Luni, 24 noiembrie 2025, la Palatul Cotroceni, a avut loc ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de președintele României, Nicușor Dan. Principala temă de pe ordinea de zi a fost aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care va fi prezentat Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Strategia, pusă anterior în transparență publică – premieră pentru un document de acest tip – reflectă viziunea unei Românii moderne, sigure și reziliente, cu instituții transparente și orientate spre binele public. O parte semnificativă a recomandărilor primite în etapa de consultare a fost integrată în varianta finală.

Membrii CSAT au aprobat, de asemenea, Evaluarea riscurilor și amenințărilor pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării, documente ce stabilesc direcțiile pentru adaptarea Armatei României la mediul internațional de securitate în continuă schimbare, precum și la angajamentele asumate în cadrul NATO și UE.

În contextul deteriorării climatului de securitate din regiune, CSAT a subliniat necesitatea consolidării capacității de apărare, creșterea numărului de militari activi și rezerviști, precum și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, prin proiecte de retehnologizare și cooperare cu parteneri internaționali. Programele vor include mecanisme de offset și investiții în producția internă, cu procente de fabricație în România de minimum 50%, ajungând până la 100% în cazurile critice.

Un alt punct important pe ordinea de zi a fost analiza Raportului privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen considerat risc la adresa siguranței naționale. Raportul a indicat progrese în monitorizare, extinderea centrelor de tratament pentru adicții și rezultate operaționale relevante în cooperarea internațională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaționale.

De asemenea, CSAT a aprobat raportul privind participarea României la Exercițiul NATO CMX-25, care a testat procedurile politico-militare în scenarii ce implică activarea articolelor 4 și 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și răspunsul la amenințări specifice războiului hibrid.

Un subiect major l-a reprezentat Planul de investiții în industria națională de apărare, întocmit conform Regulamentului SAFE. România va înainta Comisiei Europene cererea pentru accesarea fondurilor SAFE, în valoare totală de 16.680.055.394 euro. Din această sumă, 75% sunt destinate achiziției de echipamente militare și pentru ordine publică, iar 25% finanțării infrastructurii duale – inclusiv tronsoanele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni.

După o ultimă coordonare tehnică cu DG DEFIS, Guvernul va transmite documentația completă până la finalul săptămânii. Comisia Europeană urmează să aprobe planurile naționale până la sfârșitul lunii ianuarie 2026, toate proiectele SAFE având termen de finalizare anul 2030.

Ulterior aprobării europene, România va dezvolta o platformă online de tip „match-making”, destinată conectării companiilor românești cu marile firme din industria europeană de apărare, pentru integrarea în lanțurile de producție și valoare.

CSAT a subliniat că extinderea capacităților de producție interne, atât publice, cât și private, este esențială pentru independența strategică a României și respectarea termenelor asumate.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra intensificării tentativelor de fraudă prin spoofing, în care atacatorii folosesc pretextul unor cereri fictive de credit pentru a obține date personale sau financiare de la potențiale victime.

Potrivit instituției, infractorii cibernetici contactează utilizatorii prin apeluri telefonice sau mesaje pe rețele sociale, pretinzând că reprezintă instituții bancare. Sub pretextul unei „oferte de creditare”, aceștia solicită informații sensibile precum date personale, copii ale actelor de identitate sau extrase de cont.

„Prin astfel de metode, atacatorii creează presiune psihologică și un sentiment fals de urgență pentru a determina victima să furnizeze rapid informații care nu ar trebui niciodată comunicate online”, avertizează DNSC.
Instituția subliniază că băncile nu cer date confidențiale prin mesaje pe platforme sociale și recomandă utilizatorilor să verifice întotdeauna identitatea interlocutorului contactând direct numerele oficiale ale instituțiilor financiare.
DNSC recomandă populației să nu divulge informații sensibile, să întrerupă orice comunicare suspectă și să folosească autentificarea în doi pași (2FA) pentru protecția conturilor importante.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat luni că reforma companiilor de stat nu are ca obiectiv concedieri, subliniind că măsurile vizează eficientizarea activității și reducerea pierderilor din sectorul public.

„Această reformă nu își propune, nu are ca obiectiv concedieri. Încercăm să facem eficient statul român și companiile de stat, ceea ce aduce beneficii tuturor cetățenilor României, pentru că banii ăștia care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun”, a afirmat Gheorghiu, într-o conferință de presă.

Vicepremierul a admis însă că anumite restructurări vor fi inevitabile, precizând că acestea ar putea avea un impact social limitat. „Evident că va fi nevoie de ajustări, evident că vor fi companii unde probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, dar asta nu va fi ceva consistent, intuiesc. Iar dacă va fi cazul, statul român va trebui să ia niște măsuri compensatorii”, a spus aceasta, menționând inclusiv posibilitatea închiderii unor companii.

În astfel de situații, a adăugat Gheorghiu, statul va trebui să ia în calcul sprijinirea angajaților afectați.

Întrebată despre experiența sa în implementarea reformelor, vicepremierul a precizat că nu a realizat anterior reforme în mediul privat, dar are experiență extinsă în management de proiect. „Ceea ce înseamnă o reformă are nevoie de un management de proiect serios”, a declarat aceasta.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 120.757.920,54 lei pentru 279 de obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Pentru Componenta C10 – Fondul local au fost efectuate plăți în sumă de 111.707.813,79 lei, aferente celor 241 de facturi depuse pentru elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și pentru proiecte ce vizează dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde.

De asemenea, 9.050.106,75 lei au fost decontați prin Componenta C15 – Educație, bani destinați achitării a 38 de facturi pentru construcția de creșe noi, moderne și conforme cu standardele europene.

Potrivit MDLPA, procesul de decontare continuă pe măsură ce beneficiarii transmit documentele necesare finanțării proiectelor aprobate prin PNRR.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România va transmite pe 28 noiembrie o scrisoare către Comisia Europeană în care va detalia toate demersurile întreprinse pentru îndeplinirea reformei pensiilor magistraților, jalon aflat la baza suspendării unei plăți din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Oficialul avertizează însă că acest pas nu asigură recuperarea fondurilor.

„Această suspendare provine din faptul că, timp de mai bine de patru ani de zile, România n-a îndeplinit o reformă pe care și-a asumat-o sau nu a adus suficiente dovezi că această reformă rezolvă problema de echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii”, a declarat Pîslaru, joi, într-o conferință de presă.
Referindu-se la avizul Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul a subliniat că se așteaptă la un răspuns rapid: „În spiritul principiului cooperării loiale între instituții, care e un principiu constituțional, ne așteptăm ca CSM să avizeze cât mai rapid acest proiect. Iar Guvernul își va face datoria și va împinge această reformă până la sfârșit”.

Pîslaru a precizat și care sunt pașii următori în încercarea deblocării fondurilor europene: „Pe 28 noiembrie, când punem scrisoarea cu privire la îndeplinirea acestui jalon, să aducem toate dovezile și foarte explicit vreau să fiu, că guvernul a făcut tot ce a ținut de guvern, că parlamentul a făcut tot ce a ținut de parlament, ca acest jalon să fie îndeplinit”.
Potrivit ministrului, Comisia Europeană ar urma să transmită un răspuns în aproximativ două luni. În acest interval, Pîslaru consideră necesară promulgarea legii, astfel încât procesul de evaluare să aibă la bază un cadru legislativ complet.
„Moment în care sistemul de audit și de verificare al Comisiei Europene va decide dacă elementele întrunite (…) sunt sau nu sunt penalizate proporțional, neproporțional, total, parțial sau cât sunt”, a explicat el.
Dragoș Pîslaru a încheiat prin a avertiza că, în ciuda eforturilor de prezentare a progreselor, rezultatul nu este garantat: „Aceste lucruri […] nu garantează, ca să fiu foarte explicit, că România va putea recupera cei 231 de milioane de euro.”

Guvernul a anunțat publicarea în procedură de transparență decizională a proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, document coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției.

Potrivit proiectului, pensia de serviciu va fi calculată la un cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, fără a depăși însă 70% din ultima indemnizație netă încasată.

Actul normativ introduce și o perioadă de tranziție de 15 ani către vârsta standard de pensionare de 65 de ani, interval care va începe la 1 ianuarie 2026.

De asemenea, pentru îndeplinirea vechimii minime de 25 de ani necesare pensionării în magistratură, proiectul prevede că perioada asimilată activității în alte domenii juridice va putea fi de cel mult 10 ani.
Executivul își exprimă speranța că procesul de avizare, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, va fi realizat cu celeritate, având în vedere importanța accelerării procedurii legislative.

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în privința legii de aprobare a ordonanței de urgență care prevede înființarea unui nou Registru Unic Electronic de Boli Transmisibile.

Potrivit sesizării, legea permite stocarea tuturor datelor medicale și personale, inclusiv diagnostice și istoricul complet al bolilor, pe întreaga durată a vieții unei persoane și încă 180 de zile ulterior, fără a oferi posibilitatea de a solicita ștergerea acestora, chiar și atunci când nu mai există risc de transmitere.

Nicușor Dan consideră că dispozițiile constituie „o ingerință disproporționată în viața privată”, contrară articolului 26 din Constituție.
Acesta subliniază că legislația trebuie să includă garanții clare privind protecția datelor sensibile: „Trebuie să existe reguli precise, garanții împotriva abuzurilor și sancțiuni ferme pentru încălcarea confidențialității. Legea folosește însă termeni neclari, nu distinge între persoanele obligate să raporteze și cele care pot accesa datele și lasă aspecte esențiale în seama unor acte administrative secundare.”

Președintele precizează că digitalizarea în sănătate este esențială pentru prevenirea și controlul bolilor transmisibile, însă aceasta trebuie realizată cu respectarea limitelor constituționale și cu asigurarea protecției vieții private și a demnității umane.

Consiliul Județean Galați a anunțat finalizarea lucrărilor de refacere a DJ 251G, în zona pârâului Găunoasa din comuna Valea Mărului, investiție în valoare de 4,6 milioane de lei. Sectorul de drum fusese grav afectat de inundațiile produse în septembrie 2024.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, intervenția a fost una complexă, zona fiind considerată printre cele mai vulnerabile din județ în cazul fenomenelor meteo extreme. Lucrările au inclus refacerea integrală a carosabilului pe o porțiune de aproximativ 500 de metri, precum și reconstruirea drumurilor laterale afectate.

Au fost executate ample lucrări hidrotehnice, între care regularizarea și betonarea albiei pârâului Găunoasa pe o lungime de peste 600 de metri, pentru a crește capacitatea de preluare a apelor în perioadele cu precipitații abundente. De asemenea, întregul sector de drum a fost prevăzut cu șanțuri betonate pentru colectarea eficientă a apelor pluviale.

Costel Fotea a mulțumit primarului comunei Valea Mărului, Virgil Doca, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului, subliniind că lucrarea era esențială pentru siguranța traficului rutier dintre Valea Mărului și Măcișeni.
Drumul DJ 251G este acum deschis circulației, autoritățile declarând că infrastructura reabilitată este modernizată și consolidată pentru a rezista în fața unor eventuale viituri viitoare.

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru luni, 24 noiembrie 2025, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni.
Pe ordinea de zi se află, printre altele, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 și Analiza Strategică a Apărării.

De asemenea, membrii CSAT vor analiza:
Raportul privind activitățile și rezultatele obținute în primele șapte luni ale anului 2025 pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, un risc pentru siguranța națională;
Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa României prognozate pentru 2026;

Raportul consolidat privind participarea României la exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
Ședința va include și analiza altor subiecte de actualitate din domeniul securității naționale.

Ministrul Educației, Daniel David, afirmă, într-un mesaj transmis luni cu ocazia Zilei Internaționale a Studenților, că măsurile fiscal-bugetare adoptate în acest an au afectat inevitabil și studenții, însă consideră că „corabia educației a ieșit din furtuna fiscal-bugetară” și trebuie acum stabilizată și dezvoltată.

Ministrul subliniază că România are nevoie de mai mulți studenți și absolvenți de studii superioare pentru a consolida o societate bazată pe cunoaștere.

„Numai în acest mod țara va fi mai ancorată în modernitate și, implicit, mai puțin polarizată. Dar, în ultimii mulți ani, nu am reușit să dinamizăm major acest proces, mulți tineri neînscriindu-se la studii superioare și/sau abandonând studiile”, a spus Daniel David.

El arată că Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar a început să identifice și să controleze factorii care determină renunțarea la studii.

Referindu-se la situația bugetară, ministrul admite că tăierile și ajustările fiscale din acest an au avut impact și asupra studenților.

„Măsurile fiscal-bugetare neanticipate la această magnitudine au afectat în acest an, inevitabil, și studenții. Este vorba mai ales despre fondul de burse”, afirmă ministrul, precizând că fondul aferent anului 2026 va fi mai mare decât în 2023 și va putea fi completat din fondurile extrabugetare ale universităților.

„Sunt lucruri importante, obținute greu în situația de criză fiscal-bugetară, dar, direct spus, insuficiente. Însă, așa cum am mai spus, metaforic, corabia educației a ieșit din furtuna fiscal-bugetară, iar acum trebuie stabilizată și dezvoltată”, a declarat Daniel David.

Ministrul susține că, începând cu anul viitor, este necesară reconstrucția fondului de burse și reintroducerea unor mecanisme moderne de sprijin pentru studenți, care au fost amânate sau încă nu au fost implementate.