George Butura

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați intră oficial în Programul Național de Acțiuni Prioritare pentru Infarctul Miocardic Acut (AP-IMA). Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

El susține că spitalul gălățean a fost inclus în program datorită condițiilor oferite de unitate.

„Fiecare minut contează atunci când vorbim despre un infarct miocardic acut. Viața unui om depinde de rapiditatea cu care primește tratamentul potrivit. Am vizitat acest spital și am văzut cu ochii mei ce înseamnă condiții moderne de cardiologie intervențională și dedicare medicală – dovezi clare că serviciile medicale corecte pot fi oferite atunci când există voință, investiții și organizare”, a transmis ministrul Sănătății.

Programul AP-IMA este finanțat direct de Ministerul Sănătății și asigură materiale sanitare, consumabile și medicamente cu această destinație. Unitatea va deservi pacienți din întreaga regiune, nu doar pe cei din județul Galați.

„Pentru pacienții din întreaga regiune, aceasta înseamnă șanse reale de viață, acces mai rapid la tratament în momente critice și echipe medicale pregătite să intervină la secundă. De prea multe ori, diferența dintre viață și moarte a fost dată de distanța până la un spital pregătit să intervină. Astăzi, Galațiul devine un punct esențial pe hartă pentru tratarea pacienților cu IMA cât mai aproape de casă. Cred cu tărie că nu există investiție mai valoroasă decât aceea care salvează vieți”, a adăugat Alexandru Rogobete.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a participat la Europe Future Forum de la Varșovia, unde a dezbătut alături de reprezentanți internaționali tema utilizării datelor colectate în mediul online și implicațiile acestora în dezvoltarea tehnologiilor emergente.

„Pentru a nu ne lua prin surprindere consecințele unor decizii europene, trebuie să fim acolo și să contribuim tehnic atunci când sunt decise”, a declarat ministrul Economiei și Digitalizării Radu Miruță.

În cadrul intervenției sale, ministrul a subliniat că evoluția tehnologică aduce beneficii majore, însă ridică și întrebări privind echilibrul dintre inovație și reglementare. Acesta a evidențiat rolul României în contextul european, subliniind atât pregătirea solidă a specialiștilor în inginerie software, cât și resursele naturale esențiale pentru dezvoltarea noilor tehnologii.

„Unde-i România în această schemă? La masă, înțelegând perfect subiectul, luând cuvântul și împingând pe cât se poate înspre ceea ce România are mai mult decât alții: o școală încă bună de inginerie software și pământuri rare, cum e grafitul, care stă la baza actualei limite în dezvoltarea inteligenței artificiale”, a adăugat Radu Miruță.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că este nevoie de schimbări rapide și de reforme pentru a reduce cheltuielile statului și pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă a țării.

Liberalul a publicat un mesaj pe pagina de Facebook a Partidului Național Liberal pentru a explica de ce amânările nu mai pot fi o opțiune.
„De ce se tot vorbește în ultima vreme de nevoia unei schimbări rapide, de reforme și de reducerea cheltuielilor statului? Pentru că suntem la o răscruce de drumuri și nu mai avem luxul amânărilor. România nu mai poate rămâne captivă unui deficit care ne sufocă și ne condamnă la stagnare. Un stat greoi, risipitor și ineficient nu poate să fie motor al dezvoltării. El devine doar o povară care trage în jos economia, antreprenorii și fiecare familie care plătește corect taxe”, a scris Mircea Abrudean.

El le-a solicitat partenerilor să nu amâne reformele.
„E nevoie să scădem cheltuielile statului. Doar așa putem fi siguri că România are șansa unei dezvoltări sănătoase. De 35 de ani ni se tot promite schimbarea. Astăzi nu mai e timp de promisiuni. Dacă nu susținem reformele acum, riscăm să pierdem încă o generație întreagă până când cineva va avea determinarea de a le face”, a precizat Mircea Abrudean.

Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat că Rusia a încercat să influențeze alegerile prezidențiale din 2024 din România. Grindeanu a răspuns astfel declarației făcute de purtătorului de cuvânt al Kremlinului despre dosarul războiului hibrid instrumentat de Parchetul General al României.

Sorin Grindeanu a spus că instituțiile românești și-au făcut treaba și vor prezenta probele în instanță subliniind că negarea Rusiei nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală.

„Răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General este în aceeași notă de manipulare și de negarea a dovezilor evidente privind implicarea Rusiei în tentativa de modificarea a rezultatului alegerilor din România. Negarea repetată nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală. Interferența rusă este documentată; în România, instituțiile își fac treaba și vor prezenta probele în fața judecătorilor. Aceasta este, de fapt, dovada clară că lupta pentru apărarea democrației nu s-a încheiat ieri odată cu trimiterea în judecată a acestui dosar”, a transmis Sorin Grindeanu.

Președintele Camerei Deputaților a mai arătat că instituțiile statului – „unele vizibile, altele mai puțin vizibile – au lucrat împreună pentru a dezvălui un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc și orientat direct spre destabilizarea societății și influențarea alegerilor”.

„România a fost ținta principală a unor campanii hibride masive, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, dar și de a destabiliza mai larg ordinea publică și instituțiile statului. Și vor mai fi alegeri. Iar asta înseamnă că amenințarea nu a dispărut. Este, de fapt, un caz-școală. Un exemplu de coordonare și reacție instituțională din care multe state europene vor avea de învățat. România trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari și să transmită un semnal clar că nu are nimic de învățat din <înțelepciunea rusească>. Democrația în România nu este pasivă: se apără, se adaptează și răspunde ferm atunci când este atacată”, a precizat Sorin Grindeanu.

Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Răsvan Angheluță” Galați își va redeschide porțile, sâmbătă, 20 septembrie. Asta după lucrările de modernizare. Acum clădirea are o nouă înfățișare – mai veselă și mai tinerească, dar este și mai eficientă din punct de vedere energetic.

Transformarea a fost posibilă grație unei investiții de peste 15,1 milioane lei (3 milioane de euro), realizată de Consiliul Județean Galați printr-un proiect finanțat prin PNRR. Anual, peste 100.000 de vizitatori trec pragul muzeului, care include expozițiile temporare, Acvariul, Observatorul Astronomic și Planetariul.

„Complexul Muzeal de Științe ale Naturii este unul dintre locurile de suflet ale gălățenilor, un spațiu unde vizitatorii descoperă frumusețea naturii și misterele științei. Prin această investiție ”verde”, una dintre cele mai mari de acest fel din țară, adăugăm muzeului o nouă dimensiune: aceea a unei ”clădiri inteligente”, la cele mai înalte standarde de mediu, unde am reușit să reducem cu peste 90% consumul de energie și cu aproape 97% emisiile de carbon comparativ cu perioada de dinainte de modernizare. Dincolo de parametrii tehnici, la fel de importantă este și noua înfățișare cu care muzeul îi va întâmpina pe vizitatori. Noua fațadă plină de culoare, reconfigurarea unor spații interioare și elementele arhitecturale personalizate transformă clădirea într-un loc care te invită să intri cu bucurie și optimism. Am gândit această investiție pentru toate categoriile de vârstă, dar în primul rând pentru copii și tineri, pentru ca muzeul să fie un spațiu al științei și cunoașterii, dar și unul plăcut, atractiv și plin de energie pozitivă”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Modernizarea clădirii de 5.688 mp a inclus reabilitarea termică integrală, înlocuirea sistemelor de încălzire și climatizare, modernizarea instalațiilor de iluminat și de prevenire a incendiilor, dar și implementarea unor soluții de energie regenerabilă: panouri fotovoltaice, pompe de căldură, captatoare solare și un sistem de stocare a energiei electrice. Clădirea dispune acum și de trei stații de încărcare pentru mașini electrice.

Nu în ultimul rând, muzeul va dispune de sisteme inteligente de umbrire a clădirii în sezonul cald și de sisteme de monitorizare și gestionare eficientă a consumului de energie, astfel încât managementul resurselor să fie în permanență optimizat.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a analizat marți date privind 100 de conturi de TikTok identificate cu „comportament inautentic coordonat”. La data de 15 septembrie 2025, 84 dintre aceste conturi erau încă active pe teritoriul României.

Pentru protejarea spațiului informațional online, CNA a decis să solicite oficial platformei TikTok analiza acestor conturi și eliminarea lor.
„Ce înseamnă „comportament inautentic” ?
Un cont are comportament inautentic atunci când:
1. pare real, dar nu este – folosește poze false sau generate automat, descrieri copiate, identități inventate;
2. acționează coordonat – postează sau comentează în același timp, cu aceleași mesaje, pentru a manipula algoritmul și a amplifica artificial anumite teme;
3. evită dialogul autentic – distribuie masiv conținut politic, emoțional sau alarmist, dar fără interacțiuni personale.”

Potrivit CNA, aceste semne pot fi observate de oricine: profiluri cu foarte puține informații reale, dar cu vizualizări uriașe, comentarii repetitive sau identice, ori postări care apar simultan pe mai multe conturi.
„Iată un exemplu concret al efectelor periculoase care pot fi provocate de astfel de conturi. Imaginați-vă că mai multe conturi false, care par a fi utilizatori reali din România, încep simultan să distribuie videoclipuri alarmiste despre „închiderea băncilor” folosind aceleași mesaje și hashtaguri. În câteva ore, aceste postări pot ajunge la sute de mii de oameni, determinând panică și pierderea încrederii în sistemul bancar, chiar dacă informația este complet falsă. Efectul real: oamenii iau decizii greșite (cum ar fi retragerea masivă de bani) nu pe baza unor fapte, ci a unei campanii coordonate, creată de conturi care nici măcar nu aparțin unor persoane reale. Acesta este motivul pentru care monitorizarea și eliminarea conturilor inautentice este esențială pentru protejarea spațiului online și a democrației”, a transmis CNA.

CNA susține că prin această măsură „sprijină curățarea mediului online de rețele ascunse care pot influența opiniile publice, colaborează direct cu platformele pentru a înlătura conținutul manipulator și demonstrează că instituțiile românești veghează la integritatea spațiului informațional”.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a primit marți, la Palatul Victoria, o delegație a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), condusă de Charlotte Ruhe, Managing Director pentru Europa Centrală și de Sud-Est, aflată în vizită oficială în România.

Obiectivul vizitei a fost discutarea progresului operațiunilor BERD în România, prezentarea priorităților strategice și identificarea de noi oportunități de cooperare. Au fost discutate proiectele de investiții aflate în derulare și inițiativele prioritare viitoare, sprijinul BERD pentru infrastructura municipală și pentru creșterea absorbției fondurilor europene, precum și schimbul de bune practici privind parteneriatele public-private și eficientizarea activității companiilor de stat.
Aceste inițiative urmăresc o gestionare mai bună a resurselor financiare, susținerea creșterii economice durabile și implementarea eficientă a proiectelor, în beneficiul comunităților locale și al economiei naționale.

Un alt subiect abordat a vizat Portul Giurgiulești din Republica Moldova, aflat într-un proces de achiziție internațională inițiat de BERD. Partea română a exprimat interesul pentru implicarea în acest demers, în coordonare cu Republica Moldova, cu obiectivul comun de a sprijini dezvoltarea regională și conectivitatea pe Dunăre și la Marea Neagră.

Prim-ministrul a salutat implicarea BERD în România de până acum și recentele investiții aprobate, printre care programul de eficiență energetică a clădirilor publice din Brașov, modernizarea sistemului de termoficare și regenerarea urbană din Timișoara și sprijinul pentru dezvoltarea energiei regenerabile prin proiecte fotovoltaice în județele Dolj și Olt.
La întrevedere au mai participat, din partea Guvernului României, Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, și Ciprian-Constantin Șerban, ministrul Transporturilor și Infrastructurii.

Mai mulți senatori USR cer Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării să sancționeze „derapajele rasiste și xenofobe” ale senatorului AUR Andrei Dîrlău. Acesta este acuzat că în repetate rânduri „a făcut o serie de declarații cu caracter discriminatoriu și instigator la ură pe criterii de rasă, etnie și religie”.

În sesizarea lor, senatorii USR argumentează că în plenul Senatului României, Andrei Dîrlău a făcut afirmații precum:

- „Propunerea ar mări fluxurile migratorii masive din Africa și Asia, accelerând deteriorarea echilibrului demografic și cultural al Europei. […] Se vor încuraja imigrația și metisarea rasială, proces în care în Europa se produce un amestec etnic forțat prin imigrație. Populațiile autohtone, cu rate scăzute de natalitate, sunt astfel înlocuite de migranți afro asiatici. […] Deja Europa are asimilare inversă. Populația nativă e forțată să se adapteze culturii migranților, cu zone urbane dominate de practici afro islamice, unde se contestă legea europeană, numitele no go zones.” (declarație din data de 08.09.2025)

- „Europa se sinucide cultural, demografic, spiritual când invită zeci de milioane de negri, de arabi, de asiatici să o ocupe. Aceste zeci de milioane nu vin să se integreze, ei refuză asimilarea, nu vor fi niciodată asimilați și o știți foarte bine. Mulți vin cu mentalitatea de cuceritori, de ocupanți, vrând să convertească Europa la Islam, să impună cultura lor.” (declarație din data de 10.09.2025)

Senatorii USR cer CNCD constatarea faptelor de discriminare, aplicarea amenzii contravenționale, precum și obligarea senatorului de a publica, pe cheltuială proprie, în mass-media, un rezumat al hotărârii Consiliului.
„Declarațiile au fost făcute în cadrul Plenului Senatului, deci într-un spațiu public oficial, cu largă expunere mediatică iar afirmațiile constituie, fără nicio urmă de tăgadă, o discriminare directă și instigare la discriminare pe criterii de rasă, etnie, religie și naționalitate, un discurs public ce stigmatizează întregi comunități etnice și religioase. Nu e o întâmplare. Este parte din același program politic pe care îl vedem și la liderul AUR, George Simion, care tocmai s-a afișat la Londra pe scena amenajată de cei care doresc expulzarea migranților români din Marea Britanie”, a spus senatorul Cătălin Bochileanu, unul dintre semnatarii sesizării.
Sesizarea a fost semnată de senatorii USR Răzvan Anghel, Cătălin Bochileanu, Sebastian Cernic, Irineu Darău, Adelina Dobra, Eugen Negoi, Ștefan Pălărie, Gheorghe Ștefănache.

Peste un milion de persoane defavorizate vor beneficia în continuare de tichete sociale pentru produse alimentare și mese calde în valoare de 250 lei. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de Guvern.

Persoanele defavorizate vor beneficia de tichete sociale până la finalul acestui an. Acordarea se va face în două tranșe a câte 125 lei.
Ordonanța de urgență a Guvernului a modificat o serie de acte normative cu impact in domeniul social, cuprinse în Programul „Sprijin pentru România”.

Pentru anul 2025 numărul total de beneficiari estimat este 1.352.780 de persoane, iar efortul bugetar pentru alimentarea acestor carduri este de 372 milioane lei.
Beneficiază de acest sprijin pensionarii cu vârsta de minimum 65 de ani, care beneficiază de indemnizație socială, copiii și adulții cu grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum și familiile și persoanele singure care beneficiază de venitul minim de incluziune (313 lei / lună / membru de familie respectiv, 456 lei pentru persoanele singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani).

Finanțarea provine din bugetul de stat și fonduri europene nerambursabile, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială.
Prin același act normativ, Guvernul majorează bugetul destinat elevilor defavorizați din învățământul preuniversitar de stat (preșcolar, primar, gimnazial), în contextul în care numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, depășind 674.000 de elevi în anul școlar 2024–2025. Aceștia vor primi un sprijin anual în valoare de 500 lei/elev, sub formă de tichete sociale, finanțate din fonduri externe nerambursabile

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, avertizează că România se află în cel mai dificil moment pentru sistemul energetic național din ultimele trei decenii. Afirmația a fost făcută în momentul prezentării măsurilor pentru domeniul energiei incluse în programul PSD privitor la relansarea economică.

„România își recâștigă energia! Suntem astăzi în cel mai dificil moment pentru sistemul energetic național din ultimele trei decenii. Energia reprezintă între 10% și 80% din prețul produselor fabricate în România, a transmis ministrul Energiei.
Bogdan Ivan a prezentat programul PSD de relansare economică.
„În cadrul programului amplu și coerent pentru relansarea economică, lansat astăzi, Partidul Social Democrat propune 2 direcții clare în energie:
1. Pentru companiile din industriile energointensive: acces prioritar la resursele de gaze naturale din România, în special cele din perimetrul Neptun Deep, pentru reducerea deficitului de balanță comercială cu cel puțin 500 de milioane de euro încă din primul an
2. Pentru cetățeni și antreprenori: reducerea prețului energiei prin crearea unui fond strategic de investiții dedicat dezvoltării de noi capacități de producție a energiei în bandă (nuclear, hidro, gaz).”
Potrivit ministrului „măsurile sunt o investiție în viitorul României, un viitor în care energia devine un avantaj competitiv, nu o povară, iar fiecare loc de muncă creat și menținut aici, acasă, este susținut de un sistem energetic solid, sigur și accesibil pentru toți.”
„După 10 ani în care Ministerul Energiei a fost condus pe baze ideologice de dreapta, avem datoria să schimbăm abordarea: să găsim mecanisme simple, pragmatice și eficiente pentru a reduce prețul energiei și a crește competitivitatea companiilor românești”, a fost concluzia ministrului Energiei.