Premierul Marcel Ciolacu susține că, din cauza conflictul de la graniță, suntem obligați să accelerăm ritmul de modernizare a Armatei și să investim masiv în industria de apărare.

„Trăim vremuri complicate, cu un război la graniţă, şi trebuie să facem faţă unei situaţii de securitate ce generează provocări neîncetate. Ca premier, prioritatea mea este ca ţara noastră să se dezvolte în pace şi linişte, iar România nu va fi atrasă în niciun război. Pacea, stabilitatea şi securitatea României sunt garantate sută la sută prin Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii şi prin apartenenţa la NATO. Însă actuala situaţie ne obligă să accelerăm ritmul de modernizare a Armatei. Ne obligă să investim masiv în industria de apărare. Cu cei 2,5% din PIB pentru Apărare, ne vom dota cu sisteme de armament de ultimă generaţie pentru toate categoriile de forţe armate. În egală măsură, vom asigura resurse umane foarte bine instruite şi motivate pentru performanţă”, a spus premierul Ciolacu, de Ziua Armatei.

Premierul Ciolacu a participat la ceremonia desfăşurată la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, cu prilejul Zilei Armatei Române

Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat că una dintre prioritățile sale este eliminarea influenței Rusiei. Facem tot ce putem ca să diminuăm influența Rusiei în regiune. Susținerea guvernului pro-european de la Chișinău și a președintei Maia Sandu este marea noastre prioritate, a mai spus Ciolacu.

Șeful Guvernului a spus că se va asigura din poziția pe care o deține că Rusia nu se va amesteca în procesul electoral.

„Am văzut ieri anumiți politicieni disperați să inventeze scenarii iresponsabile despre cum Rusia va profita la alegerile prezidențiale din România. Să fie clar, cât timp voi fi premier, nu va exista vreo imixtiune a Rusiei în procesul electoral de la noi! Dimpotrivă, facem tot ce putem ca să diminuăm influența Rusiei în regiune. Iar cel mai bun mod este să aprobăm azi noi măsuri de sprijin pentru Republica Moldova, în domeniul energiei și al infrastructurii rutiere. Susținerea guvernului pro-european de la Chișinău și a președintei Maia Sandu este marea noastre prioritate. Știu sigur că Rusia înțelge asta cu claritate din acțiunile României din ultima vreme”, a precizat Marcel Ciolacu.

Turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova va avea loc pe 3 noiembrie. În finală s-au calificat președinta în exercițiu Maia Sandu și candidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale a început vineri, la miezul nopții. Primul tur al alegerilor este programat pe 24 noiembrie, iar al doilea tur va fi pe 8 decembrie.
Autoritatea Electorală Permanentă a prezentat principalele reguli ale campaniei.

„De la începerea campaniei electorale (ora 00:00) și până la încheierea acesteia, în data de 23 noiembrie a.c., ora 07:00, trebuie respectate toate prevederile legale în vigoare, fiind permise doar anumite tipuri de activități și materiale de propagandă, precum afișele electorale, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condițiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie. Competitorii politici au obligația înlăturării, până la data începerii campaniei electorale, a tuturor materialelor de propagandă utilizate până la acel moment și care nu respectă regulile premise de legislația în vigoare”, anunța AEP.
De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă reamintește competitorilor electorali că, în campania electorală, este interzisă folosirea mesajelor sau a sloganurilor discriminatorii, a mesajelor de incitare la ură și intoleranță și a oricăror forme, mijloace, acte și acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică.
În același timp, potrivit legii, este interzisă utilizarea vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.

În situația organizării unui al doilea tur de scrutin, campania electorală va începe cel mai târziu în data de 29 noiembrie a.c., ora 00:00, și se va încheia pe 7 decembrie a.c., ora 07:00, aplicându-se aceleași reguli menționate anterior.

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 10 octombrie, prin tragere la sorţi, ordinea în care candidaţii vor fi înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale, respectiv:
Elena-Valerica Lasconi - Uniunea Salvaţi România;
George-Nicolae Simion - Alianţa pentru Unirea Românilor;
Ion-Marcel Ciolacu - Partidul Social Democrat;
Nicolae-Ionel Ciucă - Partidul Naţional Liberal;
Hunor Kelemen - Uniunea Democrată Maghiară din România;
Mircea-Dan Geoană - candidat independent;
Ana Birchall - candidat independent;
Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru - Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie;
Ludovic Orban - Forţa Dreptei;
Călin Georgescu - candidat independent;
Cristian Diaconescu - candidat independent;
Cristian-Vasile Terheş - Partidul Naţional Conservator Român;
Silviu Predoiu - Partidul Liga Acţiunii Naţionale.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță lansarea licitația pentru proiectarea Drumului de Mare Viteză București-Giurgiu. Ofertele sunt așteptate până în decembrie.

Potrivit lui Sorin Grindeanu, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a stabilit ca termen limită pentru depunerea ofertelor data de 9 decembrie 2024.
Contractul pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate necesar construcției drumului de mare viteză București-Giurgiu are o valoare de 44 milioane lei (fără TVA) și o durată de 18 luni. Finanțare este asigurată din Fonduri Europene nerambursabile.

În cadrul studiului de fezabilitate, proiectantul va analiza în special variantele de traseu, profilul (autostradă sau drum expres) și conexiunea cu alte obiective de investiții.
După ce va fi construit, acest nou drum de mare viteză va face parte din Coridorul de Transport Pan-European 9.

Guvernul a alocat bani pentru Portul Constanța și alte proiecte feroviare și rutiere. În portul constănțean va fi amenajată a doua cale ferată și vor fi electrificate și modernizate două tronsoane feroviare din nordul și vestul țării. De asemenea, se vor face investiții în centura orașului Vaslui.

În primul rând, Guvernul a aprobat finanțarea a două tronsoane feroviare.

„Aprobăm finanțarea a două mari proiecte feroviare deja începute, de peste 320 de kilometri, susținute prin PNRR. Vom avea asigurată o parte din cofinanțare de la Banca Europeană de Investiții, de 600 milioane de euro. Este vorba de electrificarea și reabilitarea liniei Cluj-Oradea-Episcopia Bihor și modernizarea liniei feroviare Caransebeș-Timișoara-Arad.

O investiție foarte importantă va fi realizată în Portul Constanța.
„Continuăm să investim în dezvoltarea Portului Constanța, obiectiv strategic al României. Ținta este transformarea lui într-un hub logistic la Marea Neagră. Finanțăm cu peste 750 de milioane de lei lucrări de reabilitare pentru a asigura un al doilea acces feroviar în Portul Constanța”, a adăugat Ciolacu.

Premierul a mai spus că 500.000 de milioane de lei vor fi alocate variantei de ocolire a orașului Vaslui.
„Menținem ritmul investițiilor în infrastructura rutieră și aprobăm primele fonduri pentru varianta de ocolire Vaslui. Alocăm și peste 500 de milioane de lei ca să reabilităm drumul național Giurgiu-Ghimpați, de 36 de kilometri”, a precizat premierul.

Măsurile au fost adoptate în ședința de Guvern de pe 23 octombrie.

Guvernul ia măsuri pentru educație și alocă bani pentru cămine studențești și pentru copiii defavorizați. Deciziile au fost luate în ședința de Guvern.
Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu.

„Am susținut că trebuie să facem din construcția de cămine studențești o prioritate națională. Începem să probăm asta în mod concret. Alocăm fonduri suplimentare pentru educație, de peste 780 de milioane de lei. Este o primă tranșă de bani pentru realizarea sau reabilitarea de cămine și cantine studențești și pentru a accelera digitalizarea în universități”, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a anunțat că se vor aloca bani și pebtru copiii defavorizați astfel încât să fie combătut abandonul școlar.

„Altă investiție importantă este să susținem copiii din medii defavorizate să meargă la școală și grădiniță ca să combatem abandonul școlar. Orice copil dintr-o familie care are nevoie de sprijin va primi 500 de lei ca tichete sociale. Banii pot fi folosiți pentru rechizite și îmbrăcăminte”, a adăugat Marcel Ciolacu.

Conform estimărilor, peste 400 de mii de copii dezavantajați vor primi acest sprijin.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 251.976.684,43 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 224 de obiective de investiții realizate prin etapele I și II ale Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

Astfel, pentru etapa I, a fost plătită suma de 17.306.087,37 de lei pentru 22 de obiective aflate în execuție, iar pentru etapa a II-a a programului, au fost decontate 234.670.597,06 lei pentru 192 de proiecte.

În cadrul celor două etape ale PNDL, listele obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora sunt publice și pot fi consultate accesând pagina de internet a ministerului, secțiunea Programe de Finanțare/Programe naționale finanțate din bugetul de stat/Programul Național de Dezvoltare Locală PNDL, rubrica Obiectivele de investiții, iar transferurile lunare sunt publicate în secțiunea Plăți.

Judecătorii au respins contestația la candidatura Dianei Șoșoacă, la Senat. Asta înseamnă că Șoșoacă poate deschide lista la Senat a partidului său SOS.

Tribunalul București a respins, marți, contestația depusă de Amalia Bellantoni, care cerea respingerea candidaturii Dianei Iovanovici Șoșoacă la Senat. Astfel, Diana Șoșoacă poate candida pentru alegerile parlamentare, însă decizia instanței nu e definitivă.

„Respinge contestaţia, ca neîntemeiată. Hotărârea se afişează, în mod vizibil, la sediul Tribunalului Bucureşti. Cu drept de apel în termen de 48 de ore de la pronunţare, cererea de apel urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată astăzi, 22.10.2024, ora 15.50, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, au stabilit membrii instanței.

De asemenea, a fost respinsă o altă contestație, depusă de Ingrid Elena Alexandrescu.

„Respinge excepţia tardivităţii formulării contestaţiei invocată de intimatul PARTIDUL S.O.S. ROMÂNIA, ca neîntemeiată. Respinge contestaţia, ca neîntemeiată. Respinge cererea intimatului PARTIDUL S.O.S. ROMÂNIA de amendare a contestatoarei, ca neîntemeiată”, au stabilit judecătorii.

Președintele Klaus Iohannis face miercuri, 23 octombrie 2024, o vizită oficială în Muntenegru, la invitația președintelui Jakov Milatović.

Vizita oficială a Președintelui României, prima la nivel de șef de stat de la stabilirea relațiilor diplomatice, marchează un moment de referință în plan bilateral și are loc în contextul unui dinamici deosebite, atât a dialogului politico-diplomatic, cât și a celui sectorial, anunță Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis va fi primit de președintele Jakov Milatović la reședința oficială din Cetinje. Consultările politice dintre cei doi președinți vor viza teme privind cooperarea politico-diplomatică și în domeniul apărării, sprijinul pentru parcursul european al Muntenegrului, principalele provocări de securitate în plan regional și global. În ceea ce privește ariile sectoriale de cooperare, vor fi abordate oportunitățile existente pentru creșterea investițiilor și a schimburilor comerciale, impulsionarea contactelor în domeniile energiei, turismului, agriculturii, afacerilor interne, cercetării, educației și culturii.