Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit la Palatul Victoria, cu rectorii din rețeaua RO European Universities. Cu aceasta ocazie, a fost analizată tema redefinirii spațiului european din perspectiva învățământului superior bazat pe cooperare, pe punerea în comun a resurselor umane și infrastructurii, pe incluziune și mobilitate.

Subiectele abordate au vizat, printre altele, rolul și implicarea active ale universităților românești în alianțele din care fac parte, dar și asumarea unor inițiative care să ducă la crearea unui cadru legislativ modern în domeniile educației și cercetării în România. Astfel, a fost punctată importanța mobilităților studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor și crearea unor sisteme simple și eficiente pentru recunoașterea perioadelor de studii și a activităților desfășurate inclusiv sub forma micro certificărilor. Un alt subiect dezbătut a fost cel al creării entităților legale aferente alianțelor universitare europene, instrument care va ușura acordarea diplomelor comune și integrarea acestui concept în cultura academică europeană.

Integrarea universităților din România în alianțe de universități europene este un proces care se realizează treptat, iar premierul Nicolae Ciuca a subliniat că va sprijini universitățile românești membre ale alianțelor în procesul de consolidare a statutului lor. ,,Pentru învățământul românesc, adaptarea la piață este esențială și în mod cert investițiile din zona de cercetare și inovare sunt cele care pot aduce valoare adăugată. Iar asta se poate face cel mai bine în instituțiile de învățământ. Vă pot spune că aveți tot sprijinul meu și vă încurajez să îi determinați și pe ceilalți să se implice în demers”, a transmis premierul Nicolae Ciucă în cadrul discuției.

România are în prezent zece universități care fac parte din alianțe europene, iar în viitorul apropiat, alte universități românești vor fi incluse ca parteneri cu drepturi depline. Cele zece universități românești membre în alianțe europene reprezintă peste 160.000 de studenți, din totalul de peste 450.000 de studenți înmatriculați la universitățile de stat din România (35,5% din total). Aceștia fac parte din zece comunități de studenți ale alianțelor europene pe care le reprezintă universitățile românești membre, însumând un milion și jumătate de studenți la nivel paneuropean. În urma extinderilor preconizate pentru alianțele  europene în anul 2022, la care se vor alătura și universități din România, în curând, aproape 50% din studenții români vor fi afiliați unor astfel de alianțe și vor beneficia de oportunitățile pe care acestea le oferă.

La întâlnire, alături de prim-ministrul Nicolae Ciucă și rectorii universităților românești, membre ale alianțelor universitare europene, au participat Gigel Paraschiv, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației, consilierii Primului Ministru Marilen Gabriel Pirtea și Sorin Costreie, Robert Santa, consilier în cadrul Administrației Prezidențiale, Departamentul de Educație și Cercetare și Mădălin Bunoiu, președintele ARACIS.

Fostul președintele USR, Dacian Cioloș, cere noi sancțiuni drastice împotriva Rusiei și convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului European

„Un regim criminal, cum este cel de la Moscova, nu mai poate fi finanțat sub nicio formă cu banii europenilor. Fiecare euro pe care îl trimitem la Kremlin înseamnă prelungirea războiului și mai multe masacre ca cele de la Bucea, Mariopol și din alte localități ucrainene.

– embargo complet pentru petrol, gaze și cărbune;

– deconectarea tuturor băncilor rusești de la SWIFT

– sprijin militar suplimentar.

Volodimir Zelenski a fost clar ieri în Parlamentul României. Ucraina are nevoie de ajutorul nostru să se apere și în felul acesta să apere Europa și valorile europene de Rusia. Nu putem să fim tăcuți în fața solicitării sale, nu putem să închidem ochii la masacrul făcut de Kremlin într-un stat vecin”, a transmis Cioloș pe Facebook

Premierul Nicolae Ciucă a avut o întâlnire de lucru cu delegația Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, condusă de Raouf Mazou, Assistant High Commissioner for Refugees for Operations.
În cadrul întâlnirii a fost reiterat cadrul strategic de colaborare dintre Guvernul României și Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați, pornind de la principiul complementarității în gestionarea crizei umanitare a refugiaților din Ucraina.

”Sunt vremuri pentru solidaritate, curaj și umanitate. Războiul din Ucraina neprovocat, ilegal și crud, precum și criza umanitară ce-i urmează, arată că oamenii își unesc forțele pentru a ajuta la nevoie. Solidaritatea și umanitatea românilor, intervenția integrată a autorităților, a societății civile și a reprezentanților organizațiilor umanitare internaționale au dovedit că țara noastră a fost sprijin pentru cetățenii și poporul ucrainean”, a afirmat prim-ministrul României.

Șeful Executivului a mulțumit pentru implicare reprezentanților delegației Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați și a subliniat importanța colaborării în cadrul mecanismului integrat de răspuns al României la criza umanitară a refugiaților.

În acest context, a prezentat mecanismul de răspuns al României bazat pe două niveluri de intervenție, respectiv intervenție de urgență și intervenția bazată pe măsuri de protecție pe termen mediu și lung. ”Continuăm asistența umanitară de urgență cu măsuri care să faciliteze integrarea socială a cetățenilor ucraineni care rămân pe teritoriul țării noastre. Copiii și tinerii vor avea acces la educație, iar persoanele care doresc să aibă un loc de muncă vor fi sprijinite. Toți refugiații vor avea asigurate servicii de sănătate”, a precizat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Reprezentantul UNHCR a felicitat Guvernul României pentru organizarea strategică și operațională pe care a dezvoltat-o într-un termen atât de scurt de la debutul crizei refugiaților și-a exprimat disponibilitatea de a implementa un sistem de asistență financiară a refugiaților din Ucraina, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, precum și intenția de a sprijini logistic Departamentul pentru Situații de Urgență în situația unor afluxuri masive de refugiați din Ucraina.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a detaliat sprijinul și colaborarea operațională cu UNHCR la nivelul punctelor de trecere a frontierei, iar Mădălina Turza, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a subliniat importanța colaborării cu experții UNHCR în cadrul procesului de elaborare a măsurilor de integrare și protecție pe termen mediu și lung pentru Refugiații din Ucraina.

Guvernul României va continua colaborarea strategică cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și cu toți actorii neguvernamentali naționali și internaționali pentru a asigura un răspuns integrat la situația umanitară a refugiaților din Ucraina.

Din partea Guvernului, la întâlnire au participat, alături de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, secretarul de stat Paula Cristea, consilierul de stat Mădălina Turza, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretarul de stat Raed Arafat, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

Președintele Klaus Iohannis a transmis pe contul său de Twitter, un mesaj după ce în spațiul public au apărut imagini cu oameni decedați pe străzile din orașul ucrainean Bucea.

Cadavrele a 57 de persoane au fost găsite într-o groapă comună la Bucea, oraş din regiunea Kiev unde forţele ucrainene au preluat din nou controlul.

„Invazia rusă în Ucraina are consecințe teribile, de nedescris – imaginile de la Bucha și alte orașe din Ucraina trebuie să fie un memento pentru întreaga lume că trebuie să oprim această agresiune ilegală și că toți cei găsiți vinovați trebuie să plătească! Justiția internațională trebuie să prevaleze!”, a scris, pe Twitter, președintele Klaus Iohannis.

Dan Vîlceanu a anunţat că va discuta zilele următoare cu premierul Nicolae Ciucă pentru a-și înainta demisia din funcţia de ministru al Investiţiilor sau Proiectelor Europene. 

„Voi avea o discuţie cu premierul Nicolae Ciucă şi în urma acestei discuţii aş vrea să îmi înaintez demisia şi din funcţia de ministru al Investiţiilor şi Fondurilor Europene, având în vedere faptul că am plecat într-o echipă, e vorba de o echipă care ca orice echipă se baza şi pe încredere şi sunt convins că la momentul ăsta nu mai putem vorbi de acest gen de încredere şi coeziune de care este nevoie într-o echipă guvernamentală. Voi avea o discuţie cu domnul prim-ministru şi voi face acest gest.. Aşa că voi avea o discuţie cu domnul premier. Nu am avut o discuţie, nici nu aveam de ce să am o discuţie legată de partid cu domnul Ciucă”, a declarat Dan Vîlceanu. 

Florin Cîţu şi-a anunţat sâmbătă demisia de la conducerea PNL, el precizând că şi-a înregistrat demisia la partid. 

Gheorghe Flutur a preluat interimar șefia PNL până la congresul extraordinar al partidului, care ar putea avea loc duminică, 10 aprilie. 

Tromboliza salvează viaţa pacienţilor cu accident vascular cerebral (AVC). O procedură medicală ce se face şi la Spitalul Judeţean Galaţi de mai bine de doi ani. De la demararea acestui program, în unitatea medicală au fost realizate sute de proceduri de tromboliză.

Practic, cu ajutorul acestei proceduri medicale pacienţii pot fi salvați. Tromboliza reduce semnificativ riscul de a rămâne cu sechele după un accident vascular cerebral ischemic. Cu o condiţie majoră – pacienții să ajungă cât mai repede la spital, adică în cel mult 4 ore de la producerea AVC-ului(fereastra terapeutică).

„Este foarte important ca oamenii să recunoască semnele unui AVC ischemic şi să ceară ajutor cât mai repede. Sunt informații care le pot salva viața. Din păcate, unii pacienți nu pot beneficia de acest tratament pentru că nu ajung în timp util, iar din acest motiv rămân, din nefericire, cu sechele pe viaţă”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

În cadrul ultimei ședințe a Consiliului Județean a fost aprobată o amplă investiție de modernizare a sediului principal al Complexului Muzeal de Științele Naturii Galați „Răsvan Angheluță”, unul dintre cele mai mari muzee din țară. Valoarea investiției este de 15.100.317 lei (TVA inclus).

“Pe lângă noua seră de plante exotice pe care o construim în acest moment, am pregătit o nouă investiție la unul dintre cele mai mari și mai iubite muzee din Galați, în cadrul unui proiect de peste 3 milioane de euro. Complexul Muzeal de Științele Naturii <Răsvan Angheluță>  atrage an de an peste 100.000 de vizitatori, încântați de nenumăratele expoziții pregătite de către specialiștii de acolo, de speciile de pești exotici pe care îi pot admira, zona acvariului fiind de altfel cea mai îndrăgită de cei mici, sau fascinați de tainele Universului pe care le pot descoperi în cadrul Observatorului Astronomic.

Galațiul deține de altfel cel mai mare telescop din România destinat publicului, cu ajutorul căruia vizitatorii pot admira spectacolul unic de pe bolta cerească. Galațiul este și un important centru de cercetare în domeniul astronomiei, specialiștii din cadrul acestui muzeu remarcându-se deja inclusiv la nivel internațional cu nenumăratele descoperiri realizate în acest domeniu fascinant”, a declarat Costel Fotea, președintele Consilului Județean Galați.

Proiectul a fost depus deja pentru finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

“Investiția presupune lucrări majore de modernizare a întregului sistem de încălzire, climatizare și ventilare interioară, precum și de refacere a instalațiilor electrice.

Mai mult, vom investi și în sisteme de producere a energiei verzi și vor fi montate în premieră pentru această instituție stații de încărcare pentru mașinile electrice. De asemenea, vom amenaja și o terasă verde, de unde gălățenii pot admira întreaga frumusețe a Grădinii Botanice, fluviul Dunărea, faleza și munții Măcin”, a declarat Costel Fotea, președintele Consilului Județean Galați.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat, joi, platforma pentru depunerea proiectelor de investiții finanțate în cadrul Planului Național de Redresare și Rezilență. Platforma poate fi accesată la următorul link: https://proiecte.pnrr.gov.ro.

Pentru depunerea proiectelor în cadrul apelurilor deschise, aplicanții își vor crea cont în platformă și, ulterior, vor putea completa toate informațiile necesare în vederea depunerii de proiectelor.

 Independent de platforma dezvoltată de MIPE, instituțiile care coordonează implementarea investițiilor finanțate în cadrul PNRR pot folosi platforme proprii pentru preluarea cererilor de finanțare. În cazul fiecărui apel de proiecte finanțat în cadrul PNRR, instituțiile responsabile de gestionarea fiecărui apel în parte vor anunța atât momentul deschiderii apelului, cât și platforma prin intermediul căreia vor fi depuse proiectelor pentru contractarea de finanțări.

 Aplicația a fost dezvoltată în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Planul Național de Redresare și Reziliență are un buget total de 29,2 miliarde euro, din care 14,2 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Pentru implementarea Planului, România a încasat două tranșe de prefinanțare în valoare de  3,79 miliarde euro: o transă în valoare de 1,85 miliarde euro aferentă componentei de granturi, respectiv 1,94 miliarde euro din componenta de împrumut.

PNRR se bazează pe șase piloni, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Uniunii Europene, respectiv: tranziția verde, transformare digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliența și politici pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, sănătatea, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice.