Președintele Nicușor Dan a declarat marți dimineață că reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu este „exagerată” și a anunțat că nu va semna cererea de declanșare a urmăririi penale formulată de instituție.

„Cred că declarația doamnei viceprim-ministru a fost nefericită, iar reacția CSM a fost exagerată. Nu voi semna cererea de urmărire penală. Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcție, nu e o greșeală așa mare (…) Magistrații au devenit un fel de vinovați de serviciu și asta nu e normal”, a spus șeful statului.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat luni că depune plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de instigare la ură, discriminare și violență, după declarațiile acesteia privind activitatea unor magistrați.

Cererea CSM urmează să ajungă la Președinție pentru semnătură, însă Nicușor Dan a precizat că nu va aproba procedura.
Declarațiile vicepremierului Gheorghiu au generat reacții ample în mediul politic și juridic, mai multe organizații ale magistraților cerând sancționarea acesteia, în timp ce susținători ai guvernului au apreciat că reacția CSM este disproporționată.

Consiliul Județean Galați a finalizat lucrările de punere în siguranță a zonei cunoscute de localnici drept „Râpa Morții”, de pe drumul județean DJ 251G, între localitățile Corni și Vârlezi, în urma unei investiții de aproximativ 6,5 milioane de lei, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Zona era considerată una periculoasă, după ce, de-a lungul anilor, acolo s-au produs numeroase accidente rutiere, unele soldate cu pierderi de vieți omenești. În urma viiturilor din septembrie 2024, circulația rutieră devenise aproape imposibilă, fiind necesare lucrări ample de consolidare și refacere.

„Am promis, am realizat. Întreaga zonă a fost refăcută și consolidată. Astăzi, drumul este sigur și rezistent la viituri”, a declarat Costel Fotea.
Potrivit Consiliului Județean Galați, lucrările au inclus regularizarea și betonarea albiei torentului pe o lungime de peste 600 de metri, stabilizarea și taluzarea malurilor, precum și refacerea infrastructurii rutiere pe aproape un kilometru.

De asemenea, au fost construite trei podețe de mari dimensiuni pentru preluarea apelor pluviale și asigurarea unei circulații sigure.

Președintele CJ Galați i-a mulțumit primarului comunei Corni, Petrișor Mohorea, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului.
„Astăzi nu mai există teama că, pe DJ 251G, cineva și-ar putea pierde viața într-un accident rutier. Drumul este acum sigur și durabil”, a adăugat Fotea.

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la exportul de cereale și a înregistrat, în 2025, valori record ale exporturilor de animale vii, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană – Agridata Europa, a anunțat recent ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

„Așezăm România unde îi este locul în Uniunea Europeană! Agricultura este cea mai mare bogăție a României”, a declarat Florin Barbu, subliniind că sectorul agroalimentar românesc traversează „un moment de performanță istorică”.
Conform statisticilor europene, România a atins exporturi de aproape o jumătate de miliard de euro în primele zece luni ale anului 2025 pentru animale vii, din care 210 milioane de euro pentru ovine, 150 milioane pentru bovine și 100 milioane pentru păsări.

Ministrul Agriculturii a transmis recunoștință fermierilor și producătorilor români, menționând că „munca lor a consolidat poziția României ca actor agricol major la nivel european”.

Cinci ambulanțe noi, complet echipate cu aparatură medicală de ultimă generație, vor intra în dotarea Serviciului Județean de Ambulanță Gorj, a anunțat recent ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit ministrului, investiția reprezintă „un pas important pentru creșterea siguranței pacienților și pentru intervenții rapide în situații critice”.

„Vom continua să atragem proiecte pentru dezvoltarea sistemului integrat de medicină de urgență și pentru dotarea cu ambulanțe moderne, sigure și complet echipate”, a declarat Rogobete.
Oficialul a mulțumit secretarului de stat Raed Arafat pentru parteneriatul interinstituțional dintre Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, subliniind colaborarea constantă în dezvoltarea rețelei naționale de urgență.
Ministrul a adresat, de asemenea, mulțumiri personalului din Serviciile de Ambulanță și SMURD, pentru „profesionalismul, dedicarea și efortul din fiecare zi”.

Lucrările pe secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului a Autostrăzii A3 au ajuns la un stadiu fizic de 90%, a anunțat recent directorul CNAIR, Cristian Pistol. Constructorul român Spedition UMB a mobilizat 622 de muncitori și 180 de utilaje, iar asfaltul este deja așternut pe 10 din cei 12 kilometri ai tronsonului.

Finalizarea Nodului Rutier Românași, aflat acum la 20%, va permite deschiderea circulației în prima parte a anului viitor. Proiectul, finanțat prin PNRR, are o valoare totală de 905 milioane de lei fără TVA.

Banca Națională a României (BNR) marchează Centenarul Federației Române de Șah prin lansarea, pe 10 noiembrie 2025, a unei monede aniversare din tombac cuprat, cu valoarea nominală de 1 leu și un tiraj limitat la 5.000 de exemplare.

Moneda, de formă rotundă, cu diametrul de 37 mm și greutatea de 23,5 grame, este realizată în calitate proof, cu cant zimțat. Aversul redă o compoziție ce include tura și pionul pe o tablă de șah, inscripția „ROMÂNIA”, stema României, valoarea nominală „1 LEU” și anul de emisiune „2025”. Reversul prezintă un ceas de șah în prim-plan, o tablă de șah stilizată și inscripțiile „FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE ȘAH” și „100 ANI”.

Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent, încadrate în pliante de prezentare și mape cartonate. Prețul de vânzare este de 240 lei, exclusiv TVA, incluzând pliantul și mapa.

Moneda aniversară are putere circulatorie pe teritoriul României și va fi disponibilă în sucursalele regionale ale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș.

România și India își consolidează parteneriatul economic prin cea de-a 19-a sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economică, desfășurată miercuri, 5 noiembrie, la București, sub egida Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
Delegația română a fost condusă de ministrul Radu Miruță, iar cea indiană de Jitin Prasada, ministru de stat pentru comerț și industrie. Reuniunea marchează peste 75 de ani de relații diplomatice și peste un deceniu de parteneriat extins între cele două state.
„România este pregătită să devină un partener strategic al Indiei în Europa Centrală și de Est. Avem infrastructura, competențele și apartenența la cea mai mare piață comună din lume – Uniunea Europeană – iar India vine cu un ritm de creștere spectaculos și o piață uriașă de desfacere”, a declarat Radu Miruță.
Lucrările au vizat domenii precum energia, IT&C, infrastructura, agricultura, apărarea, turismul și sprijinirea IMM-urilor. Părțile au salutat Agenda Strategică UE–India 2025 și au reafirmat dorința comună de a extinde colaborarea economică.
Schimburile comerciale bilaterale au totalizat 1,059 miliarde USD în 2024, India fiind al doilea partener comercial al României din Asia. Următoarea sesiune a Comisiei mixte va avea loc la New Delhi, în 2026.

Coaliția de guvernare susține reducerea numărului de parlamentari, a declarat luni președintele Senatului, Mircea Abrudean, precizând că în cadrul discuțiilor din coaliție s-a agreat o scădere de aproximativ 10% a numărului actual de aleși.

„Decizia coaliției este de susținere a reducerii numărului de parlamentari. Au fost mai multe discuții. În ultima dintre ele, înțeleg că s-a agreat oarecum reducerea cu 10% a numărului de parlamentari”, a spus Mircea Abrudean.
Șeful Senatului a menționat că luni urmează să treacă tacit în Camera superioară o propunere legislativă a USR privind reducerea numărului de parlamentari, însă a subliniat că proiectul „are niște deficiențe din punct de vedere juridic”, care vor trebui analizate în continuare.

„Eu cred că e important să se comunice foarte clar — dacă coaliția susține reducerea numărului de parlamentari, așa cum înțeleg că s-a decis — trebuie să și comunice asta și să o formalizăm într-un fel sau altul. Dacă lăsăm lucrurile în aer, nu putem genera în niciun caz încredere”, a mai afirmat Abrudean.
Propunerea privind reducerea numărului de parlamentari este în dezbatere în contextul discuțiilor privind reforma sistemului parlamentar și eficientizarea activității legislativului.

Președintele României, Nicușor Dan, îl va primi miercuri, 5 noiembrie, la Palatul Cotroceni, pe Secretarul General al NATO, Mark Rutte, aflat în prima sa vizită în România de la preluarea conducerii Alianței Nord-Atlantice.

Vizita oficialului NATO are loc în contextul participării sale la Forumul NATO pentru Industria de Apărare (NATO-Industry Forum), organizat la București în perioada 5–6 noiembrie 2025, un eveniment dedicat dialogului strategic dintre Alianță și industriile de apărare din statele membre.

Potrivit Administrației Prezidențiale, discuțiile dintre președintele Nicușor Dan și Secretarul General al NATO vor viza principalele provocări de securitate de pe Flancul Estic al Alianței, consolidarea posturii de descurajare și apărare colectivă, precum și sprijinul acordat Ucrainei. Întâlnirea de miercuri va începe la ora 13.30.

Cei doi oficiali vor participa împreună joi, 6 noiembrie, la deschiderea lucrărilor Forumului NATO-Industry Forum 2025.
În programul Secretarului General al NATO mai sunt prevăzute întâlniri cu alți înalți oficiali români și participarea la un eveniment de diplomație publică. El se va întâlni cu prim-ministrul Ilie Bolojan, cu președintele Senatului, Mircea Abrudean, cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, dar și cu studenții de la Universitatea din București.

Comisia Europeană a adoptat luni, 4 noiembrie, Pachetul anual de extindere, care evaluează progresele înregistrate de statele candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană în ultimele 12 luni.

Raportul din acest an confirmă caracterul strategic al extinderii și reafirmă că aderarea noilor state membre devine o perspectivă tot mai realizabilă, în baza unui proces bazat pe merite și pe reforme structurale.
Potrivit documentului, Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia își continuă drumul către integrarea europeană, fiecare în ritmul propriu.

„Suntem mai hotărâți ca niciodată să transformăm extinderea UE într-o realitate. O Uniune mai mare înseamnă o Europă mai puternică și mai influentă pe scena mondială. Extinderea este un proces bazat pe merite și o promisiune de pace, prosperitate și solidaritate”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Comisia a oferit pentru fiecare partener recomandări concrete privind prioritățile de reformă și etapele de urmat în procesul de aderare. Totodată, documentul subliniază importanța integrării treptate în piața unică europeană, înainte de obținerea statutului de membru cu drepturi depline.

Executivul european își reafirmă angajamentul de a sprijini viitoarele state membre și de a asigura pregătirea Uniunii pentru o nouă rundă de extindere în actualul mandat.