Moțiunea „Odele pentru Ceauşescu nu salvează agricultura românească”, depusă de USR împotriva ministrului Agriculturii, Florin Barbu, a fost respinsă. Decizia a fost luată marți în Camera Deputaților.

Moțiunea a fost respinsă cu 77 de voturi „pentru”, 149 de voturi „împotrivă”, 7 abţineri. Alți 10 deputaţi nu au votat.
„Trebuie să plece din funcția de ministru, să vină cineva mai priceput și mai puțin nostalgic după comunism”, au solicitat inițiatorii de la USR ai moțiunii.

În replică, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a ironizat moțiunea depusă de opoziție.

„Vorbim despre această moțiune simplă? Chiar simplă, fără conținut. Bineînțeles, am citit cu atenție această moțiune. În conținutul ei nu se vorbește de activitatea Ministrului Agriculturii și de activitatea mea ca ministru. Înseamnă că au depus o moțiune pur politică, încercând probabil la alegerile europarlamentare să facă pragul de 5%”, a declarat ministrul Florin Barbu.

Luni, la Comisia de muncă din Senat se discută interdicția cumul pensie-salariu, dar și taxa pe boală.

CCR a trimis înapoi în Parlament legea interdicției cumul pensie-salariu, după sesizarea ÎCCJ în noiembrie 2023. USR a depus amendamente care prevăd că doar pensiile speciale nu se pot cumula cu salariul.

USR a depus un proiect de lege privind eliminarea taxei de boală și acesta ajunge la dezbateri. Între timp, la Camera Deputaților, ordonanța care prevede taxa nu a fost votată, deși termenul de raport a expirat pe 12 martie, a precizat USR.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunță că pașaportul simplu electronic românesc permite intrarea fără viză în 179 de țări. Este al 15-lea cel mai puternic pașaport din lume, susține MAI.

Statistica a fost realizată conform standardului de referință Henley Passport Index.

„Pașaportul simplu electronic românesc permite intrarea fără viză în 179 de țări, fiind poziționat în prezent pe locul 15 la nivel mondial pe scara mobilității globale, conform standardului de referință Henley Passport Index. Clasamentul Henley Passport Index este o măsură importantă a puterii unui pașaport și este recunoscut pe scară largă pentru metodologia sa transparentă și riguroasă”, anunță MAI.
Potrivit MAI, cetățenii români minori cu vârsta mai mică de 14 ani pot călători în străinătate doar cu pașaportul simplu electronic sau pașaportul simplu temporar. În ceea ce privește cetățenii români minori cu vârsta mai mare de 14 ani, aceștia pot călători cu documentele menționate mai sus sau în baza cărții de identitate (în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în statele terţe care recunosc cartea de identitate ca document de călătorie). Cetățenii români minori nu pot călători în străinătate în baza certificatului de naștere.

Primarul Nicușor Dan anunță o investiție de 29 de milioane de lei pentru digitalizarea unor spitale din București. Este vorba despre cinci spitale aflate în subordinea Primăriei Municipiului București.

Anunțul a fost făcut de primarul Nicușor Dan. Pe listă sunt spitalele Filantropia, Spitalul Clinic de copii „Dr. Victor Gomoiu”, Foișor, Spitalul Clinic Sfânta Maria și Spitalul Clinic de Obstretică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu”. Acestea vor primi în total peste 29 de milioane de lei pentru investiții în sistemele informatice și în infrastructura digitală. Investițiile vor asigura eficientizarea activității personalului medical în beneficiul pacienților.

Primarul Nicușor Dan mai susține că în ultimii trei ani, Primăria Capitalei a atras fonduri nerambursabile în valoare de peste 274 de milioane de lei pentru modernizarea serviciilor medicale din spitalele aflate în administrare. Au fost făcute investiții în echipamente, clădiri noi, renovări, modernizarea sistemelor de detectare a incendiilor precum și reducerea riscurilor de infecții nosocomiale. 

Premierul Marcel Ciolacu anunță că Guvernul a modificat legea astfel încât să descurajeze fuga în străinătate a celor condamnați de instanțele din România. Ei vor fi puși să plătească toate costurile operațiunilor pentru depistarea și aducerea în țară.

„Venim azi cu noi prevederi capabile să descurajeze fenomenul condamnaților care părăsesc țara înaintea sentinței finale”, a spus premierul Marcel Ciolacu, înainte de ședința de guvern de joi.

Premierul s-a declarat mulțumit de faptul că „tot mai mulți fugari celebri au fost aduși în România primind un spor de pedeapsă”.

Conform modificărilor operate de miniștrii cabinetului Ciolacu, fugarii vor suporta cheltuielile pe care statul român le face pentru aducerea lor în țară.

„Vrem să-i punem să plătească, să suporte costurile operațiunilor derulate de stat pentru a-i găsi și a-i aduce în țară”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Președintele Klaus Iohannis participă, joi și vineri, la Summitul Energiei Nucleare, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, care vor avea loc la Bruxelles. În cadrul întâlnirilor, el va cere accelerarea procesului de aderare la UE a Ucrainei și Republicii Moldova.

„Summitul Energiei Nucleare, organizat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și de Regatul Belgiei, joi, 21 martie 2024, la Bruxelles, are loc în contextul includerii istorice a energiei nucleare în acordul Conferinței ONU privind Schimbările Climatice (COP28) de la Dubai din 2023. Evenimentul va oferi șefilor de stat și de guvern participanți ocazia de a-și împărtăși viziunea cu privire la rolul-cheie al energiei nucleare în atingerea neutralității climatice, securității energetice și dezvoltării economice. În cadrul Summitului, liderii vor adopta o Declarație, prin care se reafirmă angajamentul ferm pentru susținerea energiei nucleare ca parte a procesului global de limitare a schimbărilor climatice și pentru crearea de condiții favorabile sectorului nuclear prin promovarea inovației tehnologice, educarea forței de muncă și mai ales lărgirea accesului la finanțare publică și privată pentru energia nucleară”, anunță Administrația Prezidențială.

Reuniunea Consiliului European va debuta joi cu o întâlnire de lucru cu Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în cadrul căruia va avea loc un schimb de opinii cu privire la situația geopolitică și provocările globale actuale, cu accent pe situația din Orientul Mijlociu. Liderii UE vor aborda teme de actualitate de pe agenda europeană şi globală, precum situația din Ucraina, securitatea și apărarea Uniunii Europene, extinderea UE, situația din Orientul Mijlociu, fenomenul migrației, provocările din sectorul agricol european și aspecte legate de viitoarea Agendă Strategică a UE.
„Situația din Ucraina va fi discutată pe larg, cu accent pe continuarea sprijinului multidimensional, inclusiv a sprijinului militar, în urma acordului recent privind instituirea Fondului de Asistență pentru Ucraina în cadrul Facilității Europene pentru Pace. Președintele Klaus Iohannis va accentua faptul că România rămâne unul dintre susținătorii fermi ai Ucrainei şi va pleda pentru continuarea acordării asistenței pe toate dimensiunile, îndeosebi pe palier umanitar, militar și în ceea ce privește tranzitul cerealelor ucrainene, atât timp cât va fi necesar. Dimensiunea de securitate şi apărare europeană va reprezenta un subiect central în cadrul discuțiilor liderilor UE, în contextul publicării recente de către Comisia Europeană a Strategiei privind industria europeană de apărare și a programului asociat de investiții în apărare. Președintele Klaus Iohannis va sublinia că România va participa activ și constructiv la efortul Uniunii privind consolidarea industriei europene de apărare”, scrie în comunicatul de presă.

Liderii UE vor avea o discuție cu privire la extinderea Uniunii Europene, în lumina ultimelor evoluții legate de prezentarea recentă de către Comisia Europeană a raportului de progres în privința Bosniei și Herțegovina și a actualizărilor privind progresele înregistrate de Ucraina și Republica Moldova în procesul de aderare la UE.

„Președintele României va pleda pentru avansarea rapidă a procesului de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina și Republica Moldova, care au obținut progrese remarcabile în condiții extrem de dificile. De asemenea, liderii europeni vor continua discuțiile pe marginea situației din Orientul Mijlociu, pe fondul situației umanitare tot mai grave din teren. Accentul va fi pus pe continuarea eforturilor UE privind sprijinul umanitar, pe identificarea de măsuri pentru a se evita escaladarea regională a conflictului și pe continuarea cooperării cu toți actorii internaționali și regionali relevanți în vederea identificării unei soluții sustenabile pe termen lung pentru conflictul din Orientul Mijlociu. Totodată, vor fi abordate şi provocările din sectorul agricol european, în vederea identificării celor mai bune soluții pe termen scurt, mediu și lung, având în vedere importanța sectorului agricol pentru securitatea alimentară și autonomia strategică a UE”, se mai arată în comunicat.

Cu privire la viitoarea Agendă Strategică a Uniunii, liderii europeni vor avea un schimb de idei referitor la stadiul pregătirilor pentru finalizarea documentului, o dezbatere mai cuprinzătoare în acest sens urmând să aibă loc la următoarea reuniune a Consiliului European.
„Președintele Klaus Iohannis va menționa importanța obținerii unui acord în vederea definitivării documentului până la finalul primului semestru al acestui an și va exprima sprijinul României pentru continuarea reflecției în coordonatele stabilite la reuniunea de la Granada din 2023. De asemenea, în cadrul Consiliului European este prevăzută și o discuție referitoare la progresele înregistrate pe toate dimensiunile de acțiune în domeniul migrației. România va evidenția, în acest sens, contribuția sa substanțială la protejarea frontierei externe a UE, inclusiv prin continuarea proiectului pilot derulat împreună cu Comisia Europeană la frontiera cu Serbia. În cadrul Summitului Euro în format extins va fi discutată situația economică a Uniunii Europene, liderii urmând să aibă discuții cu privire la coordonarea politicilor în domeniu, în vederea creșterii rezilienței economiilor europene. Totodată, liderii vor mai aborda și aspecte legate de avansarea Uniunii piețelor de capital”, precizează Administrația Prezidențială.

Ministrul Apărării Angel Tîlvăr anunță că avioanele F-16 vor avea parte de mentenanță la cele mai înalte standarde. Declarația a fost făcută la finalul întâlnirii pe care ministrul a avut-o cu reprezentanții unor companii din Bacău, cu care MApN colaborează pentru dezvoltarea programelor de modernizare a Forţelor Aeriene Române.

Zilele trecute, ministrul Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu militarii Bazei 95 Aeriene și apoi a avut întrevederi cu reprezentanţii unor companii din industria de apărare.

„Industria de apărare este extrem de importantă pentru Ministerul Apărării Naționale. AEROSTAR Bacău este una dintre companiile de succes din industria de profil. Dacă menționez doar două dintre activitățile acesteia, este ușor de înţeles de ce avem un interes major în buna funcționare a companiei: Centrul de Mentenanță pentru F-16 și Centrul Național de Mentenanță pentru lansatorul multiplu de rachete HIMARS, ambele fiind desemnate centre de mentenanță de către Guvernul României. De asemenea, am văzut și linia pregătită pentru asamblarea și fabricarea unor elemente mecanice pentru vehiculul aerian aferent UAS tactic operativ, ale cărui componente vor fi produse de mai multe companii din România. În același timp, am dorit să văd și alte facilități de producție implicate în industria națională de profil. Mă refer aici la ELMET INTERNATIONAL Bacău, care fabrică componente ale transportorului pentru trupe PIRAHNA V", a explicat ministrul Angel Tîlvăr.

Europarlamentarul PSD Dan Nica a vorbit la Parlamentul European despre importanța ajutorului UE pentru industria oțelului. 

Potrivit lui Dan Nica, industria a fost afectată de crizele din ultima perioadă. „În această perioadă industria oțelului, și nu este doar industria oțelului, este și a aluminiului și îngrășăminte chimice și partea de industrie chimică, au fost puternic afectate. Ele se numesc generic industry energo-intensive. Deci unde consumul de energie electrică și de gaze are o pondere foarte mare în obținerea produsului final. Mai mare decât orice alt tip de activitate. Având această pondere mare, ele au fost și foarte puternic afectate. În absența unor măsuri de sprijinire a acestor industrii, se întâmplă ce am văzut cu toții în ultimul an de zile în Uniunea Europeană. S-au închis capacități de vreo 40 de milioane de tone de producție de oțel”, a explicat Dan Nica.

Europarlamentarul PSD a vorbit despre impactul asupra combinatului siderurgic de la Galați, unul dintre cele mai mari din lume.

„Pentru noi, la Galați, această chestiune este de o importanță vitală. Pentru că absența unor bani europeni, programe de finanțare, care să vină să facă transformarea modului de a produce oțelul ca să vă spun mai direct. Astfel încât emisiile de dioxid de carbon să fie cât mai mici și ei să nu mai plătească aceste taxe. Asta le permite să fie competitivi, să poată să poată să vândă ieftin și fără să mai fie supuși unor chestiuni de necompetivitate, cum se întâmplă cu oțelul care vine din Turcia. Ceea ce este o prostie. Dar este la jumătate de preț, pentru că ei nu plătesc taxele de dioxid de carbon. Combinatul de la Galați le plătește: și taxele de dioxid de carbon, și taxele pe energie, și toate celelalte lucruri. Și atunci este corect? Eu cum să concurez cu oțelul produs în Turcia, care nu plătește niciun fel de taxă. Eu, la Galați, fiind obligat să plătesc toate taxele. Care e raportul 1 la 2. Cam 700 de euro și ceva este tona de oțel produsă la Galați și în Uniunea Europeană e tot același preț, ca să fie clar. Să nu credeți că la Galați se produce mai scump decât în Germania, în Franța sau în Spania, iar cel care vine din Turcia vine cu 350 de euro, 400 de euro, și uneori mai vine și din Rusia”, a precizat europarlamentarul Dan Nica.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că tranșa PNRR nu a fost blocată. Relația cu Comisia Europeană funcționează foarte bine, a spus premierul care a dezvăluit că săptămâna viitoare miniștrii români vor avea o discuție cu responsabilul cu gestionarea PNRR la nivel european.

Miniștrii care au jaloane de îndeplinit în cadrul reformelor PNRR se vor întâlni săptămâna viitoare cu Celine Gauer.

„Cer tuturor miniștrilor coordonatori de reforme să fie pregătiți săptămâna viitoare pentru dialogul cu doamna Celine Gauer, responsabilul cu gestionarea PNRR la nivel european. Vom analiza fiecare jalon important din cererea de plată nr. 3. Este un dialog firesc, serios și care necesită energie și concentrare din partea noastră. Nu există nimic blocat. Relația cu Comisia Europeană funcționează foarte bine și vreau să găsim soluții pentru a realiza toate reformele, cum, de altfel, am făcut și anul trecut”, spune Marcel Ciolacu la începutul ședinței de joi a Guvernului.

În cadrul ședinței de guvern au fost aprobate modificările bugetului pentru reformele și investițiile asumate de statul român prin PNRR.

Guvernul a decis reorganizarea ANAF. Premierul Marcel Ciolacu și ministrul de Finanțe Marcel Boloș au anunțat care sunt principaele modificări.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței de joi a cabinetului. Măsura vizează consolidarea capacității de colectare a veniturilor și de combatere a evaziunii fiscale.

„O prioritate majoră este reorganizarea ANAF, ca să creștem eficiența colectării veniturilor la buget. Este nevoie de coordonare integrată și, mai ales, de o viziune clară în acțiunea de combatere a fraudei și evaziunii fiscale. Ne-am angajat să modernizăm și digitalizăm Fiscul, ca să asigurăm servicii mai bune pentru cetățeni”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a spus că reorganizarea are scopul principal de a consolida capacitatea instituțională a ANAF.

„În acest sens, sunt propuse o serie de măsuri care țin de organizarea ANAF de la structurile teritoriale a Direcției Generale Antifraudă și în special pe operaționalizarea, cu data de 1 ianuarie 2025, a structurilor teritoriale județene care privesc combaterea și desfășurarea activităților economice ilicite, pe de o parte, și pe de altă parte, un alt set de măsuri este cel cu referire la baza materială a ANAF, astfel încât activitățile operative pe care le desfășoară ANAF în combaterea evaziunii fiscale să aibă mai multă eficiență. O a treia categorie de măsuri este descentralizarea activității Direcției Generale Mari Contribuabili, astfel încât inspecțiile fiscale să poată fi derulate cu o anumită operativitate, tot cu scopul acesta de a avea o activitate de colectare tot mai bună la bugetul general consolidat”, a explicat Marcel Boloș.