Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, s-a întâlnit în această săptămână cu omologul său din Turcia. Cei doi au discutat despre importanța portului Constanța și despre rutele de transport care leagă România și Turcia.

Ministrul român Transporturilor și Infrastructurii a transmis că i-a prezentat lui Abdulkadir Uraloğlu oportunitățile și strategia de dezvoltare în domeniul transporturilor, pe toate cele 4 domenii: naval, aerian, rutier și feroviar. Totodată, el a reiterat importanța majoră a colaborării dintre cele două țări la nivel economic, comercial și strategic.

„Am pus accent pe obiective de interes comun: identificarea unor rute comerciale alternative de transport feroviar între Europa și Asia, care să implice România și Turcia; componenta de transport maritim pe ruta Constanța- Karasu, care oferă o alternativă sigură și competitivă, inclusiv pentru transportul rutier de mărfuri între Turcia și Europa Centrală și de Est; valorificarea calității României de stat membru Schengen de la 01 ianuarie 2025 și creșterea numărului de zboruri între București și Istanbul pentru companiile aeriene desemnate de fiecare parte”, a comunicat Ciprian Șerban.

Ministrul turc al transporturilor, Abdulkadir Uraloğlu, a propus, cu această ocazie, înființarea unui comitet de lucru bilateral pe domeniul naval. În opinia sa, Portul Constanța este cel mai atractiv port de la Marea Neagră, iar facilitățile trebuie valorificate, în special în acest context geopolitic.

Discuțiile cooperării dintre România și Turcia au continuat în prezența premierului Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că parteneriatul economic este unul dintre cei mai solizi piloni ai cooperării, iar Turcia este cel mai important partener comercial din afara UE. Schimburile comerciale în 2024 au depășit 10 mld de euro, Turcia fiind prima destinație pentru exporturile românești în afara UE.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat principalele măsuri din pachetul de reformă care vizează domeniul sanitar. Ordonanța care conține măsurile a fost scoasă în transparență decizională.
Ministrul Sănătății a spus că

„Respect pentru pacienți, demnitate pentru personalul medical, responsabilitate pentru spitale – o reformă absolut necesară pusă în transparență decizională. Reforma în sănătate nu se face cu lozinci, ci cu reguli clare și curaj de a schimba vechile practici. Ministerul Sănătății a pus în transparență decizională proiectul unei Ordonanțe care aduce măsuri concrete pentru pacienți și pentru cei care conduc unitățile medicale. În ultimele zile, m-am consultat cu profesioniști din sănătate, cu sindicatele, cu asociațiile de pacienți și cu experți din industrie. Toate observațiile și propunerile au fost analizate cu seriozitate, pentru ca textul final să răspundă corect nevoilor reale. Nu este vorba despre austeritate, ci despre eficientizarea resurselor și despre un sistem mai funcțional, mai echitabil și mai transparent”, a declarat Alexandru Rogobete.

El a enumerat principalele măsuri de reformă.

„Consorții medicale pentru servicii mai bune - Spitalele vor putea să se asocieze între ele pentru activități medicale comune, cercetare, investiții, dar și achiziții de medicamente și echipamente. Înseamnă resurse folosite mai eficient și servicii mai bune pentru pacienți, fără competiții inutile între spitale.

Manageri evaluați pe performanță - Am spus de multe ori că a fi manager într-un spital nu este un bonus, ci o mare responsabilitate. Până acum, criteriile de performanță erau învechite și nu reflectau adevărata eficiență administrativă și managerială. Prin această modificare, introducem criterii clare de management, indicatori de performanță relevanți și o regândire completă a modului în care se organizează concursul.

Managerii vor încheia contracte de maximum 4 ani, evaluate anual pe baza acestor indicatori clari. Dacă nu își ating obiectivele, contractele încetează.
Șefi de secție cu atribuții clare și responsabilitate - Șefii de secție, laborator sau servicii medicale vor avea contracte de administrare cu evaluare anuală.

Cabinete de familie mai accesibile și un rol consolidat în sistem - Medicina de familie este stâlpul sistemului de sănătate. Toți pacienții trebuie să poată accesa medicul de familie, iar fără colegii noștri din medicina primară sistemul nu poate funcționa corect. De aceea, este esențial să le întărim rolul și statutul, atât în societate, cât și în sistemul de sănătate. Cabinetele de medicină de familie pot înființa cel mult două puncte secundare de lucru, dacă medicul solicitant asigură un program fracționat de minimum 5 ore pe săptămână, în norma lui de bază sau peste aceasta. În plus, din 2026 finanțarea medicilor de familie se va baza preponderent pe serviciile efectiv acordate pacienților – 80% plată pe serviciu și doar 20% plată per capita.

Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate - Valoarea punctului în ambulatoriu crește la 6,5 lei de la 1 octombrie și la 8 lei de la 1 ianuarie. Investim direct în servicii de diagnostic și tratament mai accesibile, astfel încât problemele medicale să fie rezolvate rapid, fără drumuri inutile la urgență.

Card european de sănătate cu valabilitate extinsă - O măsură simplă, dar importantă, care reduce birocrația și oferă siguranță pacienților atunci când au nevoie de îngrijiri medicale în străinătate. Astfel, prelungim valabilitatea

cardurilor cu 10 ani de la emitere pentru pensionarii peste 65 de ani, respectiv pentru copii până la îndeplinirea vârstei de 18 ani.

Finanțare transparentă și bazată pe performanță pentru spitale - Se introduce o metodologie unitară de alocare a fondurilor, ținând cont de volumul și complexitatea cazurilor, gradul de utilizare a capacității și eficiența spitalului.

Spitalele vor fi finanțate corect, pe baza nevoilor reale și a performanței medicale.

Metodologia va ține cont de criterii clare și obiective:

-ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor spitalului;
-ponderea influențelor financiare în veniturile spitalului provenite din contractul cu casa de asigurări de sănătate;
-ponderea influențelor financiare în totalul cheltuielilor salariale ale spitalului;
-indicatori de activitate și performanță medicală, precum volumul și complexitatea serviciilor oferite, gradul de utilizare a capacității spitalului și eficiența utilizării resurselor;
-raportarea sumelor alocate la disponibilitățile financiare ale Fondului și prioritățile strategice stabilite pentru finanțarea sistemului sanitar.

Metodologia include, după caz, mecanisme speciale pentru unitățile care au o activitate complexă sau strategică, precum cele cu programe naționale de sănătate sau cu rol regional/național. Astfel, spitalele cu specific medical complex vor primi fonduri corelate cu gradul de adresabilitate al pacienților și nevoile reale de servicii medicale.
Toți indicatorii vor fi stabiliți pe baza datelor raportate lunar sau trimestrial de unitățile sanitare, ceea ce asigură transparență și predictibilitate. Această abordare introduce performanța ca principiu central în finanțarea spitalelor: resursele vor fi alocate nu arbitrar, ci în funcție de activitatea efectivă și eficiența fiecărei unități.
Pe lângă aceste criterii, introducem o nouă categorie – spitale strategice. Acestea sunt unități cu activitate complexă sau rol regional/național, inclusiv cu programe naționale de sănătate, care vor beneficia de mecanisme speciale de alocare a fondurilor. Scopul este ca aceste spitale să primească finanțare corelată cu complexitatea activității și nevoile reale ale pacienților, asigurând astfel servicii de calitate pentru cazuri complexe sau critice.”
Concluzia ministrului Sănătății este că schimbarea nu mai poate fi amânată.
„Mesajul nostru este ferm: aceste măsuri nu sunt simple articole de lege, ci semne de respect pentru pacienți și pentru medicii care muncesc cu bună credință. Este începutul unei schimbări care nu mai poate fi amânată. Încrederea ne face bine! Mulțumesc echipei Ministerului Sănătății și celor de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru munca depusă în realizarea acestui pachet legislativ. Mulțumesc, de asemenea, sindicatelor, asociațiilor de pacienți și organizațiilor profesionale pentru ideile constructive și contribuția la conturarea unui text echilibrat și aplicabil în practică”, a completat ministrul Sănătății.

Autoritățile române nu au avizat preluarea E.ON România de către compania ungară MVM. Decizia a fost trimisă Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Decizia a fost luată deoarece compania maghiară are legături cu Rusia.

Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) informează publicul că operațiunea notificată privind achiziționarea a 68,18% din capitalul social al E.ON Energie Romania S.A. și 97,92% din capitalul social al E.ON Asist Complet S.A. de către MVM Energy Private Limited Liability Company, prin vehiculul investițional Sonnet Romania Holding S.A., face obiectul procedurii de cercetare detaliată, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022.

Cancelaria prim-ministrului anunță că investitorul a fost notificat asupra declanșării acestei proceduri la data de 14 februarie 2025, iar, în cadrul analizei, au fost examinate elementele principale ale tranzacției, inclusiv profilul investitorului, implicațiile asupra infrastructurii critice naționale și posibilele consecințe pentru securitatea energetică a României.

Ca urmare a concluziilor rezultate din procedura de cercetare detaliată, CEISD a hotărât să înainteze către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) propunerea de neavizare a operațiunii notificate.
„Reiterăm că, potrivit cadrului legal aplicabil, prerogativa decizională finală aparține CSAT. În temeiul art. 9 alin. (12) din OUG nr. 46/2022, avizul emis de CSAT are caracter obligatoriu, iar termenul pentru emiterea acestuia este de 90 de zile de la momentul sesizării. Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe își reafirmă și în acest context angajamentul de a acționa cu profesionalism, imparțialitate și rigoare, în conformitate cu legislația națională și obligațiile internaționale ale statului român, pentru protejarea securității naționale a României”, precizează autoritățile române.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, este în conflict cu sindicaliștii de la Romsilva. Ea susține că va continua restructurarea companiei în ciuda protestelor organizate de sindicaliști.
Declarația a fost făcută după protestul de miercuri.

„Liderul de sindicat a crezut că pune un pumn în gură Ministerului Mediului, dar a pus, în realitate, un pumn în gură colegilor care nu și-au mai putut face vocea auzită, pe care i-au adus să protesteze pentru scaunele de directori. Șefii aceștia cred că trăim în feudalism. În fapt, e 2025 și eu refuz să mă uit la Romsilva ca o instituție acaparată. Aș fi vrut să pot chema o delegație din executiv de la protest să vină în minister să vorbească, dar frica celor care conduc astăzi aceste structuri a împiedicat ca vocea pădurarilor, paznicilor, oamenilor din echipele administrative să fie auzită”, a scris Diana Buzoianu, pe Facebook.

Ea a anunțat că reforma Romsilva continuă.

„Reforma de astăzi înseamnă pădure mai multă mâine! Vreau să fie clar pentru toată lumea: ocoalele silvice au organigrame neocupate, posturi peste posturi vacante - adică au nevoie de oameni! Viitoarele direcții silvice regionale vor avea și ele nevoie de oameni. În realitate, nimeni de bună credință, care vrea să muncească, nu pleacă acasă. A, sunt oameni care au mutat hârtii dintr-o parte în alta și sunt supărați că pierd beneficiile și cineva le spune că nu e normal că s-a întâmplat asta până acum? Ei cel mai probabil nu vor vrea să se mute nicăieri unde să muncească, dar vor în continuare un post. Asta e posibil să existe, dar nu cred că e problema românilor”, a mai scris Diana Buzoianu.

Ministrul Mediului îi acuză pe sindicaliști că îi munt pe oamenii aduși la protest.
„Sunt mulți oameni mințiți astăzi la protest că dacă nu se păstrează structurile șefuților și directorașilor exact ca până acum urmează cine știe ce dezastru. De-aia le-a și fost frică să dea microfonul astăzi: că nu vor ca oamenii de bună credință să afle adevărul. Adevărul e simplu: reforma Romsilva va fi realizată cu toate zbaterile celor care își vor pierde luxul câștigat imoral. Aceștia sunt puțini. Va rămâne o Romsilva condusă integru, de oameni aleși prin concurs care vor da o direcție de reformă pentru toate structurile din teritoriu. O Romsilva în care pădurarii și paznicii să știe că sunt susținuți să oprească infractorii. O Romsilva în care principala misiune este să rămână pădurile generațiilor viitoare”, a precizat Diana Buzoianu.

Premierul Ilie Bolojan a spus că proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților este în linia normelor europene. Declarația a fost făcută în timpul consultărilor cu reprezentanții asociațiilor de magistrați.

Măsura privind pensiile face parte din al doilea pachet de măsuri guvernamentale privind reducerea cheltuielilor publice.

„Sistemul de justiție are un rol foarte important pentru sănătatea unui stat democratic așa cum este România. Proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților este în linia normelor europene, însă ține cont, totodată, atât de aspecte de echitate socială, normalitate și eficiență, precum și de realitățile bugetare și necesitatea de a reduce cheltuielile de funcționare ale statului”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Premierul a adăugat faptul că majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați este o măsură care va genera atât creșterea calității serviciului public, cât și sustenabilitatea sistemului de justiție, iar pentru a nu crea probleme legate de asigurarea resursei în sistem, noua reformă va include perioade tranzitorii. O altă modificare importantă pe care o va introduce noul proiect de lege va fi legată de modul de calcul al pensiei magistraților, măsură ce este în concordanță cu politica guvernamentală de reducere a cheltuielilor publice.

De asemenea, în cadrul întrevederii de la Palatul Victoria au fost analizate și aspecte legate de necesitatea unei salarizări predictibile în sistemul judiciar, asigurarea condițiilor de muncă pentru magistrați și volumul mare al activității în acest sistem.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, alături de premierul Ilie Bolojan, secretarul de stat în Ministerul justiției, Roxana Simona Momeu, și directorul din Ministerul Justiției, Alina Rădoi.
Din partea asociațiilor de magistrați au participat reprezentanți ai Asociației Magistraților din România, Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Asociației Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociației Procurorilor din România, Asociației Forumului Judecătorilor din România.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, atrage atenția asupra dezinformărilor despre lacul Vidraru, care circulă în spațiul public. Lacul de acumulare este golit controlat pentru prima dată după aproape 60 de ani, pentru lucrări de întreținere și modernizare, care îi vor asigura funcționarea pentru încă 40 de ani, susține Ivan. Pe rețelele de socializare au circulat informații false despre sate dispărute și aur pe fundul lacului, dar și despre furtul apei de către francezi.

„Zilele acestea circulă în social media tot felul de povești: că francezii ar fi secat lacul ca să scoată aur, că ar exista sate „dispărute” pe fundul apei. Nimic mai fals. Adevărul este simplu: lacul Vidraru este golit controlat pentru prima dată după aproape 60 de ani, pentru lucrări de întreținere și modernizare care îi vor asigura funcționarea pentru încă 40 de ani! Totul este legal, avizat și absolut necesar pentru siguranța viitoare a barajului. “Aurul” pe care îl scoatem noi de aici nu se măsoară deci în kilograme, ci în siguranță, independență energetică și mândria de a păstra vie o lucrare monumentală ridicată prin efortul și priceperea românilor”, a anunțat ministrul Bogdan Ivan.

Contractul de retehnologizare are o valoare de peste 188 milioane de euro. Golirea controlată a început la 1 august 2025 și se va încheia în primăvara anului viitor. Capacitatea normală a lacului de acumulare va fi reîntregită în toamna anului viitor.
„Zidurile apărute acum nu sunt “ruine misterioase”, ci vechile locuinte si constructii tehnice folosite la ridicarea barajului cu zeci de ani in urma. Asadar, Vidraru nu ascunde aur, ci munca uriașă a inginerilor și muncitorilor români care, în anii ’60, au ridicat una dintre cele mai mari și mai trainice construcții hidrotehnice din Europa! Această lucrare nu e o comoară pentru străini, ci o moștenire a noastră, a României, si o parte vitală din sistemul energetic național. Să lăsăm deci poveștile cu mistere și conspirații pentru cărți și filme. Realitatea este că Vidraru stă drept și va continua să servească România, așa cum a făcut-o deja timp de șase decenii”, a precizat ministrul Bogdan Ivan.

Guvernul României a emis o ordonanță de urgență pentru a clarifica situația proiectelor din fonduri PNRR. Astfel se va continua derularea lor și se va accelera absorbția celor care sunt în finanțare, a explciat premierul Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a spus că noua OUG privind fondurile din PNRR arată clar proiectele care vor rămâne în program. Ulterior, după clarificarea tuturor aspectelor care țin de aceste proiecte, printr-o altă ordonanță care va fi publicată, va fi reglementată asigurarea finanțărilor și a fluxurilor financiare. Ilie Bolojan a precizat că până în a doua jumătate anului viitor aceste proiecte trebuie să fie închise.

Și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat ordonanța de Guvern care clarifică situația proiectelor din fonduri PNRR. Va fi un exercițiu de mobilizare națională și un model de transparență, a spus Pîslaru în timpul unei conferințe de presă de la Palatul Victoria.

Fiecare minister va avea un termen de 15 zile ca să anunțe ce proiecte pot să termine până pe 31 august 2026. Concret, experții ministerelor vor prezenta date precise despre proiecte și se va face un tabel de bord care va fi public. Va fi un exercițiu de mobilizare națională și de transparență, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Lucrările avansează rapid în cadrul celui mai amplu proiect de agrement din județ, care va transforma Pădurea Gârboavele într-o destinație modernă pentru distracție, sport și relaxare, chiar în mijlocul naturii.

„Instalațiile pentru pista de bob și sanie suspendată sunt avansate, iar în prezent se lucrează la sistemele electrice, pentru ca această atracție spectaculoasă să poată fi apoi testate”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

În paralel, se apropie de finalizare și lucrările la cele două piste de mountain-bike: una accesibilă familiilor și începătorilor, iar cealaltă destinată celor pasionați de trasee tehnice și adrenalină.

De asemenea, au fost construite deja foișoarele, iar acum se lucrează la garajele pentru sănii și bob. În același timp, se mai lucrează și la amenajarea unui amfiteatru în aer liber, special pentru evenimente culturale și recreative.

„Toate aceste investiții – de la locuri de joacă și trasee tematice, până la zone de relaxare și facilități pentru sport – contribuie la conturarea unui spațiu unic în regiune, dedicat timpului liber în mijlocul naturii. Valoarea totală a proiectului este de 15 milioane de lei, iar rezultatul final va fi un parc de aventură modern, atractiv pentru toate vârstele”, a precizat Costel Fotea.

Premierul Ilie Bolojan anunță că „investițiile din PNRR vor continua într-o manieră planificată, astfel încât să ne asigurăm că vor primi finanțare proiectele care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026”.
Premierul Ilie Bolojan a avut luni seara o nouă întâlnire de lucru cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, în contextul consultărilor asupra reformei administrației publice locale și prioritizării proiectelor de investiții din fonduri publice.

În cadrul discuțiilor, au fost analizate propunerile primarilor de municipii și au fost clarificate o serie de aspecte referitoare la măsurile de reformă administrativă, precum și la proiectul de ordonanță de urgență privind gestionarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Investițiile din PNRR vor continua într-o manieră planificată, astfel încât să ne asigurăm că vor primi finanțare proiectele care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026, așa cum România s-a angajat în dialogul cu reprezentanții Comisiei Europene. După ordonanța de urgență pe care o vom aproba în ședință de Guvern, ministerele care coordonează gestionarea implementării PNRR vor prezenta, după consultări cu beneficiarii, lista proiectelor mature, pentru care lucrările au fost începute, și care vor fi în continuare finanțate”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.

De asemenea, premierul a adăugat că celelalte proiecte, pentru care nu va fi asigurată finanțare din PNRR și care nu vor putea fi finalizate până la data de 31 august 2026, vor fi preluate pentru a fi susținute prin alte programe financiare fie europene, fie din fonduri naționale.

Un alt subiect important al discuției de astăzi, de la Palatul Victoria, s-a referit la reforma administrației publice locale, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri guvernamentale. Reprezentanții Guvernului și primarii de municipii au analizat aspectele legate de descentralizarea deciziilor, precum a celor legate de autorizarea jocurilor de noroc, dar și despre descentralizarea resursei umane. Reforma impozitului asupra proprietății, preluarea asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități de către structurile descentralizate ale Ministerului Muncii, reducerea numărului de angajați din administrația publică au fost, de asemenea, subiecte discutate în cadrul întâlnirii de lucru de astăzi.

La consultările de la Palatul Victoria, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, au mai participat, din partea Guvernului, vicepremierii Tánczos Barna și Marian Neacșu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Marin Țole.

De asemenea, la întâlnirea cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România a participat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a transmis un mesaj în cadrul Consiliului Național al Elevilor. Evenimentul s-a desfășurat la Satu Mare. Este vorba despre cea de a XLVI-a Adunare Generală a Consiliului Național al Elevilor (CNE).

Daniel David a transmis două idei principale, complementare.

„Prima idee vizează măsurile de criză pe care este nevoit să le ia, cu impact asupra redimensionării sistemului de burse. Nimeni nu dorește aceste măsuri și nimeni nu le-ar fi luat în această formă, în condiții de normalitate fiscal-bugetară. Însă fără aceste măsuri, începerea anului școlar cu salarii și burse devine imposibilă”, a spus ministrul Educației.

Ministrul a accentuat faptul că, în condiții de normalitate, aceste măsuri nu s-ar fi luat astfel, deși, spre exemplu, coordonarea între bursele de reziliență și cele de merit trebuia oricum analizată. În condițiile prezente de criză au fost păstrate bursele sociale (în diverse forme, inclusiv pentru mamele minore), cele tehnologice și - într-o formă nouă - bursele de merit. De asemenea, au putut fi protejate premiile la olimpiadele naționale și internaționale.

„Odată depășită criza fiscal-bugetară, se pot rediscuta procentul și o subcategorie a burselor de merit, care să se refere direct și la câștigătorii olimpiadelor naționale și internaționale”, a declarat ministrul Educației.
De asemenea, ministrul le-a vorbit elevilor despre reformă.

„Pentru a pregăti și momentul post-criză și a aduce un angajament optimist în domeniu, ministrul a amintit că reforma curriculumului, derivată din Raportul QX, continuă: peste 1.500 de specialiști sunt acum implicați în elaborarea programelor la nivel liceal, într-o paradigmă nouă, în timp ce elevii sunt încurajați să se implice și în stimularea pilotării unor planuri-cadru alternative și descentralizate, care pot ajuta nu doar la o educație mai personalizată în beneficiul lor, ci și la stabilizarea normelor titularilor și chiar ale suplinitorilor în aceste școli”, a adăugat ministrul Daniel David.
De asemenea, ministrul și-a arătat disponibilitatea „de a primi sugestii în ceea ce privește adaptarea reglementărilor legale asumate prin Programul de Guvernare și prin Legea Fiscal-Bugetară (141/2025) - și implicit de toate partidele din Coaliție și de membrii acestora din Parlamentul României -, la nivelul coordonat de minister, precum și alte sugestii de măsuri de reformă, dincolo de măsurile de criză, rezultate din concluziile întâlnirii”.