Președintele Klaus Iohannis participă, joi și vineri, la Summitul Energiei Nucleare, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, care vor avea loc la Bruxelles. În cadrul întâlnirilor, el va cere accelerarea procesului de aderare la UE a Ucrainei și Republicii Moldova.

„Summitul Energiei Nucleare, organizat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și de Regatul Belgiei, joi, 21 martie 2024, la Bruxelles, are loc în contextul includerii istorice a energiei nucleare în acordul Conferinței ONU privind Schimbările Climatice (COP28) de la Dubai din 2023. Evenimentul va oferi șefilor de stat și de guvern participanți ocazia de a-și împărtăși viziunea cu privire la rolul-cheie al energiei nucleare în atingerea neutralității climatice, securității energetice și dezvoltării economice. În cadrul Summitului, liderii vor adopta o Declarație, prin care se reafirmă angajamentul ferm pentru susținerea energiei nucleare ca parte a procesului global de limitare a schimbărilor climatice și pentru crearea de condiții favorabile sectorului nuclear prin promovarea inovației tehnologice, educarea forței de muncă și mai ales lărgirea accesului la finanțare publică și privată pentru energia nucleară”, anunță Administrația Prezidențială.

Reuniunea Consiliului European va debuta joi cu o întâlnire de lucru cu Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în cadrul căruia va avea loc un schimb de opinii cu privire la situația geopolitică și provocările globale actuale, cu accent pe situația din Orientul Mijlociu. Liderii UE vor aborda teme de actualitate de pe agenda europeană şi globală, precum situația din Ucraina, securitatea și apărarea Uniunii Europene, extinderea UE, situația din Orientul Mijlociu, fenomenul migrației, provocările din sectorul agricol european și aspecte legate de viitoarea Agendă Strategică a UE.
„Situația din Ucraina va fi discutată pe larg, cu accent pe continuarea sprijinului multidimensional, inclusiv a sprijinului militar, în urma acordului recent privind instituirea Fondului de Asistență pentru Ucraina în cadrul Facilității Europene pentru Pace. Președintele Klaus Iohannis va accentua faptul că România rămâne unul dintre susținătorii fermi ai Ucrainei şi va pleda pentru continuarea acordării asistenței pe toate dimensiunile, îndeosebi pe palier umanitar, militar și în ceea ce privește tranzitul cerealelor ucrainene, atât timp cât va fi necesar. Dimensiunea de securitate şi apărare europeană va reprezenta un subiect central în cadrul discuțiilor liderilor UE, în contextul publicării recente de către Comisia Europeană a Strategiei privind industria europeană de apărare și a programului asociat de investiții în apărare. Președintele Klaus Iohannis va sublinia că România va participa activ și constructiv la efortul Uniunii privind consolidarea industriei europene de apărare”, scrie în comunicatul de presă.

Liderii UE vor avea o discuție cu privire la extinderea Uniunii Europene, în lumina ultimelor evoluții legate de prezentarea recentă de către Comisia Europeană a raportului de progres în privința Bosniei și Herțegovina și a actualizărilor privind progresele înregistrate de Ucraina și Republica Moldova în procesul de aderare la UE.

„Președintele României va pleda pentru avansarea rapidă a procesului de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina și Republica Moldova, care au obținut progrese remarcabile în condiții extrem de dificile. De asemenea, liderii europeni vor continua discuțiile pe marginea situației din Orientul Mijlociu, pe fondul situației umanitare tot mai grave din teren. Accentul va fi pus pe continuarea eforturilor UE privind sprijinul umanitar, pe identificarea de măsuri pentru a se evita escaladarea regională a conflictului și pe continuarea cooperării cu toți actorii internaționali și regionali relevanți în vederea identificării unei soluții sustenabile pe termen lung pentru conflictul din Orientul Mijlociu. Totodată, vor fi abordate şi provocările din sectorul agricol european, în vederea identificării celor mai bune soluții pe termen scurt, mediu și lung, având în vedere importanța sectorului agricol pentru securitatea alimentară și autonomia strategică a UE”, se mai arată în comunicat.

Cu privire la viitoarea Agendă Strategică a Uniunii, liderii europeni vor avea un schimb de idei referitor la stadiul pregătirilor pentru finalizarea documentului, o dezbatere mai cuprinzătoare în acest sens urmând să aibă loc la următoarea reuniune a Consiliului European.
„Președintele Klaus Iohannis va menționa importanța obținerii unui acord în vederea definitivării documentului până la finalul primului semestru al acestui an și va exprima sprijinul României pentru continuarea reflecției în coordonatele stabilite la reuniunea de la Granada din 2023. De asemenea, în cadrul Consiliului European este prevăzută și o discuție referitoare la progresele înregistrate pe toate dimensiunile de acțiune în domeniul migrației. România va evidenția, în acest sens, contribuția sa substanțială la protejarea frontierei externe a UE, inclusiv prin continuarea proiectului pilot derulat împreună cu Comisia Europeană la frontiera cu Serbia. În cadrul Summitului Euro în format extins va fi discutată situația economică a Uniunii Europene, liderii urmând să aibă discuții cu privire la coordonarea politicilor în domeniu, în vederea creșterii rezilienței economiilor europene. Totodată, liderii vor mai aborda și aspecte legate de avansarea Uniunii piețelor de capital”, precizează Administrația Prezidențială.

Ministrul Apărării Angel Tîlvăr anunță că avioanele F-16 vor avea parte de mentenanță la cele mai înalte standarde. Declarația a fost făcută la finalul întâlnirii pe care ministrul a avut-o cu reprezentanții unor companii din Bacău, cu care MApN colaborează pentru dezvoltarea programelor de modernizare a Forţelor Aeriene Române.

Zilele trecute, ministrul Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu militarii Bazei 95 Aeriene și apoi a avut întrevederi cu reprezentanţii unor companii din industria de apărare.

„Industria de apărare este extrem de importantă pentru Ministerul Apărării Naționale. AEROSTAR Bacău este una dintre companiile de succes din industria de profil. Dacă menționez doar două dintre activitățile acesteia, este ușor de înţeles de ce avem un interes major în buna funcționare a companiei: Centrul de Mentenanță pentru F-16 și Centrul Național de Mentenanță pentru lansatorul multiplu de rachete HIMARS, ambele fiind desemnate centre de mentenanță de către Guvernul României. De asemenea, am văzut și linia pregătită pentru asamblarea și fabricarea unor elemente mecanice pentru vehiculul aerian aferent UAS tactic operativ, ale cărui componente vor fi produse de mai multe companii din România. În același timp, am dorit să văd și alte facilități de producție implicate în industria națională de profil. Mă refer aici la ELMET INTERNATIONAL Bacău, care fabrică componente ale transportorului pentru trupe PIRAHNA V", a explicat ministrul Angel Tîlvăr.

Europarlamentarul PSD Dan Nica a vorbit la Parlamentul European despre importanța ajutorului UE pentru industria oțelului. 

Potrivit lui Dan Nica, industria a fost afectată de crizele din ultima perioadă. „În această perioadă industria oțelului, și nu este doar industria oțelului, este și a aluminiului și îngrășăminte chimice și partea de industrie chimică, au fost puternic afectate. Ele se numesc generic industry energo-intensive. Deci unde consumul de energie electrică și de gaze are o pondere foarte mare în obținerea produsului final. Mai mare decât orice alt tip de activitate. Având această pondere mare, ele au fost și foarte puternic afectate. În absența unor măsuri de sprijinire a acestor industrii, se întâmplă ce am văzut cu toții în ultimul an de zile în Uniunea Europeană. S-au închis capacități de vreo 40 de milioane de tone de producție de oțel”, a explicat Dan Nica.

Europarlamentarul PSD a vorbit despre impactul asupra combinatului siderurgic de la Galați, unul dintre cele mai mari din lume.

„Pentru noi, la Galați, această chestiune este de o importanță vitală. Pentru că absența unor bani europeni, programe de finanțare, care să vină să facă transformarea modului de a produce oțelul ca să vă spun mai direct. Astfel încât emisiile de dioxid de carbon să fie cât mai mici și ei să nu mai plătească aceste taxe. Asta le permite să fie competitivi, să poată să poată să vândă ieftin și fără să mai fie supuși unor chestiuni de necompetivitate, cum se întâmplă cu oțelul care vine din Turcia. Ceea ce este o prostie. Dar este la jumătate de preț, pentru că ei nu plătesc taxele de dioxid de carbon. Combinatul de la Galați le plătește: și taxele de dioxid de carbon, și taxele pe energie, și toate celelalte lucruri. Și atunci este corect? Eu cum să concurez cu oțelul produs în Turcia, care nu plătește niciun fel de taxă. Eu, la Galați, fiind obligat să plătesc toate taxele. Care e raportul 1 la 2. Cam 700 de euro și ceva este tona de oțel produsă la Galați și în Uniunea Europeană e tot același preț, ca să fie clar. Să nu credeți că la Galați se produce mai scump decât în Germania, în Franța sau în Spania, iar cel care vine din Turcia vine cu 350 de euro, 400 de euro, și uneori mai vine și din Rusia”, a precizat europarlamentarul Dan Nica.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că tranșa PNRR nu a fost blocată. Relația cu Comisia Europeană funcționează foarte bine, a spus premierul care a dezvăluit că săptămâna viitoare miniștrii români vor avea o discuție cu responsabilul cu gestionarea PNRR la nivel european.

Miniștrii care au jaloane de îndeplinit în cadrul reformelor PNRR se vor întâlni săptămâna viitoare cu Celine Gauer.

„Cer tuturor miniștrilor coordonatori de reforme să fie pregătiți săptămâna viitoare pentru dialogul cu doamna Celine Gauer, responsabilul cu gestionarea PNRR la nivel european. Vom analiza fiecare jalon important din cererea de plată nr. 3. Este un dialog firesc, serios și care necesită energie și concentrare din partea noastră. Nu există nimic blocat. Relația cu Comisia Europeană funcționează foarte bine și vreau să găsim soluții pentru a realiza toate reformele, cum, de altfel, am făcut și anul trecut”, spune Marcel Ciolacu la începutul ședinței de joi a Guvernului.

În cadrul ședinței de guvern au fost aprobate modificările bugetului pentru reformele și investițiile asumate de statul român prin PNRR.

Guvernul a decis reorganizarea ANAF. Premierul Marcel Ciolacu și ministrul de Finanțe Marcel Boloș au anunțat care sunt principaele modificări.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței de joi a cabinetului. Măsura vizează consolidarea capacității de colectare a veniturilor și de combatere a evaziunii fiscale.

„O prioritate majoră este reorganizarea ANAF, ca să creștem eficiența colectării veniturilor la buget. Este nevoie de coordonare integrată și, mai ales, de o viziune clară în acțiunea de combatere a fraudei și evaziunii fiscale. Ne-am angajat să modernizăm și digitalizăm Fiscul, ca să asigurăm servicii mai bune pentru cetățeni”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a spus că reorganizarea are scopul principal de a consolida capacitatea instituțională a ANAF.

„În acest sens, sunt propuse o serie de măsuri care țin de organizarea ANAF de la structurile teritoriale a Direcției Generale Antifraudă și în special pe operaționalizarea, cu data de 1 ianuarie 2025, a structurilor teritoriale județene care privesc combaterea și desfășurarea activităților economice ilicite, pe de o parte, și pe de altă parte, un alt set de măsuri este cel cu referire la baza materială a ANAF, astfel încât activitățile operative pe care le desfășoară ANAF în combaterea evaziunii fiscale să aibă mai multă eficiență. O a treia categorie de măsuri este descentralizarea activității Direcției Generale Mari Contribuabili, astfel încât inspecțiile fiscale să poată fi derulate cu o anumită operativitate, tot cu scopul acesta de a avea o activitate de colectare tot mai bună la bugetul general consolidat”, a explicat Marcel Boloș.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că anul trecut în România au fost realizate cele mai mari investiții nete în economie de după Revoluție. Am ajuns la investiții de aproape 12% din PIB, susține Ciolacu.

Premierul arată că suma pentru investiții a fost cu 8 miliarde de lei în plus față de 2022.

„În 2023 am avut cele mai mari investiții nete în economie de după Revoluție: 38,3 miliarde euro. Cu 8 miliarde în plus față de 2022! Miza pe care am pus-o anul trecut pe investiții începe să facă diferența în favoarea companiilor românești”, a declarat Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul mai susține că investițiile s-au apropiat de 12% din PIB.

„Pe lângă investițiile publice fără precedent, am susținut companiile locale cu mecanisme de sprijin extins, prin scheme de ajutor de stat, granturi și garanții pentru credite. Astfel, am ajutat mediul de afaceri să deruleze investiții private care au produs dezvoltare economică și socială. Împreună, stat și mediu privat, am ajuns la investiții de aproape 12% din PIB! Acesta este traseul corect al creșterii economice a României! Asta înseamnă afaceri în creștere, profituri robuste și venituri suplimentare la buget. Sunt bani pe care îi reinvestim în acest an în economia noastră și cu care creștem veniturile românilor, salariați și pensionari”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți, într-o declarație surpriză, că intră în competiția pentru funcția de secretar general al NATO. „ Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea”, a spus Iohannis.

Declarația a fost făcută de la Palatul Cotroceni.

„Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa și în special regiunea noastră și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele consideră că a venit momentul ca România să-și asume „o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice”.

„Este o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări. Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO. Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre”, a spus Klaus Iohannis.

Guvernul a aprobat hotărârea privind calendarul alegerilor pentru alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie. Conform documentului, campania electorală începe pe 10 mai și se va încheia pe 8 iunie 2024.

„Guvernul a aprobat astăzi (luni, 11 martie n.r.) calendarul acțiunilor din perioada electorală pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European și pentru alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, din anul 2024. Conform calendarului aprobat, pe 12 martie începe perioada electorală, iar în termen de 5 zile, cel mai târziu la data de 16 martie 2024, vor fi desemnați judecătorii din Biroul Electoral Central și se va stabili modelul listei electorale permanente, modelul listei electorale speciale, al copiei de pe lista electorală specială, al listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală suplimentară, a modelului listei susținătorilor, a modelului buletinului de vot la alegerea membrilor României în Parlamentul European din data de 9 iunie 2024”, anunță Guvernul.

Pe 19 martie începe perioada de depunere la biroul electoral central a protocoalelor de constituire a alianțelor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Ulterior, în termen de 10 zile de la începerea perioadei electorale, dar nu mai târziu de 21 martie 2024, vor fi stabilite modelele ștampilelor electorale și modelul timbrului autocolant.
În termen de 10 zile de la data constituirii Biroului Electoral Central, dar cel mai târziu în data de 27 martie 2024, se va încheia perioada de depunere la biroul electoral central a protocoalelor de constituire a alianțelor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
Cu cel puţin 24 de ore înaintea tragerii la sorți a celor 3 judecători în biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, cel mai târziu la data de 9 aprilie, se va aduce la cunoștință publică data la care va avea loc această tragere la sorți.

Cel mai târziu până la data de 10 aprilie 2024, se vor depune cererile de înscriere în listele electorale speciale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024. Este vorba despre cetățenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reședința în România.
Tot cel mai târziu până pe data de 10 aprilie 2024, ora 24, se vor depune și înregistra candidaturile la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, iar în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii se vor înainta, către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, declarațiile pe propria răspundere ale candidaților referitoare la faptul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securității sau de colaboratori ai acesteia.

În data de 11 aprilie 2024 se va aduce la cunoștință publică a listelor de candidați și a candidaturilor independente la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.
Pe 29 aprilie 2024 rămân definitive candidaturile la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, iar pe 30 aprilie 2024 se va stabili numărul de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care au depus liste de candidați, precum și a candidaților independenți.
Până la data de 1 mai 2024 vor fi aduse la cunoștință publică declarațiile de avere și de interese ale candidaților la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
De la data de 16 aprilie 2024 începe perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 și de depunere a candidaturilor pentru aceste alegeri.

Cel mai târziu până la data de 15 aprilie 2024, se vor desemna preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitorii acestora. În maximum 10 zile de la data înființării birourilor electorale de

circumscripție, cel mai târziu la data de 25 aprilie 2024, se va încheia perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.
Cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa de mai mult de 6 luni înaintea datei scrutinului în circumscripţia electorală în care au loc alegeri vor depune la primar, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, adică până pe 25 aprilie 2024, solicitările de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință.
Tot în data de 15 aprilie se încheie perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.
Cel mai târziu cu 40 de zile înaintea datei alegerilor, adică 30 aprilie 2024, se va solicita acordarea timpilor de antenă, către conducerile posturilor de radiodifuziune şi televiziune, publice şi private sau, după caz, ale studiourilor teritoriale ale acestora, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale.
Data de 30 aprilie este și data limită de depunere a candidaturilor la alegerile locale. La data de 8 mai 2024 rămân definitive candidaturile la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.
Pentru ambele scrutinuri, până la data de 10 mai 2024 se va aduce la cunoştinţă publică delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora, precum și aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora.
De asemenea, în data de 10 mai 2024, va începe campania electorală, care se va încheia pe 8 iunie 2024, la ora 7.00. Pe 9 iunie 2024, la ora 7.00, va începe procesul de votare, pentru ambele scrutinuri, și se va încheia în aceeași zi, la ora 22.00. Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot vota până cel mult la ora 23.59.
După numărarea voturilor și soluţionarea eventualelor sesizări sau contestații, rezultatele alegerilor alegerile pentru autoritățile administrației publice locale și pentru membrii din România în Parlamentul European, din anul 2024, vor fi validate și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a discutat luni, cu administratorii aeroporturilor din România și cu președinții consiliilor județene, despre pregătirile pentru eliminarea controalelor la frontierele aeriene din 31 martie.

Conform anunțului oficial o întâlnire între viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și administratorii aeroporturilor ce operează pe teritoriul României, reprezentați de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, președinții consiliilor județene, reprezentanți ai acestora și conducerile aeroporturilor Suceava, Târgu-Mureș, Iași, Cluj-Napoca, Craiova, Baia Mare, Satu Mare, Sibiu, Tulcea, Oradea, Constanța, Henri Coandă, Timișoara a avut loc luni.

„Având în vedere faptul că administrarea aeroporturilor nu se află în coordonarea MAI și în spiritul politicii de cooperare loială interinstituțională, discuția s-a concentrat asupra pregătirilor pentru eliminarea controalelor la frontierele aeriene, la 31.03.2024, cu accent asupra separării fluxurilor de pasageri și îndeplinirii celorlalte cerințe prevăzute de HG nr. 791/2009 privind condițiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaționale sau deschise traficului aerian internațional, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, ministrul Afacerilor Interne a reiterat disponibilitatea structurilor MAI de a sprijini administrațiile aeroporturilor pentru îndeplinirea tuturor standardelor Schengen”, transmite Ministerul de Interne.

Ministrul Cătălin Predoiu a trecut în revistă măsurile adoptate de Ministerul Afacerilor Interne pentru implementarea fără sincope a Deciziei Consiliului din decembrie 2023, pe baza unui Plan concret, subliniind faptul că România este în grafic cu toate activitățile aferente acestui moment.
În același timp, ministrul a subliniat importanța infrastructurii aeroporturilor pentru prevenirea amestecării fluxurilor Schengen cu cele Non-Schengen și a cerut ca, în contextul lucrărilor de dezvoltare pe care aeroporturile le au în derulare, să se asigure că soluțiile din teren corespund în totalitate standardelor Schengen.

Conducerea Camerei Deputaților a aprobat o solicitare privind alocarea unui spațiu pentru înființarea unei capele ortodoxe. Solicitarea a venit din partea președintelui interimar al instituției, Alfred Simonis.

Documentul a fost aprobat de Biroul Permanent, potrivit procedurii.
„În anul 2025 Biserica Ortodoxă Română va aniversa împlinirea a 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei sale și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. Totodată, pe 20 februarie a.c., a fost adoptat de către Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege privind declararea anului 2025 drept Anul Centenar al Patriarhiei Române. Având în vedere buna colaborare dintre Camera Deputaților și Biserica Ortodoxă Română, ținând cont de faptul că lăcașurile de cult sunt simboluri importante ale expresiei spirituale și ale implicării comunității, cu un rol primordial, vă propun să fiți de acord cu alocarea unui spațiu în cadrul Camerei Deputaților care să servească drept capelă ortodoxă și care să se constituie ca un loc de întâlnire și de celebrare a evenimentelor religioase pentru parlamentari, angajați și invitați”, scrie în solicitarea lui Alfred Simonis.

Secretariatul general va identifica un spațiu astfel încât pe 25 martie să fie sfințită Capela Camera Deputaților „care să se identifice ca un spațiu sacru și o legătură mai apropiată a parlamentarilor de ortodoxie română”.