Emilia Nita

Consiliul Județului Galați a anunțat finalizarea unei noi investiții, pe DJ254, pe ruta Costache Negri - Grivița - Călmățui - Ivești - intersecția cu DN25.

Bugetul total a fost de 43,3 milioane lei, din care 28,7 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă prin Programul Operațional Regional 2014-2020, pe Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, conform Biroului de presă al CJ Galați

„Este o nouă investiție cu bani europeni finalizată pe drumurile județene, pe o axă rutieră care asigură legătura dintre DJ251 și DN25, două dintre cele mai circulate drumuri din județ. A fost o lucrare amplă, care a presupus pe anumite porțiuni inclusiv intervenții de consolidare a fundației.

A fost modernizat de la zero și podul de aproximativ 35 de metri de peste pârâul Geru, din localitatea Costache Negri, pod la care nu se mai intervenise de câteva decenii. A fost reconfigurată intersecția cu DJ251, prin amenajarea unui sens giratoriu și a fost lărgită partea carosabilă cu aproximativ un metru.

Este un drum extrem de important pentru cel puțin 20.000 de oameni care locuiesc în zonă, precum și pentru zeci de agenți economici care folosesc această alternativă rutieră”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

În cadrul proiect au fost modernizați 15,4 kilometri.

Principalele rezultate au fost:

- sens giratoriu nou la intersecția DJ251 cu DJ254;

- pod peste pârâul Geru modernizat;

- 47 de podețe noi;

- 8.980 mp trotuare/trasee pietonale modernizate/realizate;

- 7 stații transport public călători și alveole construite/modernizate;

- 278 de indicatoare rutiere convenționale și 17 indicatoare rutiere cu led;

- 332 mp marcaje rutiere transversale și 2015 m parapeți metalici de protecție;

- 23 km marcaje rutiere longitudinale;

- 9 treceri de pietoni semnalizate luminos cu 17 indicatoare prevăzute cu leduri intermitente și alimentate de panouri fotovoltaice;

- 12 stâlpi de iluminat cu panouri fotovoltaice.

Europarlamentarul Dacian Cioloș susține că războiul din Est și pandemia au arătat cât de valoroase sunt spațiul rural, terenurile agricole și produsele alimentare.
 
„Eu unul prețuiesc mult creativitatea fermierilor care vin cu soluții inovative locale sau regionale care pot revitaliza agricultura și pot convinge cât mai mulți oameni să revină sau să se mute la țară, unde se poate cultiva hrană suficientă și sănătoasă, unde se simte puterea naturii și se resimte mai acut nevoia de a combate schimbările climatice.
 
Având în minte această perspectivă, am organizat în această săptămână, la Strasbourg, în prezența Robertei Metsola, președinta Parlamentului European, și a Isabelei Carvalhais, raportoare a Parlamentului privind viziunea spațiului rural european, o dezbatere în care a fost lansată o carte cu proiecte rurale din mai multe regiuni europene. Culegerea de proiecte arată că există deja soluții concrete la problemele de pe agenda publică europeană, unele venind inclusiv în România, care pot fi folosite ca inspirație pentru a dezvolta și în alte regiuni modele agricole mai verzi care în același timp pot asigura atât securitatea alimentară a populației, cât și produse cultivate cu gândul la sănătatea oamenilor”, a transmis Dacian Cioloș.
 
Potrivit surse citate, cele două proiecte din România povestite în cartea „Rural Europe takes action” sunt Ferma Căţean de lângă Brașov și ASAT - Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești, care dezvoltă modelul de agricultură susținută de comunitate prin lanțul scurt alimentar. 

Europarlamentarul Dan Nica a anunțat la Strasbourg că peste câteva zile va fi lansată licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate al aeroportului de la Galați. Acesta va fi singurul aeroport din România care va avea activitate principală de Cargo.

„Împreună cu Mihai Tudose am luat decizia de a crea un parteneriat pentru Dunărea de Jos. Vrem să arătăm că merităm, că suntem o zonă care are nevoie de investiţii şi că nu putem fi trataţi ca o regiune de mâna a doua pentru că nu suntem, şi vom arăta tuturor şi ce putem face şi cum va arăta această regiune în următorii câţiva ani”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

Consiliul Judeţean Galaţi şi Consiliul Judeţean Brăila au încheiat un protocol de colaborare pentru realizarea unui aeroport regional în judeţul Galaţi.

În bugetul de anul acesta al Consiliului Județean Galați au fost prevăzuţi bani pentru realizarea primelor expertize şi analize, precum şi a mai multor documente tehnice. Ulterior, prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Comunitară pentru Infrastructura de Transport, vor fi accesate fonduri nerambursabile pentru construirea aeroportului.  Aeroportul din județul Galați va deservi zona de sud-est a României şi cea de sud a Republicii Moldova şi va avea o importantă componentă de business prin realizarea unui mare terminal cargo.

„Acum avem şi un avantaj foarte mare, şi anume faptul că acest obiectiv de investiţii a fost inclus în Master Planul General de Transport al României. (...) Cred că este primul proiect major, cel puţin din ultimii ani, în care, fără niciun fel de orgoliu, chiar şi dincolo de hârtii şi proceduri, cele două judeţe îşi dau mâna pentru a realiza o investiţie atât de importantă”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Deputatul Viorica Sandu susține că eforturile PSD privind salariul minim european dau rezultate. 
 
„PSD a susținut mereu necesitatea introducerii salariului minim european. Încă de acum doi ani președintele Marcel Ciolacu semna în numele PSD petiția inițiată de PES Activists România pentru un salariu minim european. Campania pentru un salariu minim european este o campanie pentru oportunități egale la nivelul Uniunii Europene. Ne dorim mai multă Europă, dar o Europă socială” afirma atunci președintele PSD.
 
Parlamentul European şi statele membre ale UE au ajuns la un acord cu privire la Directiva privind salariile minime adecvate propusă de Comisia Europeană.
 
„Directiva Europeană protejează salariul minim, iar statele UE vor trebui să pună în aplicare un cadru de guvernanță solid pentru stabilirea şi actualizarea salariilor minime. Principalele criterii care vor stabili salariul minim sunt: puterea de cumpărare luând în considerare costul vieții, nivelul, distribuția și rata de creștere a salariilor, precum şi productivitatea națională”, a adăugat Sandu.

În perioada 14-17 iunie, la Galați se va desfășura Cupa “Danubius”, o competiție sportivă pentru persoanele cu handicap locomotor. Vor participa 150 de persoane, din 18 județe, precum și din Republica Moldova. Evenimentul este organizat de Asociația Persoanelor cu Handicap “Sporting Club” Galați și susținut financiar de către Consiliul Județean.    

“Și anul acesta suntem alături de Asociația Persoanelor cu Handicap <Sporting Club> în organizarea la Galați a acestei competiții sportive, la care vom asigura cazarea și masa participanților.

Dincolo de întrecerea sportivă, această competiție înseamnă și socializare, voie bună și relaxare în aer liber. Astfel, pe 15 iunie, la Complexul de Agrement Zătun, competiția va debuta cu mult așteptatul concurs de pescuit, la care vom asigura și premiile pentru locul I, II și III, precum și pentru cel mai tânăr participant și cea mai mare captură. Tot aici vor avea loc și numeroase probe din domeniul atletismului,  precum aruncarea suliței sau aruncarea greutății. De asemenea, în această vară  vrem să organizam din nou, la balta Zătun,  concursul de pescuit  destinat persoanelor cu deficiențe de vedere”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

La Cupa “Danubius” vor participa anul acesta 150 de persoane din: Mehedinți, Prahova, Ilfov, Arad, Constanța, Bacău, Brașov, Vrancea, Cluj, Sălaj,Tulcea, Galați, Iași, București, Timiș, Brăila, Buzău, Bistrița-Năsăud și Republica Moldova.

Coordonatorul național PES activists România, europarlamentarul Victor Negrescu, salută, în numele organizației militanților europeni din Partidul Social Democrat, acordul politic referitor la directiva europeană privind salariile minime adecvate propusă de Comisia Europeană la inițiativa familiei social-democraților europeni și a Comisarului social-democrat Nicolas Schmit.

“Directiva Europeană agreată ieri protejează salariul minim. Statele UE vor trebui să pună în aplicare un cadru de guvernanță solid pentru stabilirea şi actualizarea salariilor minime, care include criterii clare pentru stabilirea acestora (inclusiv puterea de cumpărare luând în considerare costul vieții, nivelul, distribuția și rata de creștere a salariilor, precum şi productivitatea națională).

Partidul Social Democrat și PES activists România au susținut mereu principiul și necesitatea introducerii salariului minim european. Încă de acum doi ani, PES activists România a inițiat și depus la Parlamentul European o petiție, susținută de peste 20.000 de persoane, pentru un salariu minim european, semnată, în numele PSD, de președintele Marcel Ciolacu, dar și de reprezentanții celor mai importante structuri sindicale.

Prin aprobarea directivei privind salariul minim european românii pot spera să fie plătiți ca afară. Se repară, astfel, o inegalitate prin care, pentru aceeași muncă prestată și de aceeași calitate, cetățenii europeni erau plătiți în mod diferit, în funcție de țara europeană în care locuiau“, a declarat eurodeputatul social-democrat, Victor Negrescu, membru al Comisiei pentru Bugete și inițiator al petiției pentru salariu minim european.

Totodată, atunci când Ministerul Afacerilor Externe le recomanda europarlamentarilor români să nu susțină directiva europeană privind salariul minim, Partidul Social Democrat și PES activists România au protestat oficial și au cerut explicații publice pentru această poziționare împotriva intereselor românilor.

Consilierii PNL continuă să boicoteze ședințele în care trebuie aprobate proiectele privind exproprierile de pe Drumul de Centură, proiect extrem de important pentru Galați.
 
„Așa cum am mai spus, Centura Galațiului este un obiectiv de investiții strategic pentru județul nostru, un obiectiv foarte important în primul rând pentru siguranța și decongestionarea traficului rutier în zona municipiului Galați și care aduce investiții de 30 de milioane de euro.
 
Consilierii PNL nu au participat nici astăzi la ședința extraodinară a Consiliului Județean Galați. Subliniez încă o dată că această investiție nu este a unei anumite persoane, ci reprezintă un obiectiv major pentru gălățeni.
 
Din păcate, cele două proiecte pentru a putea face exproprierile pe Drumul de Centură nu au trecut, pentru că este nevoie de 24 de voturi, adică de două treimi din totalul consilierilor județeni.
Sper că, la un moment dat, consilerii județeni de la PNL să participe la ședințe și să voteze proiectele pentru dezvoltarea județului nostru, altfel, riscăm să pierdem fondurile europene”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat, astăzi, prima reuniune a Comitetului interministerial privind schimbările climatice, a cărui înființare și funcționare reprezintă jalon în PNRR.

Dezbaterile din cadrul reuniunii de la Palatul Victoria s-au axat asupra mandatului României în contextul Pachetului legislativ european “Fit for 55” și a priorităților țării noastre pentru Summit-ul privind schimbările climatice COP27. Alături de detalii privind organizarea și funcționarea Comitetului, pe agenda întâlnirii s-au regăsit și alte teme precum modelarea și analiza planificării politicilor energetice și climatice pe termen lung sau alocarea de resurse.

„Este nevoie de coordonare instituțională între ministere, Guvern și Administrația Prezidențială, între instituțiile statului român și organismele europene și internaționale, pentru o abordare coerentă și coordonată a măsurilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice. Integrarea măsurilor necesare în zona de reforme, investiții, dezvoltare, echilibru economic o putem asigura lucrând împreună și asumându-ne decizii curajoase pentru un mediu mai sănătos. Este responsabilitatea noastră să ne gestionăm prezentul, şi mai ales viitorul, în condiţiile în care vedem aceste efecte atât la nivel global, cât şi la nivel naţional”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

La întâlnire au participat, alături de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, consilierul de stat la Administrația Prezidențială, Alexandra Bocșe, și reprezentanți ai instituţiilor cu atribuții în domeniul combaterii schimbărilor climatice.
 
Comitetul interministerial pentru schimbări climatice are rolul de a propune și de a monitoriza politicile prioritare anuale în domeniul schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele asumate la nivel național, față de Uniunea Europeană, inclusiv prin Planul național de redresare și reziliență al României, față de Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale la care România este parte sau în curs de a accede.

Comitetul este condus de prim-ministrul României, în calitate de preşedinte sau, în absența premierului, de către şeful Cancelariei prim-ministrului, în calitate de vicepreşedinte.
Comitetul mai are alți doi vicepreşedinţi, demnitarul care conduce Departamentul Climă şi Sustenabilitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Este format din reprezentanţi ai instituţiilor publice din România care elaborează şi implementează politici cu impact în domeniul combaterii schimbărilor climatice, la nivel de ministru sau secretar de stat desemnat, consilieri prezidenţiali sau consilieri de stat din partea Administraţiei Prezidenţiale, respectiv reprezentanţi la nivel de conducător ai instituţiilor.

1,2 milioane de euro sub formă de granturi sunt acum la dispoziția școlilor în cadrul acțiunii preparatorii „Creșterea accesului la instrumente educaționale în zonele și comunitățile cu conectivitate redusă sau cu acces limitat la tehnologii”, inițiate de eurodeputatul Victor Negrescu, prin care se îmbunătățește accesul la resurse educaționale digitale în zonele izolate, precum cele rurale sau montane.

Scopul acțiunii preparatorii este de a diminua inegalitățile privind accesul la educație digitală, prin creșterea incluziunii și prin reducerea decalajului digital cu care se confruntă comunitățile școlare din zonele izolate cu conectivitate redusă ori fără acces la instrumente și resurse educaționale.

„Pandemia a arătat efectul inegalităților existente în domeniul educațional la nivel european și național. 20% dintre cursanții din Europa și aproape jumătate din elevii din România nu au putut să-și continue parcursul educațional din cauza contextului pandemic. Scopul acestei acțiuni preparatorii este de a continua să dezvoltăm o strategie menită să crească accesibilitatea resurselor și instrumentelor educaționale în Europa, în acele zone și comunități care au cea mai mare nevoie de un astfel de suport. Zonele izolate, precum cele montane sau rurale, sunt vizate, în principal, prin această acțiune preparatorie.

Conceptul proiectului „Learning from the Extremes” se bazează pe patru componente: echipamentul tehnologic și digital, cerințele tehnice, pregătirea profesională a cadrelor didactice și accesul la conținutul digital.Proiectul va implica peste 100 de școli din învățământul primar, gimnazial și vocațional, aflate în zone izolate, din 10 țări europene, respectiv România, Grecia, Portugalia, Cipru, Croația, Irlanda, Finlanda, Bulgaria, Italia și Spania. 

Aplicațiile pot fi depuse online, termenul de depunere fiind 30 septembrie 2022. Vor fi selectate 80 de proiecte, valoarea totală a sprijinului financiar, sub formă de grant, fiind de 1,2 milioane euro”, a declarat Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European și inițiator al proiectului.

Procesul de selecție presupune trei etape, o primă etapă constă în evaluarea inițială a eligibilității, urmată de gruparea aplicațiilor eligibile în funcție de țara de proveniență. Candidaturile vor fi evaluate de o comisie, în baza criteriilor stabilite, iar etapa finală de selecție va fi realizată de coordonatorii proiectului și de reprezentanții coordonatorilor naționali.

Școlile selecționate vor beneficia, astfel, de platforme de învățare la distanță mai sigure și mai performante, de laboratoare și simulări online, dar și de instrumente pentru conferințe online și de colaborare. Toate școlile implicate în proiect vor putea împărtăși bunele practici, beneficiind de suport profesional, iar elevii vor avea acces la spații de învățare moderne, conectate și constructive. Nu în ultimul rând, cadrele didactice vor beneficia de suportul și resursele necesare în vederea integrării instrumentelor digitale în procesul de predare. 

Deputatul Viorica Sandu anunță că implementarea măsurilor inițiate și susținute de PSD in programul „Sprijin pentru România” continuă. Comisia Europeană a aprobat schemele de ajutor IMM Prod și Garant Construct.
 
Acordul Comisiei Europene înseamnă practic că cele două programe au devenit operaționale și că de luni, 6 iunie, se pot adresa celor 21 de bănci partenere pentru a solicita finanțare. Potrivit ministrului PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, este un „sprijin real pe care Guvernul îl acordă atât mediului de afaceri, cât și unităților administrativ teritoriale pentru încurajarea producției autohtone și a investițiilor”.
 
„Aceste scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri sunt măsuri de stimulare a economiei, se derulează prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și au un plafon total al garanţiilor de 4 miliarde de lei
 
IMM PROD este menit să încurajeze/dezvolte activitățile productive românești
-asigură 90% din garanțiile finanțării investițiilor necesare.
Garant Construct susține proiectele de îmbunătățire a eficienței energetice și alinierea la obiectivele de mediu implementate de IMM-urile din domeniul construcțiilor și de unitățile administrativ-teritoriale.
-garanțiile guvernamentale și în acest caz sunt de maximum 90% din valoarea finanțărilor”, a scris Viorica Sandu, pe Facebook.