Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că lucrările la noul spital de urgență din orașul Galați ar putea începe până la finalul acestui an. Proiectul a fost realizat de Consiliul Județean Galați care a organizat deja licitația pentru realizarea obiectivului.

Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferință de presă care a avut loc la Galați.

„Noul spital județean de care va putea beneficia Galațiul este în cadrul Programului Național de Investiții în Infrastructura de Sănătate. Ministerul Sănătății a elaborat un aviz de oportunitate anul trecut pentru acest spital. În baza acestui aviz, domnul președinte a demarat licitația publică, am înțeles că este finalizată. Stadiul actual al licitației va aduce un punctaj suplimentar proiectului în evaluarea pe care o face Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene în parteneriat cu Ministerul Sănătății. Noi estimăm că la finalul lunii septembrie, cel târziu la mijlocul lunii octombrie, putem să avem un răspuns în urma evaluării. Faptul că este considerat un proiect matur având licitația finalizată, din punctul meu de vedere are toate șansele să fie și cel mai probabil va fi finanțat. Eu cred că la finalul acestui an pot începe primele lucrări”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Investiția este de aproximativ 200 milioane de euro, iar noua unitate medicală va fi construită în curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf.Apostol Andrei.

„Suntem primii care am depus proiectul de finanțare, avem un punctaj foarte bun și sper să obținem finanțarea cât mai curând. Tot ce a ținut de noi s-a făcut, inclusiv licitația pentru lucrări cu clauză suspensivă. Imediat ce obținem finanțarea, putem începe lucrările", a spus președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Viitorul spital va avea 375 de paturi, din care 260 pentru spitalizarea continuă, 61 de paturi ATI, 20 de săli de operație și o suprafață desfășurată totală de peste 96.000 mp, a transmis Consiliul Județean Galați.

Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, au discutat luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanții sindicatelor din educație. Au participat liderii Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Federației „Spiru Haret” și Federației „Alma Mater”. Părțile au discutat despre efectele noilor măsuri care vor fi aplicate în sistemul de educație.

Consultările au vizat modul de implementare și efectele recentelor măsuri din educație, precum creșterea normei didactice de predare cu două ore pe săptămână, mărirea numărului de elevi la clasă, modificarea tarifului pentru plata cu ora și schimbările în finanțarea sistemului de învățământ.

„Este important să avem o discuție corectă, în care fiecare să ne susținem punctul de vedere. Măsurile luate de Guvern sunt fundamentate pe posibilitățile pe care le are în prezent bugetul României și pe realitățile din sistemul educației”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Prim-ministrul a mai spus că majorarea normei didactice cu două ore săptămânal, respectiv de la 18 la 20 de ore pe săptămână, plasează România în media europeană.

„Va fi mai multă muncă pentru aceeași bani. Aceasta este realitatea. Suntem însă deschiși să facem simplificări în sistemul de învățământ pentru ca timpul și energia cadrelor didactice să se concentreze asupra actului educațional”, a explicat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Sindicaliștii au respins poziția Guvernului. Ei au anunțat că nu renunță la intenția de a declanșa proteste în domeniul educației încă din prima zi a anului școlar.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a declarat impresionat de investițiile în infrastructura medicală din județul Galați. Sunteți un exemplu de performanță, ambiție și angajament față de viitor, a spus ministrul la finalul unei vizite făcute în județul Galați.

Ministrul Sănătății a analizat evoluția investițiilor prin PNRR.

„România transformă în bine spitalele cu bani din PNRR – iar Galațiul este un exemplu de performanță, ambiție și angajament față de viitor. La Galați, ceea ce altădată părea imposibil devine realitate: spitale renovate, echipamente medicale moderne, secții digitalizate și cabinete de medicină de familie aduse la cele mai înalte standarde. Toate acestea – prin peste 150 de milioane de lei din fonduri PNRR, fonduri locale și o viziune clară, cu respect pentru oameni. Sunt finanțate ambulatorii moderne, echipamente de înaltă performanță, secții de terapie intensivă neonatală, infrastructură pentru reducerea infecțiilor nosocomiale și digitalizarea completă a sistemului sanitar”, a transmis Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății a trecut în revistă investițiile realizate în marile spitale din județul Galați.

„Fapte, nu vorbe:
La Spitalul Județean „Sf. Apostol Andrei” – dotări moderne și lucrări pentru reducerea riscului infecțiilor nosocomiale.
La Spitalul de Boli Infecțioase și la Spitalul pentru Copii „Sf. Ioan” – investițiile sunt aproape finalizate.
La Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci – lucrări pentru reducerea infecțiilor și digitalizare, iar Ministerul Sănătății va sprijini dotarea cu echipamente medicale moderne.
Cabinetele de medicină de familie – dotate sau renovate, sprijin direct pentru medici și pacienți.
Toate spitalele importante din județ – de la Galați la Tecuci și Târgu Bujor – incluse în valul de modernizare.
Diagnostic rapid și precis, acces facil la investigații, ambulatorii moderne, condiții sigure de tratament și medici sprijiniți.”

Alexandru Rogobete a anunțat că va continua să susțină proiectele din Galați, inclusiv cel al noului spital județean.

„Ministerul Sănătății rămâne partenerul județului Galați pentru dezvoltarea continuă a unui pol medical puternic în regiune. Nu ne oprim aici! Îl felicit încǎ o datǎ pe domnul Președinte al Consiliului Județean Galați, domnul Costel Fotea pentru viziune și determinare”, a precizat ministrul Sănătății.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a discutat cu ministrul român al Muncii, Florin Manole, despre fonduri europene alocate României.

Discuțiile au avut loc în contextul discuțiilor despre viitorul buget al UE.

„În cadrul consultărilor pe care le desfășor în această perioadă cu privire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene (MFF 2028–2034), am discutat cu Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, despre cum putem accesa şi utiliza mai eficient fondurile europene pentru a sprijini copiii, tinerii și seniorii din România”, a transmis Victor Negrescu.

Cei doi demnitari au discutat despre „implementarea Garanției pentru copii, astfel încât niciun copil să nu fie lăsat în urmă, indiferent de mediul din care provine.” De asemenea, au fot analizate „programe concrete pentru tinerii NEETs (care nu lucrează și nu urmează o formă de educație), pentru a-i sprijini să revină la școală sau să se integreze pe piața muncii, adaptarea pieței muncii la noile realități economice și digitale, prin formare profesională și sprijin pentru tranziția către meseriile viitorului, accesul persoanelor vârstnice la servicii de asistență și îngrijire, dar și o abordare integrată, în care fondurile europene, politicile naționale și implicarea comunităților merg mână în mână, este esențială pentru a crea șanse reale de dezvoltare pentru fiecare cetățean.”

Premierul Ilie Bolojan a cerut miniştrilor şi altor demnitari să publice declaraţiile de avere şi interese, ca o dovadă de transparenţă, principiu care doreşte să stea la baza funcţionării acestui Guvern.

O asociere româno-turcă va construi lotul 2 al drumului expres Arad-Oradea, de aproape 40 de kilometri.

Directorul CNAIR, Ciprian Pistol, a anunțat că valoarea contractului este de 2,76 miliarde lei. Lotul 2 al Drumului Expres Arad-Oradea are 39,7 kilometri.
Proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021-2027 și prevede inclusiv construcția pe traseul a 26 de structuri, printre care un pod în lungime de 1.091 metri.

În cadrul contractului se va construi și un drum de legătura cu Ungaria, în lungime de 10 km, care ajunge la punctul de trecere a frontierei.
Semnarea contractului se va face peste câteva zile, dacă nu vor fi depuse contestații. Drumul Expres Arad - Oradea are o lungime totală de 120,47 km și este compus din 3 loturi.

România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).

Propunerile de proiecte au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria Primului-Ministru, în strânsă consultare cu echipa Administrației Prezidențiale, ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor și ai altor instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.
Aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicația depusă de România au în vedere achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare, iar restul de 30% pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică.

”La Cancelaria Prim-Ministrului am finalizat aplicația României pentru a obține finanțare din Programul SAFE, demers pe care l-am început în perioada în care am lucrat la Administrația Prezidențială. Obiectivul pe care îl urmărim este să dezvoltăm industria națională de apărare, infrastructura de transport și de interconectare logistică. Le mulțumesc colegilor din ministere pentru soluțiile constructive și ritmul strâns de lucru care ne permit acum să aplicăm pentru finanțare europeană din Programul SAFE, alături de celelalte state europene”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. Esența acestui program constă în solidaritatea europeană față de necesitatea unei apărări colective moderne și reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente de apărare.
Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.

Ministrul Sǎnǎtǎții, Alexandru Rogobete, anunță că pacienții cronici vor beneficia de acces mai simplu pentru pacienții cronici! Fără bilet de trimitere la specialist, în anumite cazuri, transmite Alexandru Rogobete.

„Debirocratizarea și facilitarea accesului pacienților la servicii medicale esențiale reprezintă o prioritate clară pentru noi. Ne-am angajat în fața oamenilor că vom reduce barierele inutile din sistem și că vom construi un traseu medical mai simplu, mai rapid și mai corect pentru pacienți. Venim cu un pas concret în această direcție. Împreună cu președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, domnul dr. Horațiu Moldovan, am semnat un ordin comun care elimină obligativitatea biletului de trimitere pentru pacienții cu afecțiuni cronice care sunt înrolați în anumite programe naționale de sănătate. Este o măsură care va reduce timpii de așteptare, va simplifica accesul la tratamente și va ajuta pacienții să beneficieze mai repede de îngrijirile de care au nevoie”, a explicat ministrul Sǎnǎtǎții, Alexandru Rogobete.

Concret, pacienții se pot prezenta direct la medicul de specialitate din ambulatoriu, fără trimitere de la medicul de familie, în următoarele situații:

Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – la medicii de specialitate desemnați în programul național pentru prescrierea tratamentelor și materialelor sanitare specifice.
Hemofilie și talasemie – la medicul hematolog desemnat pentru prescrierea tratamentelor în cadrul programului național.
Boli rare – la specialiștii din diverse domenii (alergologie, cardiologie, endocrinologie, gastroenterologie, neurologie, oncologie, pneumologie și altele) pentru prescrierea tratamentelor dedicate acestor patologii rare.
Tuberculoză – la medicul pneumolog pentru pacienții înrolați în Programul național de control al tuberculozei.
HIV/SIDA – la medicul infecționist pentru pacienții înrolați în Programul național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA.
Sănătatea femeii și copilului – la medicii de specialitate în obstetrică-ginecologie și genetică medicală, pentru diagnostic pre- și postnatal, dar și pentru prevenirea sindromului de izoimunizare Rh.

„Este vorba despre pacienți care oricum au nevoie de îngrijire constantă, iar această modificare elimină un pas birocratic inutil, care nu aducea niciun beneficiu real în traseul pacientului. Simplificăm procedurile pentru cei care au nevoie de continuitate în tratament.

Mulțumesc domnului președinte al CNAS, Horațiu Moldovan, pentru colaborarea excelentă și pentru deschiderea totală în procesul de reformare și reașezare a sistemului de sănătate din România. Așa arată un parteneriat eficient între instituții! Am promis că facem reforme care se simt în viața reală. Continuăm să lucrăm cu încredere pentru un sistem mai accesibil, mai echitabil și mai uman. Încrederea ne face bine. Iar încrederea se construiește cu fapte”, a precizat Alexandru Rogobete.

Comunitatea Declic a înaintat către Administrația Prezidențială o petiție semnată de 85 de mii de români care cer președintelui Nicușor Dan să declanșeze un referendum pe tema pensiilor speciale. Comunitatea Declic cere o soluție pentru toate pensiile speciale, nu doar pentru cele ale magistraților.

Concret, un referendum național, inițiat de președinte, prin care alegătorii să voteze dacă vor ca toate pensiile să respecte principiul contributivității, iar vârsta de pensionare să fie standard pentru toată lumea.

„România are nevoie de un sistem transparent în care fiecare pensie să reflecte contribuțiile reale ale beneficiarului, indiferent de profesie sau funcția ocupată. În prezent, magistraților li se plătește suplimentar de la stat peste 75% din pensia încasată. Să luăm exemplu pensia medie. La o pensie de 25.000 de lei, statul plătește din buget, adică de la noi, 19.000 de lei. Contribuția magistratului este de 6.000 de lei. Chiar și cu reducerea cuantumului, cum propune Guvernul Bolojan, statul tot ar plăti peste 50% din pensia magistraților”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic Vrem referendum pentru reforma pensiilor speciale.
Comunitatea Declic a transmis, odată cu petiția către Administrația Prezidențială și Guvern, și solicitarea de a participa la dezbaterile pe tema reformei pensiilor speciale.
Petiția Comunității Declic a avut nevoie de doar câteva zile pentru a aduna peste 85 de mii de semnături, un indicator relevant pentru cât de apăsătoare este problema pensiilor speciale pentru societate.

„În România, există categorii de privilegiați care încasează pensii disproporționat de mari, fără a fi contribuit la sistemul public. Este inacceptabil ca într-un stat care se pretinde echitabil, legea să fie aplicată diferențiat. O pensie trebuie să reflecte contribuția, nu privilegiul. Fiecare om are dreptul la o bătrânețe demnă, dar niciunul nu ar trebui să primească mai mult chiar decât salariul din perioada în care lucra”, se arată în petiția semnată de aproape 85.000 de oameni.
Peste 300.000 de pensionari primesc pensii speciale, în cuantum de 3,5 miliarde de euro anual. Pensiile speciale însumează 1% din PIB-ul României. Pensia medie a unui magistrat e 25.000 de lei, în timp ce pensia medie publică, pe principiul contributivității, e de 10 ori mai mică, și anume 2.811 lei. În multe cazuri, pensiile speciale sunt mai mari decât salariile încasate în perioada în care pensionarii de lux lucrau. De aceea, magistrații sau cei din serviciile speciale se pensionează de tineri, la 45-50 de ani. Cea mai mare pensie specială era, în martie 2025, 43.072 de lei brut. De data aceasta, președintele poate să îndrepte lucrurile prin consultarea directă a cetățenilor României.

Sebastian Burduja este noul consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Fostul ministru al Energiei a anunțat că a poziția este neremunerată.

Sebastian Burduja a anunțat a acceptat propunerea premierului Ilie Bolojan.

„Serviciul public nu este despre politicieni. Este despre cei pe care îi slujim, cetățenii României. Am acceptat cu responsabilitate propunerea domnului Prim-Ministru Ilie Bolojan de a deveni consilier onorific al Premierului, pe domeniile care țin de expertiza mea și parcursul profesional de până acum în administrația publică românească și în instituții internaționale. Poziția este neremunerată”, a comunicat Sebastian Burduja pe rețelele de socializare.

Noul consilier al premierului a mai spus că propunerea reprezintă o mare onoare și o răspundere pe măsură.
„Pentru mine, serviciul public este o misiune. Nu se termină odată cu un mandat și nu începe printr-o numire. Este un drum pe care am ales să merg și pe care voi continua, cu același vis din prima zi: România democratică, dezvoltată și demnă. Calitatea de consilier onorific al Prim-Ministrului, într-un moment atât de dificil pentru țara noastră, este o mare onoare și o răspundere pe măsură. Reforma statului și reforma lumii politice trebuie să continue, dacă vrem să avem șansa de a face România bine. Marile proiecte strategice trebuie să fie duse la bun sfârșit, pentru a ne asigura creșterea economică pe termen lung. Administrația eficientă, cu bun simț, dar cu fermitate, fără zgomot, dar cu rezultate, trebuie să devină regula, nu excepția. Toate acestea pentru a recâștiga încrederea românilor, singura temelie posibilă pentru o țară liberă și puternică”, a adăugat Sebastian Burduja.