Comisia Europeană a aprobat luni reintroducerea unei scheme de ajutor de stat a României în valoare de 2,5 miliarde euro pentru sprijinirea întreprinderilor în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023.
Comisia a aprobat schema inițială la 9 septembrie 2022, iar prima reintroducere a acesteia a fost aprobată la 26 ianuarie 2023 și a expirat la 31 decembrie 2023. În temeiul schemei reintroduse, ajutorul va fi sub formă de garanții și de granturi directe. Schema reintrodusă urmărește să asigure faptul că întreprinderile afectate de perturbările economice provocate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au în continuare la dispoziție o lichiditate suficientă.

Comisia a constatat că schema României, astfel cum este reintrodusă, îndeplinește în continuare condițiile stabilite în Cadrul temporar de criză și de tranziție. În special, ajutorul nu va depăși 280.000 de euro per întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agricol, 335.000 de euro per întreprindere care își desfășoară activitatea în sectoarele pescuitului și acvaculturii și 2,25 milioane de euro per întreprindere care își desfășoară activitatea în toate celelalte sectoare. De asemenea, ajutorul va fi acordat până cel târziu la 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că schema reintrodusă a României este în continuare necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile stabilite în Cadrul temporar de criză și de tranziție. 

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura – Oprescu, a vizitat compania Tapel, o societate de familie din Sibiu, 100% românească, unica din țară care mai produce piele și articole din piele.

Produsele obținute în fabrica din Sibiu sunt în special articole din piele, iar materia primă este prelucrată de firme cu tradiție în tăbăcirea pieilor și accesorii metalice inoxidabile.

Datorită calității și varietății produselor, peste 60% din producție pleacă la export, iar în România produsele lor se comercializează online și în câteva magazine de vânătoare, a transmis ministrul Muncii.

”Am fost impresionată de calitatea și frumusețea produselor pe care le-am găsit în fabrica din Sibiu, unde lucrează doar 20 de oameni. Acest loc reconfirmă faptul că priceperea românilor rămâne un atu care ne poate pune oricând în topul clasamentelor internaționale, dar pe care, din păcate, nu îl sprijinim suficient și pe care nu știm să îl valorificăm în interesul nostru. Statul român trebuie să se implice mai mult, atât în sprijinirea producătorilor mici, dar autentici, cumpărându-le produsele sau asigurându-le prezența la târgurile internaționale, cât și în resuscitarea meșteșugurilor, prin susținerea adecvată a celor care încă le practică cu succes. Am cerut colegilor din Ministerul Muncii să gândească proiecte și să identifice finanțări prin fonduri europene, prin care să dezvoltăm acest sector al meseriilor și meșteșugurilor”, a declarat ministrul Simona Bucura - Oprescu.

România va avea legătură aeronavă directă cu Azerbaidjan. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Anterior, demnitarul român a vorbit cu președintele țării asiatice.

„Rezultate și vești bune. Începând cu data de 3 iunie 2024, România va avea în sfârșit zbor direct către Azerbaidjan! Este ceea ce am solicitat in cadrul întâlnirii cu Președintele Aliyev la Baku, în baza parteneriatului strategic româno-azer, care anul acesta aniversează 15 ani”, a transmis, pe Facebook, Sebastian Burduja.

Vor fi operaționalizate 2 zboruri pe săptămână, București – Baku, lunea și joia, iar durata unui zbor va fi de 3 ore. Zborurile vor fi operate de AZAL. Potrivit lui Burduja, noua legătură aeriană va facilita transportul oamenilor de afaceri între cele două țări, va crește numărul de turiști străini în România și oferi o nouă variantă turiștilor români care vor să viziteze Baku.

Inspectoratul General pentru Imigrări anunță că peste 140 de străini au fost introduși în centrul de custodie publică Otopeni. Străinii au fost descoperiți fără forme legale în acest an. Cei mai mulți străini sunt din Asia care vor fi trimiși în țările lde origine.

Inspectoratul General pentru Imigrări anunță că „polițiștii de imigrări din cadrul Centrului de Cazare a Străinilor Luați în Custodie Publică Otopeni au introdus în centrul de custodie publică, în primul trimestru al acestui an, 142 de străini, până la finalizarea procedurilor de îndepărtare sub escortă.”

Dintre străinii față de care a fost dispusă o astfel de măsură, 47 sunt din Nepal, 16 din Siria, 11 din Bangladesh, 11 din Pakistan, opt din Sri Lanka, șapte din Etiopia, iar ceilalți sunt din alte state.
Faptele pentru care a fost dispusă măsura sunt trecerea frauduloasă a frontierei de stat, tentativă la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat și nerespectarea deciziei de returnare, au precizat reprezentanții Inspectoratului General pentru Imigrări.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a discutat miercuri, la Palatul Victoria, cu Reprezentantul special al SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, doamna Penny Pritzker, despre rolul pe care România îl poate avea în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei avut în vedere la nivel internațional după ce se va încheia războiul declanșat de Rusia.

”Suntem într-o etapă de identificare a celor mai eficiente metode de sprijin și de transpunere a acestora într-o strategie integrată pentru reconstrucția Ucrainei, în care România își dorește să joace un rol important”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu, prin intermediul unui comunicat de presă.

În perspectiva pregătirii și începerii acestui proces de reconstrucție a Ucrainei, a mai spus premierul Marcel Ciolacu, România ia în calcul ca reper principal mecanismul UE pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro, și își propune să desfășoare acțiuni în plan bilateral, prin colaborarea directă cu Ucraina, dar și în cadrul unor formate extinse, la nivel regional sau împreună cu partenerii strategici.
Șeful Executivului român a adăugat că abordarea României are în centru ideea că acțiunile statelor care se vor implica în reconstrucția Ucrainei trebuie să fie complementare, nu concurențiale, și că acest proces implică un efort pe termen lung și coordonarea întregii comunități internaționale, în care rolul și implicarea Statelor Unite rămân esențiale.

Perspectiva de integrarea europeană a Ucrainei ar trebui să ghideze întregul proces de reconstrucție a acestei țări. În acest context, premierul Marcel Ciolacu a subliniat că un obiectiv strategic al României este și racordarea Republicii Moldova la acest efort de reconstrucție care vizează în primul rând Ucraina, având în vedere că Republica Moldova a fost afectată de conflict și ambele state au nevoie de sprijin pentru parcursul european pe care și l-au asumat.
La întrevedere a participat și ambasadorul SUA la București, E.S. Kathleen Kavalec, iar din delegația guvernamentală română au făcut parte vicepremierul Marian Neacșu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Alexandru-Mihai Ghigiu și consilierul de stat Nicolae Comănescu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a inspectat lucrările de la sistemele de irigații din Giurgiu. Aducem apă din Dunăre pentru a iriga aproximativ 76.000 de hectare, a spus demnitarul.

Florin Barbu a anunțat că se lucrează la reabilitarea canalelor și a stațiilor de pompare apă de la Amenajarea de Irigații Giurgiu Răzmirești.

„Alături de colegul meu Marian Mina, deputat de Giurgiu, am mers pe șantier și am văzut stadiul acestei investiții complexe, de aproximativ 485 milioane de lei, care se va finaliza în anul 2026. Pe canale noi, reabilitate și cu ajutorul stațiilor de pompare modernizate aducem apă din Dunăre pentru a iriga aproximativ 76.000 de hectare”, a explicat Florin Barbu.

Apa va fi adusă pe canale, fără costuri pentru fermieri, a precizat ministrul Agriculturii.

Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului a participat săptămâna trecută la ședința de lucru a Consiliului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM-urilor (CCDIMM), organizată la sediul central al instituției. Pe parcursul întâlnirii, au fost prezentate și dezbătute proiectele procedurilor de implementare ale programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor, precum și a celui de Consolidare a IMM-urilor prin acces îmbunătățit la finanțare (Româno-Elvețian).

Ediția din acest an a programului Start-Up Nation va aduce, astfel, o serie de noutăți. În primul rând, acesta va beneficia de finanțare europeană, în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro. Conform aspectelor agreate în cadrul dezbaterii, antreprenorii vor putea accesa granturi nerambursabile majorate cu aproximativ 50.000 lei, fiind, însă, obligatorie formarea profesională. Acest criteriu de eligibilitate se referă la efectuarea unor cursuri de antreprenoriat, cu o durată de 40 de ore. Platforma electronică de înscriere va include, în acest sens, un modul dedicat selecției formatorilor.

Programul Femeia Antreprenor, lansat în consultare publică în prima jumătate a lunii martie, va fi complementar Start-Up Nation, vizând scalarea companiilor din România. În continuarea discuțiilor, a fost evidențiat succesul celor două programe, dovedit prin rezultatele palpabile aduse de întreprinderile beneficiare în economia națională, înregistrate în perioada de sustenabilitate a investițiilor.
„Îmi doresc ca împreună să dăm cele mai bune soluții pentru definitivarea noilor ediții ale acestor programe, astfel încât să contribuim real, și de această dată, la dezvoltarea durabilă a României”, a precizat ministrul Ștefan-Radu Oprea.

În cadrul discuțiilor, un alt punct de interes a fost Programul de consolidare a IMM-urilor prin acces îmbunătățit la finanțare, care beneficiază de un buget de peste 50 milioane CHF, din care 39 de milioane CHF fiind susținute din cea de-a doua contribuție a Programului de Cooperare Elvețiano-Român. Programul vizează transformarea verde și digitală a IMM-urilor din industria prelucrătoare. În context, a fost explorată posibilitatea includerii în categoria cheltuielilor eligibile a garanțiilor la creditul contractat în cadrul programului.

După armonizarea propunerilor formulate în cadrul ședinței de lucru de către membrii CCDIMM, proiectele de proceduri de implementare ale celor trei programe (Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și Programul Româno-Elvețian) vor fi publicate pe paginile web ale Ministerului Economei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT): www.economie.gov.ro și www.imm.gov.ro.
Schemele de ajutor de stat și de minimis urmează să fie lansate și implementate de MEAT, alături de Agențiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Turism.

România are, începând de joi, peste 1.091 km de autostradă și de drum expres. Este vorba despre drumuri aflate în circulație, anunță ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

În prezent, sunt în implementare (proiectare și execuție) contracte pentru construcția a încă 729 km de drum de mare viteză. De asemenea, sunt lansate în licitație contracte pentru alți 203 km, precizează Sorin Grindeanu.