Compania Națională Aeroporturi București a primit din partea unor mari firme internaționale de inginerie 9 oferte de participare la licitația organizată pentru atribuirea celui mai mare și complex proiect de infrastructură aeroportuară din România: proiectarea noului terminal al Aeroportului Internațional ”Henri Coandă” București și a infrastructurii aeroportuare aferente.

Termenul-limită pentru evaluarea ofertelor este data de 5 decembrie 2025.

Principalul obiectiv al proiectului este realizarea noului Terminal de pasageri, cu o suprafață de aproximativ 176.000 mp, care să acomodeze un trafic prognozat pentru anul 2040 de 30 milioane pasageri/an (traficul de pasageri la orele de vârf în noul terminal va putea ajunge la 6.500 de pasageri/oră).

Facilitățile noului terminal vor fi comparabile cu marile aeroporturi europene: minimum 48 de standuri noi de parcare aeronave; minimum 20 de punți de îmbarcare; spații generoase pentru pasageri, sisteme moderne de benzi de bagaje (sosiri și plecări), echipamente de control de securitate, sisteme moderne pentru informarea pasagerilor, iluminare ambientală, acustică optimă, climatizare eficientă și semnalizare intuitivă, saloane de protocol pentru clienții companiilor aeriene, zone diverse de comerț, toate dimensionate pentru a realiza ”IATA Optimum Level of Service”. Noul Terminal va fi destinat atât companiilor aeriene legacy, cât și operatorilor low cost, care vor avea o zonă specială de îmbarcare/debarcare.

Aeronavele vor dispune de noi căi de rulare moderne, realizate pe o nouă infrastructură aeroportuară. Terminalul va dispune de conectivitate multimodală: rutieră și feroviară, cu stații pentru transportul public de călători, autocare și taxi. Se va realiza inclusiv o rețea complexă de drumuri de acces în zonele de landside și airside, pentru asigurarea conexiunilor rutiere, cu drumuri și pasaje subterane, între Terminalul actual și viitorul Terminal.
Durata totală de implementare a contractului este de 126 de luni, dar terminalul va fi realizat modular, ceea ce va permite punerea etapizată în exploatare, pentru a acomoda treptat traficul aerian aflat în creștere.
Valoarea estimată a serviciilor de proiectare și asistență tehnică se ridică la aproximativ 40 milioane euro.

 Lucrările la noul spital din Tecuci avansează rapid. Constructorul se pregătește pentru operațiunea de turnare a celui de al treilea etaj al noii clădiri. Lucrarea a fost comandată de Consiliul Județean Galați.
Anunțul a fost făcut de președintele CJ Galați, Costel Fotea.

„Pe șantierul noului spital din Tecuci se pregătește o nouă etapă importantă - turnarea plăcii celui de-al treilea etaj al viitoarei unități medicale. În prezent, sunt în curs de desfășurare operațiunile de cofrare și fixare a armăturii – pe o suprafață de 2.300 mp, urmând ca ulterior să se treacă la turnarea a 500 mc de beton pentru completarea structurii de rezistență. De asemenea, în paralel au început și lucrările de zidărie de la parter și primele două etaje ale spitalului”, a transmis Costel Fotea.

Noua unitate medicală –o investiție a Consiliului Județean Galați în valoare de 40 milioane de euro - va avea o suprafață desfășurată de 10.000 mp și va fi gata în 2026. Acolo vor fi mutate 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu”, într-un spațiu modern, sigur și adaptat nevoilor pacienților.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, a participat luni, la Moldova Business Week, cel mai important forum economic al Republicii Moldova. Acolo a avut loc semnarea Memorandumului de

Înțelegere pentru constituirea unei noi burse de valori la Chișinău – un proiect realizat în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) și un grup de investitori din Republica Moldova.

„România și Republica Moldova construiesc astăzi nu doar un pod financiar, ci mai fac un pas în direcția comună: spre Vest. Lansarea Bursei de la Chișinău înseamnă încredere, transparență și un pas concret spre integrarea economică a Moldovei în Uniunea Europeană. Ne bucurăm să fim parteneri și să punem la dispoziție cei 30 de ani de experiență ai pieței românești de capital pentru ca acest drum să fie ireversibil”, a declarat ministrul Radu Miruță, prezent la Moldova Business Week.

La rândul său, Doina Nistor, Viceprim-ministru și Ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova, a evidențiat colaborarea strânsă dintre cele două țări.
„România rămâne unul dintre cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova: cel mai mare partener comercial, cel mai important partener cultural; împărtășim istorie și cultură, iar România este poarta noastră către Uniunea Europeană”, a transmis oficialul moldovean.

Noua bursă va fi organizată ca societate pe acțiuni și va constitui un pilon strategic pentru extinderea accesului la capital pentru companiile moldovenești și pentru atragerea investițiilor străine, inclusiv pentru integrarea în piața de capital europeană. Pentru cetățenii moldoveni, inițiativa reprezintă o oportunitate de a-și valorifica economiile prin investiții în instrumente financiare, fiind facilitată și crearea fondurilor de pensii și asigurărilor private.
Capitalul social inițial va fi de 3 milioane de euro, investit în două tranșe egale, cu participarea Guvernului Republicii Moldova, BVB, precum și a unor instituții financiare și companii, printre care maib, Vienna Insurance Group/Donaris, OTP Bank, Moldindconbank, MK Kapital și Moldcell.

Platforma bursieră va oferi acces la o gamă variată de instrumente financiare – acțiuni, obligațiuni, valori mobiliare guvernamentale și corporative – și va integra tehnologii moderne, inclusiv Arena Trading. Lansarea operațională este programată pentru vara anului 2026.

Ministerul Dezvoltării alocă 487.536.258,91 de lei pentru consolidarea seismică și modernizarea a 20 de obiective de investiții, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat – a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, 55,68 milioane de lei vor fi alocați pentru consolidarea, reabilitarea termică și eficientizarea energetică a clădirii Sălii de atletism ”Ioan Soter” din cadrul Complexului Sportiv Naţional ”Lia Manoliu” București, iar 112,84 milioane de lei vor fi distribuiți municipiului Buzău pentru consolidarea și reabilitarea energetică a patru blocuri de locuințe din zona centrală a orașului. 

Teatrul Municipal din Baia Mare va primi 75,78 milioane de lei pentru reabilitare și modernizare, iar municipiul Tulcea va primi peste 34 de milioane de lei pentru consolidarea, modernizarea și reabilitarea Școlii Profesionale ”Danubius” și a Colegiului Economic ”Delta Dunării”. Peste 2,2 milioane de lei vor fi alocate pentru consolidarea și eficientizarea energetică a Liceului Tehnologic ”Nicolae Titulescu” din Medgidia (jud. Constanța), iar orașul Babadag (jud. Tulcea) va primi peste 42 de milioane de lei în vederea modernizării Grădiniței cu program prelungit, a Școlii Gimnaziale ”Constantin Brâncoveanu” și a unui bloc de locuințe.

Consiliul Județean Argeș va beneficia de aproape 37 de milioane de lei pentru consolidarea și reabilitarea Corpului C3 al Centrului de Diagnostic și Tratament Pitești, iar municipiul Sfântu Gheorghe (jud. Covasna) va primi 47,49 milioane de lei pentru consolidarea și eficientizarea energetică a corpurilor de clădire C și D la Liceul Teoretic ”Mikes Kelemen”.

De asemenea, comuna Miroslava (jud. Iași) are alocată suma de 20 milioane de lei pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea a două corpuri de clădire ale Centrului rezidențial pentru persoane cu dizabilități și vârstnici, școala gimnazială din comuna Ulmeni (jud. Călărași) va beneficia de 7,7 milioane de lei pentru renovare integrată, Liceul Tehnologic din comuna Bustuchin (jud. Gorj) va fi consolidat și reabilitat cu suma de 11 milioane de lei, iar Liceul Teoretic “Ion Gh. Roșca” din comuna Osica de Sus (jud. Olt) va primi aproape 20 milioane de lei pentru renovare integrată.

Ministerul Educației anunță că aproape 99% dintre profesorii titulari rămân în aceleași școli. Potrivit unui comunicat de presă, numărul normelor ocupate cu profesori titulari a crescut cu circa 3%.

Statistica privind distribuția normelor didactice în anul școlar 2025-2026 arată că „măsurile adoptate au condus la reducerea semnificativă a celor peste 30.000 norme didactice de predare salarizate în regim de plată cu ora, în anul școlar 2024 - 2025, care aduceau un cost anual semnificativ".

Restructurarea sistemului a vizat în primul rând personalul care susținea normele salarizate la plata cu ora, care includea atât cadre didactice titulare și suplinitori care preluaseră ore suplimentar, cât și aproximativ 5.600 de cadre didactice asociate sau pensionate angajate exclusiv în acest regim.
Prin redistribuirea acestor norme și creșterea cu 2 ore pe săptămână a timpului dedicat predării în cadrul programului de 40 de ore săptămânale, situația pentru anul școlar 2025-2026 arată astfel:
Numărul normelor ocupate cu profesori titulari a crescut cu circa 3%
Numărul normelor ocupate pe perioadă determinată (cu profesori suplinitori calificați) a rămas relativ constant

A scăzut cu circa 17% numărul normelor ocupate cu personal fără studii corespunzătoare postului (suplinitori necalificați), ajungându-se astfel la aproximativ 4.500
Numărul normelor ocupate în regim de plata cu ora a scăzut la jumătate: de la 30.128 la circa 14.500
„Aproximativ 98.6% dintre titulari au rămas în aceleași unități școlare, iar acolo unde fragmentarea normei era deja în peste trei unități școlare s-a creat posibilitatea de a nu se fragmenta suplimentar", anunță Ministerul Educației.

Ministerul consideră că transformările aduc beneficii concrete elevilor.
„În anul școlar 2025 - 2026, în comparație cu anul școlar 2024 - 2025, a crescut atât numărul profesorilor calificați la care copiii au acces, cât și timpul de interacțiune cu aceștia și a scăzut numărul personalului necalificat (...) a crescut ușor numărul de cadre didactice cu un singur contract de muncă, pe perioadă nedeterminată și determinată, reducându-se semnificativ cheltuielile cu contractele la plata cu ora. În ciuda unor catastrofe potențiale anunțate/anticipate în spațiul public de diverse persoane, probabil fără timp pentru o documentare suficientă, numărul de titulari nu s-a redus drastic, dimpotrivă, suplinitorii nu au dispărut (suplinitorii calificați au rămas relativ stabili), iar normele la plata cu ora și-au găsit cadre didactice care să le susțină", mai scrie în comunicatul Ministerului Educației.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) anunță că a decontat noi sume de bani pentru lucrări realizate prin PNRR.

MDLPA a decontat lucrări în valoare totală de 655.502,32 de lei pentru 25 de investiții realizate prin componenta C5 – Valul renovării din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Facturile depuse au ca obiective creșterea eficienței energetice, reabilitarea termică, consolidarea, modernizarea și renovarea seismică a unor clădiri publice și blocuri de locuințe.

Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat ANAF să verifice, prin controale, dacă adaosul comercial practicat de comercianţi pentru alimentele de bază se încadrează în limita maximă de 20%, iar cel pe lanţul de distribuţie în maximum 5%.

„Măsura plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost o decizie corectă, care a contribuit la scăderea inflației și a protejat puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii. Aceste date sunt publice, sunt cunoscute și nu lasă loc la niciun fel de interpretări! Există suspiciuni că unii comercianți deja au majorat prețurile, ignorând prevederile legale, pentru a justifica o eventuală neprelungire a acestei măsuri de la 1 octombrie”, a scris Sorin Grindeanu, pe FB.

Liderul PSD solicită conducerii ANAF „să demareze de urgență acțiuni de control”.

„Solicit conducerii ANAF – instituţia responsabilă să verifice respectarea prevederilor legale privitoare la plafonarea adaosului comercial – să demareze de urgenţă acţiuni de control şi să verifice dacă:

1.⁠ ⁠Adaosul comercial practicat de către comercianţi pentru alimentele de bază se încadrează în limita maximă de 20%

2.⁠ ⁠Adaosul comercial practicat pe lanţul de distribuţie se încadrează în maximum 5%

3.⁠ ⁠Pe întreagă perioadă de valabilitate a măsurii, comercianţii au respectat interzicerea refacturării produselor agricole şi alimentare către procesatori precum şi a serviciilor aferente livrării şi comercializării acestor produse”, a arătat Grindeanu, în acest context”, a transmis Grindeanu.

Potrivit acestuia, rezultatele controalelor trebuie incluse într-un raport care să fie urgent prezentat coaliţiei de guvernare.

La sera de plante exotice din Grădina Botanică se lucrează la terasa panoramică, amenajată chiar la baza impresionantei construcții, un loc din care vizitatorii vor putea cuprinde cu privirea întreg Galațiul.

În paralel, se pregătește spațiul tehnic ce va asigura accesul către liftul care îi va purta pe vizitatori până în cel mai înalt punct de observație din interior, aflat la 20 de metri înălțime, acolo unde coroanele palmierilor vor putea fi admirate în toată splendoarea lor.

„Acum se amenajează zona în care se va turna fundația liftului, urmând ca, în curând, ascensorul să fie livrat și montat”, anunță Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Nu în ultimul rând, se finalizează racordurile la instalațiile termice, electrice, de climatizare și control al umidității, absolut necesare pentru a crea un mediu optim pentru plantele exotice.

„Prin această investiție a Consiliului Județean Galați, scheletul inestetic din Grădina Botanică va fi transformat în cea mai frumoasă și modernă seră de plante exotice din țară - o veritabilă ”pădure tropicală”, cu specii aduse din Africii și Americii de Sud”, a transmis Costel Fotea.

În plus, vor fi amenajate spații pentru expoziții temporare și pentru desfășurarea unor activități educaționale.

Programul RABLA Auto a fost aprobat de Guvern și va fi lansat săptămâna viitoare. La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, Hotărârea de Guvern privind rectificarea sumelor alocate categoriilor de proiecte prioritare finanţate din Fondul pentru mediu pentru anul 2025.

Conform Ministerului Mediului, prin actul normativ se introduce un nou program având denumirea „Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, dedicat persoanelor fizice”, cu alocare bugetară de 200 milioane lei.

„Imediat ce va fi publicat ordinul pentru ghidul de finanțare în Monitorul Oficial, putem lansa Programul Rabla, la începutul săptămânii viitoare. Pentru persoanele fizice este foarte important de ştiut că vor avea exact aceeaşi platformă, deci acelaşi proces de înscriere pentru care erau, deja, pregătiţi, rămâne la fel. De asemenea, valoarea voucherelor rămâne aceeași pentru maşinile cu motor termic, pentru hibrid, plug-in hibrid, pentru maşinile electrice, însă, se modifică voucherul de la 37.000 de lei la 18.500 de lei. Fondurile alocate pentru Programul „Rabla” 2025 se ridică la 200 de milioane de lei. O suplimentare a acestui fond nu este posibilă pentru acest an, dar pe viitor avem în vedere alte variante”, a subliniat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

Creditele de angajament și creditele bugetare sunt asigurate prin diminuarea creditelor de angajament și a celor bugetare de la „Programul pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2025-2030 (Rabla plus și Rabla clasic – ghid unic)”, a precizat Ministerul Mediului.