Spitalul Județean „Sfântul Apostol Andrei” din Galați a fost dotat cu un mamograf digital cu tomosinteză de ultimă generație, destinat diagnosticării și depistării precoce a cancerului de sân, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Echipamentul, în valoare de 2 milioane de lei, va funcționa în cadrul Laboratorului de Imagistică și Radiologie Medicală și face parte dintr-un proiect mai amplu al CJ Galați, de 25 milioane de lei, derulat prin Programul Sănătate, care a inclus achiziția de RMN 3 Tesla, CT 128 slice-uri și robot pentru prepararea citostaticelor.

Spre deosebire de mamografele clasice, mamograful digital cu tomosinteză furnizează imagini tridimensionale de înaltă claritate, permițând medicilor identificarea chiar și a celor mai mici leziuni și stabilirea precisă a naturii acestora. În perioada următoare, echipamentul va fi instalat și personalul medical va fi instruit pentru utilizarea lui.

Consiliul Județean Timiș a semnat contractul de finanțare pentru modernizarea Drumului Județean 684, un proiect strategic de infrastructură rutieră care va lega județele Timiș, Caraș-Severin și Hunedoara. Investiția totală se ridică la 90 de milioane de euro și reprezintă cea mai mare finanțare ADR acordată până acum pentru infrastructura rutieră din regiunea de vest.

„DJ 684 va lega Timișul de Caraș-Severin și Hunedoara și sunt convins că va deveni o adevărată atracție turistică datorită peisajelor. Putem vorbi de un drum asemănător Transluncaniului”, a declarat Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.
Proiectul presupune modernizarea a aproape 27 de kilometri de drum pe teritoriul județului Timiș, dintr-un total de peste 56 de kilometri care traversează și județele Caraș-Severin și Hunedoara.
Inițiativa este una de premieră regională, atât prin valoarea investiției, cât și prin amploarea colaborării: trei consilii județene (Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara) și patru primării sunt partenere în implementarea proiectului.

Drumul va fi structurat în două segmente principale:
Coșava – Tomești – Luncanii de Jos – Rusca Montană – Voislova, care conectează Timișul cu Caraș-Severinul;
Rusca Montană – Lunca Cernii de Jos, tronson care va lega Caraș-Severinul de Hunedoara și se va intersecta cu DJ 687D, drumul care duce spre lacul Cinciș și municipiul Hunedoara.

Modernizarea DJ 684 va facilita accesul la autostrada A1 și va deschide noi perspective pentru turismul montan și dezvoltarea economică locală. Printre principalele atracții vizate se numără Peștera de la Românești, bisericile din lemn și morile de apă, mănăstirile și peisajele spectaculoase din Munții Poiana Ruscă.
„Această investiție nu este doar despre asfalt, ci despre deschiderea unei întregi zone către investiții, turism și oportunități economice”, a subliniat Alfred Simonis.

Europarlamentarul român Dan Nica, liderul Delegației PSD în Parlamentul European, a anunțat ce măsuri pregătește UE pentru protejarea industriei oțelului din Uniunea Europeană, inclusiv a producătorilor din România. Măsurile au fost analizate în cadrul unei întrevederi cu Stéphane Séjourné, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.

Noul regulament propune o protecție comercială durabilă pentru producătorii europeni de oțel, vizând combaterea concurenței neloiale din afara Uniunii. Printre principalele măsuri se numără:
-Reducerea cotelor de import de oțel din afara UE la nivelurile din 2013;
-Taxă de 50% pentru importurile care depășesc aceste cote;
-Aplicarea regulii „Melt & Pour”, pentru asigurarea trasabilității complete a originii oțelului și prevenirea reexporturilor prin țări terțe;
-Ajustarea dinamică a cotelor, în funcție de evoluțiile pieței globale.
„Pentru România, acest regulament înseamnă reducerea semnificativă a importurilor de oțel din afara Uniunii Europene, care făceau concurență incorectă oțelului produs în țara noastră. Sunt măsuri care vor asigura predictibilitatea producției pentru combinatul de la Galați și cel de la Oțelu Roșu, protejarea a mii de locuri de muncă și menținerea bazei industriale strategice a României”, a declarat Dan Nica.

În calitate de coordonator al Grupului S&D în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), europarlamentarul român a inițiat, împreună cu alți colegi, o scrisoare semnată de 105 eurodeputați, prin care a solicitat adoptarea unui nou instrument comercial european operațional din ianuarie 2026. Acesta ar urma să includă tarife pentru importurile care depășesc cotele stabilite, menținerea nivelurilor din 2013 și aplicarea regulii „Melted & Poured”, într-un cadru compatibil cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
Prin aceste măsuri, Uniunea Europeană urmărește consolidarea competitivității industriei siderurgice și protejarea locurilor de muncă din sectoarele afectate de importurile necontrolate de oțel din afara blocului comunitar.

Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, efectuează, în perioada 8–9 octombrie 2025, prima sa vizită oficială în România, în cadrul unui turneu european dedicat consolidării politicii agricole comune (PAC) și pregătirii viitorului cadru financiar multianual (CFM) 2028–2034.

Programul oficial al vizitei include întâlniri bilaterale cu reprezentanți ai Guvernului României, discuții cu organizațiile fermierilor și producătorilor agricoli, precum și vizite în teren, în zonele afectate de condițiile meteo extreme din primăvara acestui an.
Un moment central al vizitei îl constituie participarea comisarului Hansen la conferința națională „Agri4Future România – Obiectiv 2035”, organizată de Clubul Fermierilor Români la Pullman World Trade Center București. Evenimentul reunește peste 500 de participanți din țară și din străinătate, pentru a dezbate direcțiile de dezvoltare ale agriculturii europene, inovarea în producția agroalimentară și rolul României în viitorul PAC.

Potrivit Comisiei Europene, joi, 9 octombrie, Christophe Hansen urmează să anunțe adoptarea unei decizii privind acordarea de sprijin financiar din rezerva agricolă europeană, ca răspuns la pierderile cauzate de înghețul târziu din primăvara anului 2025. România se numără printre statele membre vizate de această măsură, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria și Polonia.
„Agricultura europeană traversează o perioadă dificilă, dar solidaritatea europeană rămâne fermă. Vom susține fermierii români și europeni pentru a-și continua activitatea în condiții de competitivitate și sustenabilitate”, a declarat Christophe Hansen, într-un mesaj publicat înaintea vizitei.
Prin această deplasare, noul comisar european urmărește să consolideze dialogul direct cu statele membre și să pregătească tranziția către o Politică Agricolă Comună mai echilibrată, care să sprijine investițiile în digitalizare, adaptarea la schimbările climatice și protejarea veniturilor fermierilor.

Consultările româno-britanice în domeniul apărării au avut loc marți, 7 octombrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale din București, fiind coprezidate de secretarul de stat Sorin-Dan Moldovan, din partea României, și de Joanne Hamer, director pentru securitate euro-atlantică în Ministerul Apărării al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Reuniunea marchează prima întâlnire formală de nivel înalt de la intrarea în vigoare, în luna iunie, a noului acord cuprinzător de cooperare bilaterală în domeniul apărării, semnat la Londra în noiembrie 2024.
Agenda discuțiilor a vizat implementarea concretă a acordului româno-britanic, prin dezvoltarea programelor de instruire comună, exerciții militare bilaterale și cooperare în industria de apărare, inclusiv valorificarea instrumentului financiar european SAFE, destinat consolidării bazei industriale de apărare.

Un punct central al consultărilor l-au reprezentat situația de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, precum și implicațiile incursiunilor dronelor rusești în spațiul aerian al României. Oficialii au apreciat totodată rezultatele Centrului de instruire în domeniul maritim, creat în 2024 cu aprobarea Parlamentului României, ca parte a eforturilor comune de întărire a securității regionale.

„Londra este unul dintre cei mai importanți parteneri și aliați ai României, parteneriatul nostru strategic fiind esențial pentru consolidarea și modernizarea capacității de apărare a României, pentru securitatea europeană și regională și pentru susținerea apărării Ucrainei și Republicii Moldova”, a declarat secretarul de stat Sorin-Dan Moldovan.
Cei doi oficiali au subliniat cooperarea excelentă dintre România și Regatul Unit în cadrul NATO, în contextul provocărilor actuale de securitate și al războiului din Ucraina, salutând angajamentele asumate la Summitul NATO de la Haga privind creșterea cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței.

În plan european, părțile au reafirmat importanța cooperării structurate între Uniunea Europeană și Regatul Unit în domeniul securității și apărării, în concordanță cu Carta Albă pentru Apărare Europeană și Acordul de Parteneriat Strategic UE–Marea Britanie, subliniind rolul României ca factor de stabilitate la Marea Neagră și contributor semnificativ la securitatea europeană.

Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că alegerile pentru Primăria Municipiului București nu trebuie privite doar ca o competiție între candidați, ci ca o decizie politică asumată în cadrul coaliției de guvernare. Social-democrații cer ca partidele din alianță să stabilească fie un candidat comun, fie ca fiecare formațiune să își desemneze propriul reprezentant.

„Alegerile la București sunt despre oameni, nu despre un singur om care va fi viitorul primar. Este vorba de o decizie politică. Noi, PSD, am spus clar: ori avem un candidat comun al coaliției, ori fiecare partid își asumă un candidat propriu. Nu putem rămâne izolați într-o alianță în care ceilalți parteneri merg pe cont propriu”, a declarat Grindeanu.

Liderul PSD a subliniat că formațiunea nu se opune organizării alegerilor, dar dorește ca acestea să se desfășoare „pe baze politice clare și corecte”.
Reacția vine după ce liderul USR, Dominic Fritz, a afirmat duminică seara că organizarea alegerilor nu trebuie să fie condiționată de negocieri politice, criticând ideea unui „candidat unic” drept o soluție „politic falimentară”.
În prezent, partidele din coaliția de guvernare discută despre strategia electorală pentru București, în contextul tensiunilor apărute între formațiunile membre privind modul de desemnare a candidaților.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Constanța a decis suspendarea cursurilor în toate unitățile de învățământ din județ, miercuri, 8 octombrie, ca urmare a avertizării cod roșu de ploi abundente emisă de meteorologi.

Măsura vizează școlile, grădinițele și creșele din municipiul și județul Constanța. Prefectul Adrian Picoiu a declarat că hotărârea a fost adoptată luni, în cadrul unei ședințe extraordinare a CJSU: „Începând de mâine până poimâine, municipiul și județul Constanța se află sub cod roșu de ploi abundente. În ședința de astăzi (luni, 6 0ctombrie) au fost adoptate trei hotărâri, una dintre ele vizând suspendarea cursurilor la nivel județean.”
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, avertizarea cod roșu este valabilă de marți, ora 21:00, până miercuri, ora 23:00, pentru județele Constanța, Călărași și Ialomița. Cantitățile de apă ar putea atinge local 110–120 de litri pe metru pătrat.

Inspectorul școlar general Sorin Mihai a anunțat că decizia CJSU va fi transmisă Ministerului Educației pentru informare și implementare.
Compania locală de transport public, CT BUS, a anunțat suspendarea traseelor destinate elevilor — E1, E2 și E3 — pentru ziua de miercuri. De asemenea, reprezentanții societății le recomandă călătorilor să manifeste prudență sporită la deplasarea spre și dinspre stațiile de autobuz, din cauza condițiilor meteo severe.

Autoritățile locale rămân în alertă, temându-se că ploile torențiale ar putea provoca inundații similare celor din Bulgaria, de la sfârșitul săptămânii trecute.

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a descoperit un prejudiciu de peste 175 de milioane de lei (aproximativ 35 de milioane de euro) adus bugetului de stat de 128 de companii de transport alternativ (ride-sharing), care funcționau fără a declara veniturile și fără a înregistra legal contractele de muncă ale șoferilor.

Acțiunea de control, demarată pe 29 septembrie la nivel național, a vizat identificarea practicilor evazioniste, precum plata la negru a salariilor și nedeclararea veniturilor. DGAF a instituit măsuri asigurătorii asupra activelor patrimoniale, conturilor bancare și sumelor urmăribile ale companiilor implicate, pentru recuperarea integrală a prejudiciului.
Analiza de risc realizată de ANAF a scos la iveală mai multe metode folosite de operatori pentru a evita obligațiile fiscale: contracte de comodat fictive pentru autoturismele șoferilor, plata în numerar fără declararea veniturilor, angajarea la negru sau subdeclarată și omisiunea înregistrării veniturilor în evidențele contabile.

Controalele au relevat și nerespectarea obligației de dotare a mașinilor cu aparate de marcat electronice fiscale. Într-un caz, o flotă de 230 de autovehicule nu era echipată cu astfel de dispozitive, ceea ce a dus la confiscarea a 1,1 milioane de lei și suspendarea activității până la conformare.
ANAF atrage atenția că aceste practici afectează nu doar bugetul de stat, ci și drepturile șoferilor, care sunt privați de protecție socială, asigurări medicale și contribuții la pensii.
Direcția Generală Antifraudă Fiscală anunță că va propune noi măsuri pentru creșterea conformării fiscale în domeniul transportului alternativ și pentru asigurarea unui tratament echitabil pentru operatorii care respectă legea.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că premierul Ilie Bolojan nu ar trebui să își dea demisia în cazul în care legea privind pensiile speciale ale magistraților va fi declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României (CCR).

Întrebat despre eventualitatea în care legea ar fi respinsă, Grindeanu a precizat că deciziile CCR fac parte din funcționarea normală a sistemului legislativ, iar demisia unui prim-ministru nu trebuie considerată automată în astfel de situații. „Până la urmă, e vorba de o politică publică pe care o face Guvernul. Nu sunt adeptul ideii că fiecare lege respinsă ar trebui să ducă la demisia Guvernului sau a prim-ministrului”, a explicat Grindeanu.
El a adăugat că, dacă premierul ar insista să demisioneze, acesta ar fi un „act unilateral”, decizia fiind la latitudinea premierului.

CCR a amânat pentru 8 octombrie decizia privind obiecțiile de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, alături de alte sesizări privind măsuri din sănătate și redresarea resurselor publice.
Sorin Grindeanu subliniază astfel că Guvernul poate continua activitatea fără a fi afectat de decizia Curții, chiar dacă legea pensiilor speciale ar fi respinsă.

Partidul Social Democrat a stabilit, în ședința de luni, poziția oficială privind reducerea numărului de angajați din administrația publică locală. Social-democrații susțin o diminuare de cel mult 20% din numărul de posturi efectiv ocupate, au transmis reprezentanții formațiunii.

Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a explicat că PSD este de acord cu o reducere de 30% din totalul posturilor existente, dar nu mai mult de 20% dintre cele ocupate în prezent.
„Suntem de acord cu o reducere de 30% din numărul total de posturi, dar nu mai mult de 20% din numărul de posturi efectiv ocupate”, a declarat Vasilescu.

Ea a argumentat că această limită este necesară pentru a evita situațiile inechitabile între administrațiile locale de dimensiuni diferite.
„În legislația actuală există prevederi care nu sunt cele mai potrivite. De exemplu, o primărie care are 200.000 de locuitori trebuie, potrivit legii, să aibă același număr de funcționari publici ca una cu aproape 400.000 de locuitori”, a explicat edilul Craiovei.

PSD consideră că, în aceste condiții, reducerea mai accentuată a posturilor ocupate ar putea afecta capacitatea de funcționare a unor primării mari, de unde și propunerea de plafonare la 20%.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că își propune o reformă administrativă amplă, care ar presupune eliminarea a circa 13.000 de posturi din administrația publică locală.