Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit cu ambasadorul SUA la București, Kathleen Kavalec. Întrevederea a avut loc la sediul MApN.

Potrivit reprezentanților MApN, întrevederea celor doi oficiali „a oferit prilejul abordării unor subiecte importante pe dimensiunea de apărare, precum situația actuală de securitate din regiunile Mării Negre și Orientului Mijlociu, aspecte privind planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu și perspectivele cooperării bilaterale în domeniul apărării”.
Sursa menționată mai anunță că „ministrul apărării naționale a mulțumit oficialului american pentru dialogul constant și coordonarea strânsă, aspecte esențiale într-un mediu de securitate aflat într-o continuă schimbare, care întăresc și mai mult Parteneriatul Strategic dintre cele două state”.

Ministrul Tîlvăr a reiterat importanța prezenței trupelor SUA în România, complementară capabilităților de descurajare şi apărare ale NATO, apreciind profesionalismul forțelor americane.
„Aceste dislocări reprezintă încă o dovadă a solidarității și angajamentului SUA față de regiunea Mării Negre, iar contribuția persistentă este fundamentală în descurajarea acțiunilor Federației Ruse în regiune”, a arătat ministrul apărării naționale.

De asemenea, ambii oficiali au concluzionat că oferirea unei asistențe internaționale multidimensionale continue este esențială pentru susținerea Ucrainei în efortul defensiv și pentru restabilirea ordinii și stabilității regionale și internaționale.
În finalul întrevederii, ambele părți au convenit continuarea dialogului în vederea dezvoltării priorităților comune în perspectiva Summit-ului NATO din luna iulie, de la Washington.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că în luna martie inflaţia a fost de 6,6%, comparativ cu 7,2% în februarie.

„Cea mai importantă veste este scăderea inflaţiei pe luna martie, la 6,6%, de la 7,2%, cât era în februarie. Asta arată că prelungirea plafonării la energie şi gaze, precum şi plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază au fost deciziile juste! Şi în continuare vom lua măsurile necesare astfel încât inflaţia să continue pe acest trend descendent”, a declarat Marcel Ciolacu. 

Potrivit premierului, Guvernul a reuşit să aducă în premieră, „Produsul Intern Brut al ţării la peste 1.600 de miliarde de lei anul trecut”.

„Iar în 2024 vom trece de 1.700 de miliarde! Acesta este efectul investiţiilor anuale de peste 100 de miliarde de lei, mai ales în infrastructură”, a precizat șeful Guvernului. 

Europarlamentarul Victor Negrescu anunță că au început negocierile pentru bugetul UE de anul viitor. Trebuie să trecem de la teorie la practică pentru ca oamenii să simtă beneficiile apartenenței la UE, a spus Negrescu.

Victor Negrescu este negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul european.

„S-a dat startul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Consiliului Uniunii Europene privind bugetul UE pentru anul 2025. În calitate de negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul european voi susține cu tărie necesitatea unei bugetări axate pe nevoile cetățenilor în jurul a trei principii cheie: finanțarea programelor prin care creștem nivelul de trai al cetățenilor și dezvoltăm componenta socială prin care nu lăsăm pe nimeni în urmă, să ne asigurăm că banii europeni ajung acolo unde este nevoie de ei, printr-o mai bună implementare, flexibilizarea și simplificarea regulilor, combaterea corupției și prioritizarea finanțărilor şi către obiective noi de finanțare, iar protejarea modului nostru de viață, prin creșterea investițiilor în zone de siguranță și de securitate, pornind de la apărarea noastră comună până la reziliența societății pe componente precum combaterea traficului de droguri sau investițiile în educație și sănătate”, a scris pe Facebook europarlamentarul Victor Negrescu.

Politicianul român a mai spus că cetățenii așteaptă lucruri concrete.
„I-am explicat comisarului european pentru bugete faptul că trebuie să trecem de la teorie la practică, de la programe pe hârtie la acțiune în teren pentru ca oamenii să simtă beneficiile apartenenței la UE”, a precizat Victor Negrescu.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a participat la ceremonia de certificare a detașamentului Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii. Evenimentul a avut loc marți la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

Detașamentul Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii se află în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită în comun cu Forțele Aeriene Române.

„Anul acesta sărbătorim 75 de ani de la înființarea NATO și 20 de ani de când România a devenit membră a familiei Aliate. Unitatea și solidaritatea sunt principiile fundamentale pe care a fost construită Alianța Nord-Atlantică. De la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în anul 2014, misiunile consolidate de poliție aeriană din România au fost esențiale pentru postura de descurajare și apărare regională a aliaților. Importanța desfășurării avioanelor de luptă din forțele aeriene aliate, pe bază rotațională, menite să completeze capacitățile proprii de poliție aeriană a României, a fost reconfirmată după 24 februarie 2022”, a spus ministrul apărării naționale.

Ministrul Tîlvăr a salutat revenirea în România a partenerului strategic al țării noastre, Marea Britanie, și a prestigioaselor sale Forțe Aeriene Regale. „Aceasta este o demonstrație clară a voinței colective a partenerilor din NATO de a lucra împreună sub umbrela celei mai mari alianțe de apărare”, a declarat ministrul Angel Tîlvăr în cadrul ceremoniei.
De asemenea, ministrul apărării naționale a mulțumit, deopotrivă, militarilor britanici și români pentru modul în care își execută misiunile „de securizare a cerului României și, implicit, pe cel al NATO” și a apreciat că aceștia, împreună cu partenerii spanioli care se află, în prezent, în țara noastră, „demonstrează abordarea de tip 360 de grade a NATO pentru apărarea cerului aliaților, de la vest la est, și de la Marea Baltică la Marea Neagră”.

Ceremonia a avut loc în prezența șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a ambasadorului Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti, reprezentanților Centrului NATO de Operații Aeriene (CAOC) Torrejon, ai Forţelor Aeriene Regale Britanice și a locţiitorului șefului Statului Major al Forțelor Aeriene Române.
Detașamentul britanic, format din aproximativ 220 de militari (piloți și personal tehnic) și şase aeronave Eurofighter Typhoon execută, timp de patru luni, împreună cu militari ai Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO. Aceasta este cea de-a cincea rotaţie la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Britanice, după cele executate în 2017, 2018, 2021 și 2022.

Consiliul Județean Galați a semnat marți, 9 aprilie 2024, contractul de finanţare pentru o investiţie extrem de importantă la Tecuci, prin care va fi transformată actuala clădire a Ambulanţei Tecuci, veche de aproape 70 de ani, într-un spaţiu modern. „Cei aproape 40 de salvatori care muncesc acolo, merită acest lucru”, afirmă Costel Fotea. 

 „Clădirea are nevoie de ample lucrări de consolidare, de aceea vom interveni atât la nivelul fundaţiei, cu centuri de beton, cât şi la nivelul stâlpilor şi a grinzilor.  Apoi, vom pune un acoperiş nou, vom schimba toată tâmplăria şi vom reface instalaţiile electrice, termice şi sanitare. În plus, vom monta panouri solare şi fotovoltaice”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

 De asemenea, CJ Galați va implementa şi soluţii inovatoare, cum este sistemul inteligent de management energetic, astfel încât să fie redus consumul de energie.

„Avem şi licitaţia pentru desemnarea constructorului gata, astfel că în 24 de ore vom emite şi ordinul de începere a lucrărilor, prima etapă fiind cea de realizare a proiectului tehnic”, a precizat Costel Fotea.

Valoarea investiţiei este de peste 3,1 milioane de lei, din care aproape 2 milioane de lei sunt fonduri europene atrase prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027, diferenţa fiind asigurată din bugetul propriu.

Comisia Europeană a aprobat luni reintroducerea unei scheme de ajutor de stat a României în valoare de 2,5 miliarde euro pentru sprijinirea întreprinderilor în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023.
Comisia a aprobat schema inițială la 9 septembrie 2022, iar prima reintroducere a acesteia a fost aprobată la 26 ianuarie 2023 și a expirat la 31 decembrie 2023. În temeiul schemei reintroduse, ajutorul va fi sub formă de garanții și de granturi directe. Schema reintrodusă urmărește să asigure faptul că întreprinderile afectate de perturbările economice provocate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au în continuare la dispoziție o lichiditate suficientă.

Comisia a constatat că schema României, astfel cum este reintrodusă, îndeplinește în continuare condițiile stabilite în Cadrul temporar de criză și de tranziție. În special, ajutorul nu va depăși 280.000 de euro per întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agricol, 335.000 de euro per întreprindere care își desfășoară activitatea în sectoarele pescuitului și acvaculturii și 2,25 milioane de euro per întreprindere care își desfășoară activitatea în toate celelalte sectoare. De asemenea, ajutorul va fi acordat până cel târziu la 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că schema reintrodusă a României este în continuare necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile stabilite în Cadrul temporar de criză și de tranziție. 

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura – Oprescu, a vizitat compania Tapel, o societate de familie din Sibiu, 100% românească, unica din țară care mai produce piele și articole din piele.

Produsele obținute în fabrica din Sibiu sunt în special articole din piele, iar materia primă este prelucrată de firme cu tradiție în tăbăcirea pieilor și accesorii metalice inoxidabile.

Datorită calității și varietății produselor, peste 60% din producție pleacă la export, iar în România produsele lor se comercializează online și în câteva magazine de vânătoare, a transmis ministrul Muncii.

”Am fost impresionată de calitatea și frumusețea produselor pe care le-am găsit în fabrica din Sibiu, unde lucrează doar 20 de oameni. Acest loc reconfirmă faptul că priceperea românilor rămâne un atu care ne poate pune oricând în topul clasamentelor internaționale, dar pe care, din păcate, nu îl sprijinim suficient și pe care nu știm să îl valorificăm în interesul nostru. Statul român trebuie să se implice mai mult, atât în sprijinirea producătorilor mici, dar autentici, cumpărându-le produsele sau asigurându-le prezența la târgurile internaționale, cât și în resuscitarea meșteșugurilor, prin susținerea adecvată a celor care încă le practică cu succes. Am cerut colegilor din Ministerul Muncii să gândească proiecte și să identifice finanțări prin fonduri europene, prin care să dezvoltăm acest sector al meseriilor și meșteșugurilor”, a declarat ministrul Simona Bucura - Oprescu.

România va avea legătură aeronavă directă cu Azerbaidjan. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Anterior, demnitarul român a vorbit cu președintele țării asiatice.

„Rezultate și vești bune. Începând cu data de 3 iunie 2024, România va avea în sfârșit zbor direct către Azerbaidjan! Este ceea ce am solicitat in cadrul întâlnirii cu Președintele Aliyev la Baku, în baza parteneriatului strategic româno-azer, care anul acesta aniversează 15 ani”, a transmis, pe Facebook, Sebastian Burduja.

Vor fi operaționalizate 2 zboruri pe săptămână, București – Baku, lunea și joia, iar durata unui zbor va fi de 3 ore. Zborurile vor fi operate de AZAL. Potrivit lui Burduja, noua legătură aeriană va facilita transportul oamenilor de afaceri între cele două țări, va crește numărul de turiști străini în România și oferi o nouă variantă turiștilor români care vor să viziteze Baku.

Inspectoratul General pentru Imigrări anunță că peste 140 de străini au fost introduși în centrul de custodie publică Otopeni. Străinii au fost descoperiți fără forme legale în acest an. Cei mai mulți străini sunt din Asia care vor fi trimiși în țările lde origine.

Inspectoratul General pentru Imigrări anunță că „polițiștii de imigrări din cadrul Centrului de Cazare a Străinilor Luați în Custodie Publică Otopeni au introdus în centrul de custodie publică, în primul trimestru al acestui an, 142 de străini, până la finalizarea procedurilor de îndepărtare sub escortă.”

Dintre străinii față de care a fost dispusă o astfel de măsură, 47 sunt din Nepal, 16 din Siria, 11 din Bangladesh, 11 din Pakistan, opt din Sri Lanka, șapte din Etiopia, iar ceilalți sunt din alte state.
Faptele pentru care a fost dispusă măsura sunt trecerea frauduloasă a frontierei de stat, tentativă la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat și nerespectarea deciziei de returnare, au precizat reprezentanții Inspectoratului General pentru Imigrări.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a discutat miercuri, la Palatul Victoria, cu Reprezentantul special al SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, doamna Penny Pritzker, despre rolul pe care România îl poate avea în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei avut în vedere la nivel internațional după ce se va încheia războiul declanșat de Rusia.

”Suntem într-o etapă de identificare a celor mai eficiente metode de sprijin și de transpunere a acestora într-o strategie integrată pentru reconstrucția Ucrainei, în care România își dorește să joace un rol important”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu, prin intermediul unui comunicat de presă.

În perspectiva pregătirii și începerii acestui proces de reconstrucție a Ucrainei, a mai spus premierul Marcel Ciolacu, România ia în calcul ca reper principal mecanismul UE pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro, și își propune să desfășoare acțiuni în plan bilateral, prin colaborarea directă cu Ucraina, dar și în cadrul unor formate extinse, la nivel regional sau împreună cu partenerii strategici.
Șeful Executivului român a adăugat că abordarea României are în centru ideea că acțiunile statelor care se vor implica în reconstrucția Ucrainei trebuie să fie complementare, nu concurențiale, și că acest proces implică un efort pe termen lung și coordonarea întregii comunități internaționale, în care rolul și implicarea Statelor Unite rămân esențiale.

Perspectiva de integrarea europeană a Ucrainei ar trebui să ghideze întregul proces de reconstrucție a acestei țări. În acest context, premierul Marcel Ciolacu a subliniat că un obiectiv strategic al României este și racordarea Republicii Moldova la acest efort de reconstrucție care vizează în primul rând Ucraina, având în vedere că Republica Moldova a fost afectată de conflict și ambele state au nevoie de sprijin pentru parcursul european pe care și l-au asumat.
La întrevedere a participat și ambasadorul SUA la București, E.S. Kathleen Kavalec, iar din delegația guvernamentală română au făcut parte vicepremierul Marian Neacșu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Alexandru-Mihai Ghigiu și consilierul de stat Nicolae Comănescu.