Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că a fost atribuit cel mai scump contract de infrastructură rutieră din România. Este vorba despre sectoarele cuprinse între Poarta Sălajului-Zalău și Zalău-Nușfalău. Lucrarea va conține și cel mai lung tunel de autostradă din țară.

Întreaga lucrare va costa peste 6,6 miliarde de lei.

„A fost atribuit cel mai scump contract de infrastructură rutieră din România! Cu o valoare de 6,62 miliarde de lei (fără TVA), acest contract prevede și construcția tunelului Meseș (2,89 km), care va fi cel mai lung tunel de pe o autostradă din România”, a anunțat Sorin Grindeanu.
Asocierea de firme turcești care a câștigat contractul are la dispoziție 78 de luni (18 luni proiectare, 60 de luni execuție) pentru construcția celor 41 de km ai secțiunilor Poarta Sălajului-Zalău și Zalău-Nușfalău (Autostrada Transilvania).

Pe traseul acestui sector al Autostrăzii A3 vor fi construite, printre altele, 65 de viaducte, poduri și pasaje, în lungime totală de aproximativ 13 km.
Procedura pentru semnarea contractului, finanțat prin Programul Transport, va putea începe în termen de 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații, a precizat Sorin Grindeanu.

Partidul Social Democrat a decis în mod oficial că nu va face alianță cu AUR. Decizia a fost luată de Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat.

Hotărârea a fost luată în unanimitate. Acest lucru presupune și faptul că o propunere AUR nu va fi acceptată de Marcel Ciolacu în cazul în care candidatul PSD va câștiga alegerile prezidențiale.
„Angajament respectat: PSD nu va face alianță cu AUR! Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat a decis astăzi, în unanimitate, să susțină două propuneri politice, înaintate de președintele PSD, Marcel Ciolacu. Mai exact: ⁠PSD nu va forma o alianță sau o colaborare politică cu partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), nici în Parlament, nici în Guvern, după alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024. ⁠În cazul în care candidatul PSD la alegerile prezidențiale devine Președintele României, acesta nu va desemna un prim-ministru din partea AUR”, a transmis PSD.

În plus, reprezentanții PSD vor evita orice acțiune sau demers care ar putea fi perceput ca o susținere sau un parteneriat politic cu AUR, conform poziției oficiale a partidului.
„Partidul Social Democrat își reconfirmă public angajamentul de a proteja și promova obiectivele și valorile europene, de a colabora cu formațiuni politice care promovează valori democratice, responsabilitate socială și respect pentru diversitatea opiniilor. Astfel, deciziile luate vizează conducerea AUR, conduita necivilizată a acestora și au drept bază diferențele majore de ideologie și de viziune între PSD și AUR în ceea ce privește abordarea problemelor sociale, economice și politice, precum și direcțiile de dezvoltare pe termen lung pentru România”, mai scrie în documentul PSD.

Reprezentanții partidului au explicat de ce au adoptat această poziție față de AUR.
„PSD respectă opțiunea politică a susținătorilor și a celor care votează partidul AUR. România însă are nevoie de un climat politic stabil, fără excese de discurs radical. România are nevoie de o clasă politică responsabilă, cu un discurs politic echilibrat și concentrată pe identificarea de soluții constructive pentru dezvoltare”, a precizat PSD.

Vineri a început campania electorală pentru alegerile parlamentare. Aceasta va ține până pe 30 noiembrie, iar alegerile vor avea loc pe 1 decembrie. În străinătate vor fi deschise 950 de secții de votare, cele mai multe în Italia.

„Începe campania electorală pentru alegerea membrilor în Senatul României și în Camera Deputaților. Este perioada în care toate materialele care au privit promovarea imaginii competitorilor politici care se vor alinia la startul competiției electorale mâine (vineri - n.r.) trebuie să dea jos toate materialele de promovare pe care le-au făcut în așa-numita precampanie și să folosească în campania electorală doar materialele care sunt strict și precis reglementate de lege”, a declarat președintele AEP, Toni Greblă.

Miercuri au fost validate de către Biroul Electoral Central toate listele de candidați depuse de competitorii politici fie la Biroul Electoral Central, fie la birourile electorale județene, respectiv de sector a Municipiului București astfel încât în zilele următoare vor fi definitivate machetele buletinelor de vot, va fi organizată înainte tragerea la sorți pentru stabilirea ordinii în care sunt înscriși în buletine competitorii electorali, care va fi efectuată de către birourile electorale județene, respectiv de sector ale Municipiului București.

În ordinea mărimii numărului de secții de votare din străinătate, cele mai multe sunt în Italia (158 de secții de votare), Spania (147), Regatul Unit al Marei Britanii (107), Franța (68 ) și Republica Moldova (59).

Premierul român Marcel Ciolacu propune înființarea la Castellón a unui centru logistic pentru victimele de origine română ale inundațiilor din Spania. Sunt în permanentă legătură cu premierul spaniol, Pedro Sanchez, a dezvăluit Ciolacu.

Propunerea a fost lansată joi.
„Suntem alături de toți cei afectați de inundațiile grave din Spania, mulți dintre ei români care muncesc, trăiesc sau studiază în această țară. Toți trebuie să știe că statul român are grijă de cetățenii săi, indiferent unde se află! Sunt în permanentă legătură cu premierul spaniol, Pedro Sanchez, pe care l-am asigurat de disponibilitatea Guvernului român de a susține eforturile autorităților locale din Spania în salvarea victimelor și protejarea persoanelor sinistrate”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a cerut să fie constituit un grup de acțiune.

„Am cerut azi ministerelor să constituie un grup de acțiune pentru a vedea în ce condiții putem amenaja la Castellón, în colaborare cu autoritățile spaniole, un centru logistic prin care să oferim românilor afectați de inundații ajutor suplimentar față de ceea ce primesc de la statul spaniol. Le-am cerut tuturor instituțiilor statului să păstreze permanent legătura cu autoritățile spaniole și cu românii din Spania, să ofere sprijin, inclusiv prin asigurarea transportului pentru repatriere, în cazul în care vor exista solicitări în acest sens”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Investițiilor, Adrian Câciu, anunță că peste 13 miliarde lei vor constitui noi investiții în sănătate. Acestea vor fi realizate prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești. Este cel mai mare program de investiții în infrastructura de sănătate.

Programul este lansat vineri.
„Peste 13 miliarde lei, noi investitii în sănătate!!! Cel mai amplu program de investiții în infrastructura de sănătate începe vineri, 1 noiembrie 2024, prin deschiderea apelului de depunere proiecte în cadrul Programului Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești. Potențiali beneficiari ai acestui program național pot depune proiecte începând cu data de 1 noiembrie, până la termenul limită, stabilit prin Ghidul de finanțare aferent PNIIUS (2 decembrie 2024, ora 16:00)”, a explicat ministrul Adrian Câciu.

Prin lansarea acestui apel se vor realiza numeroase investiții în infrastructura de sănătate: construcții noi de spitale, modernizare, extindere și dotare de spitalele.
„Unitățile sanitare vor fi sprijinite și vor beneficia de îmbunătățiri structurale, echipamente moderne și resurse necesare pentru a oferi servicii de sănătate mai eficiente și accesibile comunităților pe care le deservesc. Deoarece a fost destul timp pentru pregatirea acestor proiecte asteptate de cetățeni, îmi doresc ca depunerea, evaluarea și contractarea acestor finanțări să se realizeze cât mai rapid, astfel încât anul 2025 să fie anul celor mai mari investitii în sanatate din istorie(alaturi de cele aflate deja in derulare din PNRR, Programul Sanatate si de cele trei spitale regionale). Împreună cu colegii din MIPE si Ministerul Sanatatii vom depune toate eforturile ca acest deziderat să se îndeplinească”, a adăugat Câciu.

Potrivit ministrului Investițiilor, programul urmărește o mai bună distribuție a infrastructurii de sănătate între regiuni și județe, creșterea accesului populației la servicii medicale de calitate, creșterea eficacității serviciilor medicale, o mai bună adaptare a infrastructurii la noile cerințe tehnologice și de asigurare a unor circuite funcționale și eficiente.

Programul contribuie și la dezvoltarea unui sistem viabil pentru toți actorii implicați în cadrul sistemului de sănătate din România.
„Alocarea totală este una substanțială, bugetul alocat este de peste 13 miliarde lei:
2,1 miliarde lei pentru spitale orășenești și municipale/municipale de urgență;
7,3 miliarde lei pentru spitalele județene/județene de urgență, spitalele de specialitate, spitalele clinice și clinice de urgență;
500 milioane lei pentru unități sanitare finanțate prin proiecte derulate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și prin Programul Operațional Regional 2014-2020, care au fost declarate nefinalizate la data de 31.12.2023 și care nu sunt etapizate prin programele aferente perioadei de programare 2021-2027 sau finanțate prin PNRR;
3,25 miliarde lei pentru unități sanitare publice care au fost aprobate pentru finanțare din PNRR de către Ministerul Sănătății în calitate de coordonator de reforme și investiții pentru componenta 12.”

Ministrul Cercetării, Bogdan Ivan, anunță că România este capitala securității cibernetice a Europei. Asta după ce la București a fost inaugurat Centrul European de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică.

Potrivit ministrului Ivan, inaugurarea confirmă calitatea ireproșabilă a experților români în securitate cibernetică
„România este de astăzi, capitala securității cibernetice a Europei! Am inaugurat Centrul European de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică (ECCC). Este pentru prima dată când România găzduiește o agenție europeană, inaugurarea sediului ECCC de la București confirmă, fără nicio formă de îndoială, calitatea ireproșabilă a experților noștri în securitate cibernetică”, a explicat Bogdan Ivan.

Acest centru va gestiona programe în valoare de 50 de miliarde de euro, pentru capabilitățile de securitate cibernetică a statelor membre UE.

„Acest proiect este unul dintre cele mai notabile succese pe plan internațional ale României, din ultimii ani! ECCC va contribui la dezvoltarea și implementarea soluțiilor inovatoare pentru securitatea digitală, colaborând cu experți și instituții din întreaga Uniune Europeană pentru a răspunde provocărilor tot mai complexe din spațiul cibernetic. Alături de directorul executiv al Centrului, Luca Tagliaretti, de directorul DNSC, Dan Cîmpean și de Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica București am marcat acest moment istoric pentru România, moment al recunoașterii noastre ca jucător în lupta pentru asigurarea securității cibernetice – domeniu esențial în era digitală”, a precizat Bogdan Ivan.

Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse anunță că „Strategia Națională pentru susținerea părinților” a fost aprobată astăzi de Guvern.

Documentul reprezintă un pas important pentru diminuarea fenomenelor de neglijare, exploatare, abuzare a copiilor, a numărului de căsătorii timpurii în comunitățile sărace și de apariție a sarcinilor în rândul adolescentelor.

Astfel, printre măsurile care vor fi implementate se numără:
- extinderea unei platforme online pentru monitorizarea unităților de sprijin parental
- crearea unei rețele naționale pentru sprijinul părinților care să ofere acces la resurse educaționale și forumuri de discuție
- facilitarea accesului părinților cu copii cu dizabilități, cu boli cronice sau maligne la resurse și servicii specifice, inclusiv sprijin psiho-emoțional
- organizarea de campanii de informare privind drepturile copiilor cu dizabilități sau cu CES

Natalia Intotero, ministrul Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse a precizat că ministerul pe care-l conduce „va colabora strâns cu Ministerul Educației și celelalte instituții implicate pentru punerea în aplicare a Strategiei și implementarea măsurilor de susținere parentală”.

Noile reactoare nucleare de la Cernavodă vor fi gata în cel mult opt ani. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Sebstian Burduja. Acesta a estimat că „visul unităților 3 și 4 de la Cernavodă va deveni realitate până în 2031-2032.

„Este cu siguranță cea mai mare realizare a mandatului meu ca ministru al energiei: visul unităților 3 și 4 de la Cernavodă devine realitate. După decenii de așteptare, punem acest proiect strategic pe un drum fără întoarcere, iar în 2031-2032 vom avea două noi reactoare nucleare la Cernavodă”, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Consorțiul internațional care va realiza investiția este format din companii de renume mondial: Fluor și Sargent & Lundy din Statele Unite ale Americii, Atkins Realis din Canada, deținătoarea tehnologiei CANDU, și Ansaldo din Italia. Finanțarea proiectului este susținută și de statele participante, prin intermediul băncilor de import-export: USEXIM (3 miliarde de USD), Canada (2 miliarde de dolari canadieni, acord semnat la Ottawa) și Italia (2 miliarde EUR, acord semnat în februarie 2024). Statul român se angajează, de asemenea, să sprijine acest proiect strategic cu toate resursele necesare.

„Sper că v-am obișnuit cu veștile bune de la ministerul energiei. Aceasta le depășește pe toate și este cu siguranță cea mai mare realizare a mandatului meu ca ministru al energiei: visul unităților 3 și 4 de la Cernavodă devine realitate, după decenii de așteptare. În ultimele luni, au fost negocieri complexe între echipele Energonuclear, compania de proiect, și consorțiul internațional selectat pentru realizarea investiției. Vineri, Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica a votat în unanimitate pasul următor, iar ministerul a solicitat suplimentarea ordinii de zi pentru AGA Nuclearelectrica din 14 noiembrie cu aprobarea contractului pentru realizarea unităților 3 și 4, care va fi semnat într-un cadru special, cu ocazia COP 29, la Baku. Investiția în reactoarele 3 și 4 a fost blocată timp de decenii. Reușim astfel să punem proiectul pe un drum fără întoarcere, cu parteneri serioși, cu o tehnologie deja validată prin operarea unităților 1 și 2, care au fost și sunt printre cele mai performante reactoare nucleare din lume”, a precizat ministrul Energiei.

El a mai spus că proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă este cel mai important demers pentru sistemul energetic național.

Ministerul Apărării Naționale anunță că Norvegia va contribui cu 127 milioane de dolari la achiziția unui sistem Patriot pentru România.

Potrivit unui comunicat de presă „Ministerul Apărării Naționale salută inițiativa Regatului Norvegiei de a sprijini România în achiziția unui sistem avansat de rachete sol-aer Patriot”. Decizia guvernului norvegian de a contribui semnificativ la această achiziție, cu 1.4 miliarde NOK (aproximativ 127 milioane USD), a fost anunțată la Reuniunea Consiliului statelor nordice de la Reykjavik, care are loc în perioada 28-31 octombrie.

Această contribuție financiară este parte a Inițiativei de Acțiune Imediată pentru Apărarea Antiaeriană (Immediate Action on Air Defense) coordonată de Germania și va permite României să consolideze securitatea și apărarea spațiului euro-atlantic prin reînnoirea și extinderea capabilităților de apărare aeriană.

Ministerul Apărării Naționale subliniază că această cooperare strânsă între România și Norvegia reflectă angajamentul comun și neclintit al ambelor națiuni în fața provocărilor de securitate actuale, precum și în sprijinul continuu al Ucrainei în fața agresiunii nejustificate a Federației Ruse.

„Prin această contribuție semnificativă, Norvegia demonstrează nu numai sprijinul său ferm pentru România, dar și angajamentul față de securitatea aliată. Continuăm să stăm împreună alături de Ucraina în aceste momente critice”, a declarat ministrul Apărării Naționale Angel Tîlvăr.

Guvernul a stabilit că încă o autostradă se va construi în Moldova. Este vorba despre Autostrada Târgu-Neamț-Iași-Ungheni. Investiția a fost aprobată în ședința de Guvern.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat investiția importantă în infrastructură rutieră din Moldova. Șoseaua modernă va fi gata în trei ani.

„Aprobăm o nouă investiție majoră de infrastructură rutieră: Autostrada Târgu-Neamț-Iași-Ungheni. Cei peste 88 de kilometri de autostradă vor fi gata în 3 ani și vor contribui la dezvoltarea economică a zonei”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Investiție de peste 5 miliarde de euro, este finanțată mai ales din fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027.