Circulația rutieră a fost închisă, începând de luni, pe DN 7C (Transfăgărășan), pe sectorul cuprins între Piscu Negru (km 104+000) și Bâlea Cascadă (km 130+800), precum și pe DN 67C (Transalpina), între Rânca (km 34+800) și Curpat (km 79+200), din cauza condițiilor specifice sezonului rece, a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Măsura a fost luată în baza proceselor verbale întocmite de Comisiile de Revizie Specială, formate din reprezentanți ai CNAIR Central și ai direcțiilor regionale București, Brașov, Cluj și Craiova, în conformitate cu prevederile din
„Normativul privind circulația rutieră pe drumurile montane – DN 7C Transfăgărășan și DN 67C Transalpina”.
Potrivit CNAIR, decizia este necesară pentru siguranța participanților la trafic, având în vedere condițiile meteorologice nefavorabile și pericolele asociate sezonului de iarnă, precum ninsori abundente, viscole, avalanșe, căderi de stânci, viituri sau formarea de polei.
Reprezentanții companiei precizează că, la altitudini mari, instabilitatea atmosferică este accentuată, iar fenomenele meteo extreme pot apărea în orice moment.
Sectoarele de drum închise circulației sunt semnalizate corespunzător, iar CNAIR recomandă șoferilor să respecte indicațiile rutiere și să se informeze din timp asupra stării drumurilor.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, că Guvernul va relua demersul privind reforma pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea pe motive procedurale. Șeful Executivului a subliniat că obiectivul rămâne unul prioritar și asumat de întreaga coaliție de guvernare.
„CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate. Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci privilegii insuportabile social și bugetar”, a spus premierul Ilie Bolojan.
Acesta a explicat că decizia Curții a vizat faptul că Guvernul nu a așteptat integral termenul de 30 de zile pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul
CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie. Standardul fixat de CCR va fi respectat”, a precizat Bolojan.
„Reforma pensiilor magistraților nu este dorința unui om politic sau a unui partid, ci o nevoie a României”, a conchis premierul.
Contractul de execuție pentru Spitalul Regional de Urgență Iași a fost semnat vineri, marcând începutul etapei de construcție efectivă a celui mai important proiect de infrastructură medicală din regiunea Moldovei, a anunțat Alexandru Rafila, fostul ministru al Sănătății.
„După finalizarea proiectului tehnic și a lucrărilor de amenajare a terenului realizate în ultimii trei ani, intrăm acum în etapa de construcție efectivă a spitalului de urgență care va deservi întreaga Moldovă și va oferi servicii medicale la cele mai înalte standarde”, a declarat Rafila.
Fostul ministru a subliniat că acest proiect strategic reprezintă „un pas esențial în modernizarea sistemului public de sănătate și în reducerea inegalităților regionale privind accesul la servicii medicale”.
Potrivit acestuia, Spitalul Regional de Urgență Iași face parte dintr-un program național care include și spitalele regionale de la Cluj și Craiova, aflate în diferite stadii de implementare.
„Proiectarea celor trei spitale regionale este consolidată și avansează. În acest an demarează execuția construcției la Craiova și, în curând, după semnarea contractului, la Iași”, a precizat Rafila.
Deputatul a menționat că unitatea medicală va fi realizată în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, care va contribui la formarea resursei umane înalt calificate necesare pentru noul spital.
„Visul oricărui medic este să lucreze într-un spital modern, capabil să răspundă nevoilor complexe de tratament ale pacienților. Iar visul nostru comun devine realitate”, a spus Rafila, exprimându-și încrederea că spitalul va fi inaugurat „în următorii patru ani”.
El i-a mulțumit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, pentru sprijinul acordat în toate etapele proiectului, „așa cum a făcut-o și când a fost secretar de stat”.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță care prevede extinderea protecției salariaților în cazul insolvenței angajatorilor din sectoarele strategice.
Principala modificare propusă vizează majorarea plafonului Fondului de garantare a creanțelor salariale, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare angajat. În plus, perioada acoperită de Fond va fi extinsă de la 5 luni la 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare deschiderii procedurii de insolvență.
Proiectul mai prevede și introducerea unei norme tranzitorii pentru cererile depuse înainte de intrarea în vigoare a ordonanței, acestea urmând să fie soluționate conform legislației existente la momentul depunerii.
„Trebuie să protejăm sectoarele strategice ale economiei și forța de muncă calificată. Am ascultat propunerea sindicatelor și am considerat-o corectă: extindem protecția oferită prin Fondul de garantare”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.
Fondul de garantare are rolul de a asigura plata creanțelor salariale pentru angajații ale căror companii intră în insolvență, oferind protecție suplimentară în contextul vulnerabilităților economice.
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat în această săptămână decretele de promulgare a trei legi adoptate recent de Parlament, printre care și legea care înăsprește pedepsele pentru încălcarea sancțiunilor internaționale.
Legea modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, transformând eludarea sancțiunilor internaționale dintr-o contravenție într-o infracțiune pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante cu până la 12 ani.
Până acum, această faptă era considerată un act de neglijență.
„Am promulgat astăzi legea care actualizează cadrul legislativ privind monitorizarea electronică a persoanelor inculpate, astfel încât România să aibă toate reglementările necesare pentru a-și respecta noile obligații din contextul aderării la spațiul Schengen”, a transmis președintele Nicușor Dan pe Facebook.
Celelalte două legi promulgate privesc:
Reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, prin aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2021;
Actualizarea cadrului legislativ pentru monitorizarea electronică în proceduri judiciare și execuțional-penale, prin aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2024, pentru respectarea obligațiilor României după aderarea la spațiul Schengen.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a verificat stadiul lucrărilor pe șantierul noului Muzeu de Artă Vizuală din Galați, anunțând că ritmul de execuție a fost accelerat pentru ca, până la începutul sezonului rece, clădirea să fie închisă la exterior și să poată continua lucrările interioare.
„Așa cum am solicitat, constructorii au accelerat ritmul, astfel încât până la începutul sezonului rece clădirea să fie închisă la exterior. În prezent, aproape 100 de muncitori se află pe șantier”, a declarat Costel Fotea.
Potrivit acestuia, termoizolarea și hidroizolarea pereților din beton au fost finalizate, iar în prezent se lucrează la acoperiș, la montarea structurii-suport pentru plăcile decorative (HPL), precum și la compartimentările interioare și instalațiile electrice și de canalizare.
Un proiect cultural de referință
Cu o suprafață totală desfășurată de 6.300 de metri pătrați, noul Muzeu de Artă Vizuală va fi alcătuit din patru corpuri de clădire, la care se vor adăuga galeriile exterioare. Clădirea va avea patru niveluri și va include: săli de expoziții, ateliere pentru artiști, laboratoare de restaurare, o bibliotecă și o sală Auditorium cu 180 de locuri.
„Muzeul de Artă Vizuală va putea, astfel, să-și valorifice patrimoniul impresionant — peste 7.000 de lucrări de artă — și va deveni un reper cultural de referință pentru Galați și întreaga regiune”, a precizat Costel Fotea.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) avertizează contribuabilii cu privire la o nouă campanie de emailuri false, transmise în numele instituției de la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. prin care destinatarii sunt anunțați de „o posibilă neregularitate identificată în declarațiile fiscale depuse”.
Potrivit instituției, mesajele respective sunt frauduloase și urmăresc obținerea de date personale sau bani, sub pretextul „remedierii situației” menționate în email.
ANAF recomandă contribuabililor să nu deschidă aceste emailuri, să nu acceseze documentele anexate sau linkurile incluse și să nu transmită date personale ori sume de bani către conturile indicate în mesaj.
Instituția reamintește că Spațiul Privat Virtual (SPV) este singurul canal electronic securizat pentru comunicarea cu ANAF, serviciu disponibil gratuit tuturor contribuabililor.
Pentru informații fiscale cu caracter general, contribuabilii pot contacta Call Center-ul ANAF la numărul 031.403.91.60.
Europarlamentarul Victor Negrescu a anunțat că va candida pentru una dintre cele cinci funcții de prim-vicepreședinte al Partidului Social Democrat (PSD), alăturându-se echipei conduse de Sorin Grindeanu, în cadrul congresului partidului.
Negrescu a spus că decizia sa vine după reflecții ample și discuții cu colegii, și afirmă că este necesar ca PSD să promoveze o viziune unită, profesională și deschisă dialogului cu cetățenii. „Nu mai există lideri providențiali. Nu există nici monopolul adevărului. Există echipe puternice și arta de a asculta ce are nevoie societatea pentru a rămâne unită și puternică. Doar împreună putem construi viitorul”, a transmis Negrescu.
Europarlamentarul a descris congresul ca fiind unul al reunificării, reconstrucției și identității: reunirea membrilor într-o echipă unită, modernizarea structurilor interne și reafirmarea valorilor social-democrate. El a subliniat că PSD se poziționează ca un partid de centru-stânga, modern, pro-occidental, dar profund atașat valorilor naționale.
Victor Negrescu a mai punctat că implicarea lui Claudiu Manda ca secretar general va contribui la o mai bună organizare a partidului, iar diversitatea opiniilor în cadrul echipei poate fi un motor pentru decizii mai bune. El a menționat că, în ciuda provocărilor generate de o coaliție cu trei partide de dreapta, PSD a reușit să aducă echilibru în actul de guvernare, în contextul politicilor de austeritate.
Negrescu consideră congresul ca fiind un nou capitol pentru echipa PSD, menit să consolideze încrederea cetățenilor și să asigure o Românie echilibrată, puternică și solidară.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) îl va propune pe economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, a anunțat liderul formațiunii, Igor Grosu.
„PAS va merge la Președinta Maia Sandu cu candidatura lui Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru, după validarea mandatelor de deputat și constituirea fracțiunilor parlamentare. Moldova are nevoie de oameni bine pregătiți, cu experiență economică solidă, care să conducă eforturile de aderare la Uniunea Europeană și de dezvoltare economică”, a declarat Igor Grosu, citat de deschide.md.
Cine este Alexandru Munteanu
Născut pe 20 ianuarie 1964, Alexandru Munteanu este economist, profesor universitar și om de afaceri cu o vastă experiență internațională în domeniul financiar. Este cunoscut pentru activitatea sa în sectorul investițiilor și pentru implicarea în proiecte educaționale și culturale.
După absolvirea studiilor în fizică, Munteanu a activat la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Științe a Moldovei, iar ulterior la Universitatea Tehnică a Moldovei, unde a fost lector și prodecan. Odată cu înființarea Băncii Naționale a Moldovei, a fost numit șef al Secției Operațiuni Valutare și apoi director adjunct al Departamentului Relații Externe.
A urmat studii postuniversitare la Columbia University (New York), specializându-se în relații internaționale, bănci și finanțe, iar ulterior a lucrat în cadrul Băncii Mondiale la Washington, D.C.
Activitate în mediul de afaceri și implicare internațională
Alexandru Munteanu este fondator și președinte al Alianței Franceze din Republica Moldova, organizație pe care o conduce de peste 30 de ani, menținând relații la cel mai înalt nivel cu oficiali francezi, inclusiv cu președintele Emmanuel Macron.
De asemenea, este cofondator al Camerei de Comerț Americane din Moldova (AmCham).
În plan profesional, Munteanu a deținut funcții de conducere în organizații internaționale de investiții, inclusiv la Fondul American WNISEF și Dragon Capital (Ucraina). În 2016, a fondat compania 4i Capital Partners, specializată în investiții în Europa de Est.
A fost, de asemenea, membru al Consiliului de Afaceri al Pactului de Stabilitate de la Viena și președinte al Consiliului de Patroni al Pechersk School International (Kiev).
Pentru contribuția sa la promovarea relațiilor culturale și economice dintre Republica Moldova și Franța, Alexandru Munteanu a fost decorat, în 2006, cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare (Légion d’Honneur).
Deputații PSD au anunțat marți că vor vota împotriva amendamentelor la Legea RCA care ar limita drepturile persoanelor asigurate, susținând că orice modificare legislativă trebuie să îmbunătățească condițiile pentru șoferii cu polițe RCA.
Potrivit unui comunicat de presă, partidul consideră că amendamentele propuse ar oferi asigurătorilor o poziție de forță în raport cu persoanele asigurate și ar putea înrăutăți situația acestora. PSD susține însă transpunerea în legislația românească a Directivei europene 2021/2118/CE, dar avertizează că procesul legislativ nu trebuie folosit pentru a favoriza companiile de asigurări în detrimentul asiguraților.
„Susținem principiul practicării unor prețuri rezonabile pentru reparațiile auto acoperite de polițele RCA și combaterea speculei din acest sector”, se mai arată în comunicat.
În același context, COTAR a transmis că proiectul de modificare a Legii RCA ar putea transfera toate drepturile șoferilor păgubiți în favoarea companiilor de asigurări, ceea ce a generat controverse în rândul deputaților PSD.