Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, atrage atenția asupra dezinformărilor despre lacul Vidraru, care circulă în spațiul public. Lacul de acumulare este golit controlat pentru prima dată după aproape 60 de ani, pentru lucrări de întreținere și modernizare, care îi vor asigura funcționarea pentru încă 40 de ani, susține Ivan. Pe rețelele de socializare au circulat informații false despre sate dispărute și aur pe fundul lacului, dar și despre furtul apei de către francezi.

„Zilele acestea circulă în social media tot felul de povești: că francezii ar fi secat lacul ca să scoată aur, că ar exista sate „dispărute” pe fundul apei. Nimic mai fals. Adevărul este simplu: lacul Vidraru este golit controlat pentru prima dată după aproape 60 de ani, pentru lucrări de întreținere și modernizare care îi vor asigura funcționarea pentru încă 40 de ani! Totul este legal, avizat și absolut necesar pentru siguranța viitoare a barajului. “Aurul” pe care îl scoatem noi de aici nu se măsoară deci în kilograme, ci în siguranță, independență energetică și mândria de a păstra vie o lucrare monumentală ridicată prin efortul și priceperea românilor”, a anunțat ministrul Bogdan Ivan.

Contractul de retehnologizare are o valoare de peste 188 milioane de euro. Golirea controlată a început la 1 august 2025 și se va încheia în primăvara anului viitor. Capacitatea normală a lacului de acumulare va fi reîntregită în toamna anului viitor.
„Zidurile apărute acum nu sunt “ruine misterioase”, ci vechile locuinte si constructii tehnice folosite la ridicarea barajului cu zeci de ani in urma. Asadar, Vidraru nu ascunde aur, ci munca uriașă a inginerilor și muncitorilor români care, în anii ’60, au ridicat una dintre cele mai mari și mai trainice construcții hidrotehnice din Europa! Această lucrare nu e o comoară pentru străini, ci o moștenire a noastră, a României, si o parte vitală din sistemul energetic național. Să lăsăm deci poveștile cu mistere și conspirații pentru cărți și filme. Realitatea este că Vidraru stă drept și va continua să servească România, așa cum a făcut-o deja timp de șase decenii”, a precizat ministrul Bogdan Ivan.

Guvernul României a emis o ordonanță de urgență pentru a clarifica situația proiectelor din fonduri PNRR. Astfel se va continua derularea lor și se va accelera absorbția celor care sunt în finanțare, a explciat premierul Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a spus că noua OUG privind fondurile din PNRR arată clar proiectele care vor rămâne în program. Ulterior, după clarificarea tuturor aspectelor care țin de aceste proiecte, printr-o altă ordonanță care va fi publicată, va fi reglementată asigurarea finanțărilor și a fluxurilor financiare. Ilie Bolojan a precizat că până în a doua jumătate anului viitor aceste proiecte trebuie să fie închise.

Și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat ordonanța de Guvern care clarifică situația proiectelor din fonduri PNRR. Va fi un exercițiu de mobilizare națională și un model de transparență, a spus Pîslaru în timpul unei conferințe de presă de la Palatul Victoria.

Fiecare minister va avea un termen de 15 zile ca să anunțe ce proiecte pot să termine până pe 31 august 2026. Concret, experții ministerelor vor prezenta date precise despre proiecte și se va face un tabel de bord care va fi public. Va fi un exercițiu de mobilizare națională și de transparență, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Lucrările avansează rapid în cadrul celui mai amplu proiect de agrement din județ, care va transforma Pădurea Gârboavele într-o destinație modernă pentru distracție, sport și relaxare, chiar în mijlocul naturii.

„Instalațiile pentru pista de bob și sanie suspendată sunt avansate, iar în prezent se lucrează la sistemele electrice, pentru ca această atracție spectaculoasă să poată fi apoi testate”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

În paralel, se apropie de finalizare și lucrările la cele două piste de mountain-bike: una accesibilă familiilor și începătorilor, iar cealaltă destinată celor pasionați de trasee tehnice și adrenalină.

De asemenea, au fost construite deja foișoarele, iar acum se lucrează la garajele pentru sănii și bob. În același timp, se mai lucrează și la amenajarea unui amfiteatru în aer liber, special pentru evenimente culturale și recreative.

„Toate aceste investiții – de la locuri de joacă și trasee tematice, până la zone de relaxare și facilități pentru sport – contribuie la conturarea unui spațiu unic în regiune, dedicat timpului liber în mijlocul naturii. Valoarea totală a proiectului este de 15 milioane de lei, iar rezultatul final va fi un parc de aventură modern, atractiv pentru toate vârstele”, a precizat Costel Fotea.

Premierul Ilie Bolojan anunță că „investițiile din PNRR vor continua într-o manieră planificată, astfel încât să ne asigurăm că vor primi finanțare proiectele care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026”.
Premierul Ilie Bolojan a avut luni seara o nouă întâlnire de lucru cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, în contextul consultărilor asupra reformei administrației publice locale și prioritizării proiectelor de investiții din fonduri publice.

În cadrul discuțiilor, au fost analizate propunerile primarilor de municipii și au fost clarificate o serie de aspecte referitoare la măsurile de reformă administrativă, precum și la proiectul de ordonanță de urgență privind gestionarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Investițiile din PNRR vor continua într-o manieră planificată, astfel încât să ne asigurăm că vor primi finanțare proiectele care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026, așa cum România s-a angajat în dialogul cu reprezentanții Comisiei Europene. După ordonanța de urgență pe care o vom aproba în ședință de Guvern, ministerele care coordonează gestionarea implementării PNRR vor prezenta, după consultări cu beneficiarii, lista proiectelor mature, pentru care lucrările au fost începute, și care vor fi în continuare finanțate”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.

De asemenea, premierul a adăugat că celelalte proiecte, pentru care nu va fi asigurată finanțare din PNRR și care nu vor putea fi finalizate până la data de 31 august 2026, vor fi preluate pentru a fi susținute prin alte programe financiare fie europene, fie din fonduri naționale.

Un alt subiect important al discuției de astăzi, de la Palatul Victoria, s-a referit la reforma administrației publice locale, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri guvernamentale. Reprezentanții Guvernului și primarii de municipii au analizat aspectele legate de descentralizarea deciziilor, precum a celor legate de autorizarea jocurilor de noroc, dar și despre descentralizarea resursei umane. Reforma impozitului asupra proprietății, preluarea asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități de către structurile descentralizate ale Ministerului Muncii, reducerea numărului de angajați din administrația publică au fost, de asemenea, subiecte discutate în cadrul întâlnirii de lucru de astăzi.

La consultările de la Palatul Victoria, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, au mai participat, din partea Guvernului, vicepremierii Tánczos Barna și Marian Neacșu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Marin Țole.

De asemenea, la întâlnirea cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România a participat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a transmis un mesaj în cadrul Consiliului Național al Elevilor. Evenimentul s-a desfășurat la Satu Mare. Este vorba despre cea de a XLVI-a Adunare Generală a Consiliului Național al Elevilor (CNE).

Daniel David a transmis două idei principale, complementare.

„Prima idee vizează măsurile de criză pe care este nevoit să le ia, cu impact asupra redimensionării sistemului de burse. Nimeni nu dorește aceste măsuri și nimeni nu le-ar fi luat în această formă, în condiții de normalitate fiscal-bugetară. Însă fără aceste măsuri, începerea anului școlar cu salarii și burse devine imposibilă”, a spus ministrul Educației.

Ministrul a accentuat faptul că, în condiții de normalitate, aceste măsuri nu s-ar fi luat astfel, deși, spre exemplu, coordonarea între bursele de reziliență și cele de merit trebuia oricum analizată. În condițiile prezente de criză au fost păstrate bursele sociale (în diverse forme, inclusiv pentru mamele minore), cele tehnologice și - într-o formă nouă - bursele de merit. De asemenea, au putut fi protejate premiile la olimpiadele naționale și internaționale.

„Odată depășită criza fiscal-bugetară, se pot rediscuta procentul și o subcategorie a burselor de merit, care să se refere direct și la câștigătorii olimpiadelor naționale și internaționale”, a declarat ministrul Educației.
De asemenea, ministrul le-a vorbit elevilor despre reformă.

„Pentru a pregăti și momentul post-criză și a aduce un angajament optimist în domeniu, ministrul a amintit că reforma curriculumului, derivată din Raportul QX, continuă: peste 1.500 de specialiști sunt acum implicați în elaborarea programelor la nivel liceal, într-o paradigmă nouă, în timp ce elevii sunt încurajați să se implice și în stimularea pilotării unor planuri-cadru alternative și descentralizate, care pot ajuta nu doar la o educație mai personalizată în beneficiul lor, ci și la stabilizarea normelor titularilor și chiar ale suplinitorilor în aceste școli”, a adăugat ministrul Daniel David.
De asemenea, ministrul și-a arătat disponibilitatea „de a primi sugestii în ceea ce privește adaptarea reglementărilor legale asumate prin Programul de Guvernare și prin Legea Fiscal-Bugetară (141/2025) - și implicit de toate partidele din Coaliție și de membrii acestora din Parlamentul României -, la nivelul coordonat de minister, precum și alte sugestii de măsuri de reformă, dincolo de măsurile de criză, rezultate din concluziile întâlnirii”.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat miercuri intenția Guvernului de a schimba modul în care sunt taxate companiile multinaționale. Este vorba despre o serie de măsuri pe care Guvernul vrea să le adopte în cadrul celui de al doilea pachet fiscal.

„Principala chestiune pe care vreau să o subliniez aici este că vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”, a declarat Alexandru Nazare în cadrul unei conferințe de presă.

El a spus că nu a găsit foarte multe urme de acțiune în ANAF în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor.

„Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale care, în fapt, îi oprește, îi previne creșterea economică, previne investițiile acelei companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala respectivă își exportă profituri. (...) Am creat o nouă formulă de taxare inspirată din base erosion tax, din taxa pe care e folosită în Statele Unite. (...) În fapt, ce facem? Permitem niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%. Ca atare ne așteptăm la un efect și în creșterea impozitului pe profit și ne așteptăm la o evidență mult mai clară a acestor zone care au fost dintotdeauna susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor”, a explicat ministrul de Finanțe.

Potrivit acestuia, impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024.

„Propunerea noastră este ca noua taxă pe afiliați, pe care o propunem astăzi, să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro. De ce vrem să înlocuiască? Pentru că vrem investiții, pentru că avem o creștere economică în decelerare, pentru că avem investiții străine care scad la primele 5 luni ale anului cu 30%, și pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune, având datele economice la zi de astăzi, care ne indică acest lucru, că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru”, a precizat Alexandru Nazare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat recent că România va avea un acord în domeniul medical cu Emiratele Arabe Unite. Documentul urmează să fie semnat, în luna septembrie. Va fi un acord de cooperare cu Ministerul Sănătății și Prevenției din EAU ce vizează schimburi de expertiză, bune practici și dezvoltarea de proiecte comune.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a întâlnit marți cu Excelența Sa Sultan Mohamed Majed Alali, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în România, pentru a discuta aprofundarea relațiilor bilaterale în domeniul sănătății.

În cadrul discuțiilor, cei doi oficiali au convenit semnarea, în luna septembrie, a unui acord ce cooperare între cele două ministere. Documentul va viza întărirea parteneriatului în domeniul sănătății publice și al politicilor sanitare, dar mai ales facilitarea schimbului de expertiză, bune practici și inițierea unor proiecte comune.

„Cred cu tărie că dialogul și colaborarea internațională pot contribui semnificativ la modernizarea sistemului nostru de sănătate și la oferirea unor servicii medicale mai bune pentru cetățeni”, a transmis ministrul Alexandru Rogobete.

Ministerul Culturii a anunțat că săptămână trecută au fost finalizate evaluările anuale de management pentru anul 2024. Ca urmare Ministerul dă startul concursurilor de proiecte de management pentru instituțiile din subordine.

Concret, au fost realizate evaluările de management pentru toate cele 24 de instituții subordonate Ministerului Culturii, care își desfășoară activitatea pe baza unor proiecte de management aprobate.

Au fost exceptate de la această procedură următoarele instituții: Centrul Cultural Toplița și Teatrul Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian” – contractele de management au fost încheiate la finalul anului 2024; Biblioteca Națională a României – contract de management suspendat.

„În ceea ce privește obiectivul asumat cu privire la organizarea de concursuri de proiecte de management pentru toate instituțiile publice de cultură aflate în prezent în interimat până la finalul anului, primii pași ai acestui proces au fost deja făcuți în luna august, prin inițierea procedurilor de concurs pentru Opera Națională Română din Iași și pentru Muzeul Național Bran”, a transmis Ministerul Culturii.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunță că ministerul pe care îl conduce a virat peste 200 de milioane de lei pentru investiții finanțate prin PNRR

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 200.432.258,96 de lei pentru 212 obiective realizate prin componentele C5 – Valul renovării și C11 – Turism și cultură, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), transmite ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru Componenta C5 – Valul renovării, au fost alocate 178.429.606,17 de lei pentru 205 facturi care vizează creșterea eficienței energetice, reabilitarea termică, consolidarea, modernizarea și renovarea seismică a unor clădiri publice și blocuri de locuințe.

Alte 22.002.652,79 de lei au fost alocate, prin Componenta C11 – Turism și cultură, pentru achitarea a 7 facturi depuse pentru infrastructura de cicloturism. 

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj pe platforma X înainte de întâlnirea din Alaska dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin. Salut eforturile președintelui Donald Trump de a contribui la încheierea războiului ilegal declanșat de Rusia, a spus Dan.

Mesajul a fost emis marți, în timp ce Nicușor Dan se afla în vacanță.
„Salut eforturile președintelui Donald Trump de a contribui la încheierea războiului ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de a construi o soluție de pace justă și durabilă. Am semnat, împreună cu ceilalți lideri europeni, declarația noastră comună care afirmă fără echivoc: pacea nu se poate construi fără Ucraina, fără respectarea suveranității și integrității teritoriale a acesteia și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul”, a scris Nicușor Dan.

Președintele român a confirmat faptul că țările europene vor continua să sprijine Ucraina.
„Vom continua să susținem Ucraina, împreună cu partenerii europeni și transatlantici, pentru un viitor sigur, stabil și democratic în regiune și pentru apărarea valorilor care stau la baza proiectului european”, a precizat Nicușor Dan.