționării întregului sistem este „energie verde”, produsă prin 580 de panouri fotovoltaice amplasate în cadrul Gospodăriei de apă.

Acest proiect este dovada că, atunci când lucrăm în echipă, putem construi un viitor mai bun pentru fiecare locuitor al județului Galați” a mai declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că Republica Moldova va avea acces la roam like at home. Măsura se va aplica de anul viitor.

Zilele trecute, Negrescu s-a întâlnit cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, pentru a discuta despre „consolidarea parteneriatului nostru și despre pașii concreți necesari în vederea integrării europene a Republicii Moldova.”

„Printre subiectele-abordate: planul de creștere economică pentru Moldova, proiectele comune cu România și sprijinul nostru constant pentru reformele necesare în drumul spre Uniunea Europeană. Mă bucur să anunț că, în urma inițiativei mele, biroul Parlamentului European de la Chișinău va fi deschis în curând – un semnal clar de sprijin politic și instituțional pentru cetățenii moldoveni. Totodată, Comisia Europeană a anunțat că începând cu anul 2026, Republica Moldova va avea acces la roam like at home”, a transmis Victor Negrescu pe Facebook.

Vicepreședintele PE a reiterat faptul că „România va rămâne cel mai important partener al Republicii Moldova” și că el va continua să lupte în Parlamentul European „pentru ca acest parcurs european să devină realitate cât mai curând.”

Celebra statuie a lui Ioan Vodă cel Viteaz din județul Galați va fi consolidată și restaurată. În total, va fi alocată suma de 1 milion de euro.
Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

„Am semnat contractul de finanțare în valoare de peste 1 milion de euro pentru restaurarea complexului monumental de la Roșcani, care include celebra statuie a lui Ioan Vodă cel Viteaz. Monumentul va fi consolidat, restaurat și pus în valoare, împreună cu platforma cu două terase și scara monumentală cu 28 de trepte. Se va realiza o expertiză a statuii pentru a stabili dacă sunt necesare intervenții, iar soclul și întreg ansamblul vor fi refăcute, inclusiv amenajarea parcării complexului monumental”, a explicat Costel Fotea.

Fiind un proiect de cooperare transfrontalieră, sunt prevăzute și activități educaționale și de promovare a patrimoniului istoric de pe ambele maluri ale Prutului. Finanțarea a fost obținută împreună cu raionul Cahul, Republica Moldova, și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea „Dunărea de Jos”.

Premierul Ilie Bolojan a propus creșterea vârstei de pensionare în sistemul de justiție la 65 de ani. De asemenea, el vrea să impună plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net.
Declarațiile au fost făcute în timpul unei conferințe are a avut drept temă reforma pensiilor speciale.

„Legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție la vârsta de pensionare standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani”, a transmis Ilie Bolojan.

Conform propunerii, dacă magistrații vor ieși anticipat la pensie, ei vor pierde pentru fiecare an 2% din pensie.
„Aceste prevederi sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate și să avem toți magistrații, azi avem din păcate o mică parte care au preferat să rămână să lucreze și le mulțumesc pentru că au optat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta standard de pensionare, în activitate. Deci vom avea practic întregul corp al magistraților în activitate la maturitatea vârstei profesionale și eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea activității de justiție din România, prin sentințe unitare, prin mai multă celeritate și în general prin îmbunătățirea cadrului în care funcționăm”, a adăugat Ilie Bolojan.

Propunerea vizează și o limitare a pensiilor la 70% din valoarea ultimului salariu net.
„Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net. Deci nu 80% din brut cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, ci maximum 70% din ultimul salariu net”, a precizat Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a preluat responsabilitatea reformei companiilor de stat până la numirea unui nou vicepremier în locul lui Dragoș Anastasiu. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă.

Decizia a fost luată după demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu implicat într-un scandal public.

„Foarte probabil, după ce apare această decizie, trebuie să numim un responsabil care să gestioneze acest portofoliu devenit vacant și voi prelua această responsabilitate până la clarificarea situației, adică numirea unei alte persoane care să ocupe poziția de vicepremier”, a explicat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a acceptat și a semnat demisia lui Anastasiu.

Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, și-a prezentat luni, pe Facebook, cazierul judiciar. Niciodată în cazierul meu judiciar nu apare mențiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripție a răspunderii penale, a spus Oprea. El a fost acuzat că a fost implicat într-un dosar de evaziune fiscală.

„Având în vedere dezbaterea din spațiul public revin cu aceleași precizări pe care le-am făcut de fiecare dată, în mod transparent, răspunzând întrebărilor reprezentanților mass-media. De fiecare dată când am fost numit în funcții publice a apărut întrebarea referitoare la calitatea mea de inculpat într-un dosar de evaziune fiscală”, a scris Radu Oprea.

Potrivit lui Oprea, judecătorii ÎCCJ s-au pronunțat prin două hotărâri judecătorești, fond si contestație, menținând un punct de vedere unitar că se impune desființarea actelor de urmărire penală.

„Acest dosar a fost trimis în judecată pe baza unui rechizitoriu de către procurorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție către Camera Preliminară de la ÎCCJ. Judecătorii ÎCCJ s-au pronunțat prin două hotărâri judecătorești, fond si contestație, menținând un punct de vedere unitar că se impune desființarea actelor de urmărire penală și restituirea cauzei la PÎCCJ. Procurorii au stabilit că nu se impune emiterea unui nou rechizitoriu si trimiterea mea în judecată având în vedere că toate aspectele juridice au fost lămurite. Așa se explică că niciodată în cazierul meu judiciar nu apare mențiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripție a răspunderii penale.

Niciodată nu am fost sancționat si nu am plătit vreo amendă penală”, a explicat Radu Oprea.

La final, el a spus „că în anul 2012 când am fost ales senator am renunțat atât la calitatea de administrator al companiilor (lucru impus de lege), cât și la cea de acționar (calitate admisă de lege)”.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a convocat Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență (CMSU). Acesta a primit sarcina de a evalua și coordona măsurile de răspuns în urma fenomenelor hidrometeorologice extreme din județele Suceava și Neamț, înregistrate în intervalul 27-28 iulie.

Diana Buzoianu a transmis că le-a cerut responsabililor de la Apele Române, precum și reprezentanților autorităților locale și instituțiilor cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență, să acționeze prompt, coordonat și fără ezitare în sprijinul comunităților afectate.

„Intervențiile trebuie să vizeze în primul rând salvarea de vieți, asigurarea accesului către zonele izolate și limitarea efectelor inundațiilor asupra populației și infrastructurii. Am cerut mobilizarea tuturor resurselor disponibile și o comunicare permanentă din teren, deoarece oamenii au nevoie de sprijin concret în cel mai scurt timp”, a transmis ministrul Mediului pe Facebook.

Diana Buzoianu a subliniat necesitatea ca la Apele Române să fie atrase fonduri europene pentru a fi creată infrastructura de protecție împotriva inundațiilor.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a prezentat o statistică privitoare la munca fără forme legale. În doar 6 zile, inspectorii de muncă au identificat aproape 400 de persoane care munceau „la negru”, a transmis Manole adăugând că respectul față de muncitori începe cu respectarea legii.

Mesajul a fost transmis la capătul unor verificări în domeniul construcțiilor.

„Respectul față de muncitori începe cu respectarea legii. Și continuă cu recunoașterea demnității fiecărei persoane care muncește cinstit. Avem datoria să veghem ca acest lucru să devină regulă, nu excepție. În sectorul construcțiilor, sunt mulți lucrători expuși zilnic riscurilor, fie din cauza muncii nedeclarate, fie din lipsa măsurilor de siguranță. Acest lucru trebuie să înceteze. În doar 6 zile, inspectorii de muncă au identificat aproape 400 de persoane care munceau la negru și au aplicat sancțiuni de peste 10 milioane de lei. Au fost sistate activități și oprite echipamente periculoase care puneau în pericol viețile oamenilor”, a anunțat Florin Manole.
El a mai spus că în următoarea perioadă „campania națională de control va continua nu pentru a vâna greșeli, ci pentru a proteja viața, sănătatea și drepturilor celor care construiesc, la propriu, viitorul României”.