Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a prezidat, în calitate de coordonator național, o nouă reuniune a Comitetului Interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică -  a doua desfășurată după invitația adresată României, în luna ianuarie, de a demara negocierile de aderare la acest for inter-guvernamental.

Un punct important al agendei reuniunii l-a reprezentat evaluarea situației la zi în ceea ce privește îndeplinirea țintelor incluse în prima parte a Foii de Parcurs transmisă României, în perspectiva Conferinței Ministeriale anuale a OCDE, programată pentru 9-10 iunie 2022, la Paris, când este prevăzută aprobarea în bloc a proiectelor Foilor de Parcurs ale tuturor țărilor invitate să adere la OCDE.

„Procesul de aderare reprezintă o oportunitate de implementare a  celor mai bune practici și standarde ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Obiectivul nostru ca țară este să le oferim cetățenilor noștri toate avantajele economice și politice care decurg din statutul membru, alături de state care deţin peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe”, a subliniat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Un alt subiect discutat în cadrul reuniunii de astăzi a Comitetului Interministerial a fost participarea reprezentanților României la reuniunile organizate de OCDE. Șeful Executivului a subliniat în acest context importanța modului în care este pregătită reprezentarea părții române, având în vedere că este un proces foarte tehnic și că această participare este evaluată drept criteriu pentru interes și admitere.

Membrii Comitetului Interministerial au decis constituirea unui task-force la nivelul Guvernului, pentru a putea gestiona și integra aceste negocieri care sunt extrem de tehnice.
Aderarea la OCDE este un obiectiv strategic al politicii externe a României, inclus în Programul de Guvernare.

Primăria municipiului Galați informează că a fost atribuit contractul pentru serviciile de proiectare (elaborare studiu de fezabilitate) în vederea construirii unui spital municipal de urgență. 

Valoarea contractului, cu o durată de 6 luni, este de 289.000 lei fără TVA, iar ofertantul câștigător este Arhidesign GS SRL. 

Primăria municipiului Galați dorește construirea unui spital cu 320 de paturi, cu diferite secții, laboratoare și ambulatoriu.

„Sunt supuse analizei două posibile amplasamente - în zona străzii Cetățianu Ioan și a străzii Traian”, a anunțat Biroul de Presă al Primăriei Galați.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, susține că pensiile nu pot fi mărite diferenţiat, acest lucru fiind neconstituţional.

Marius Budăi a fost întrebat, la Antena 3, de o pensionară dacă ar putea majora pensiile mici.

”Este neconstituţional şi nelegal să mărim pensiile diferențiat pentru că am încălca principiul contributivităţii, dar pentru pensia minimă am majorat-o cu 25% de la 1 ianuarie. Pentru pensiile mici avem aceste măsuri care se vor aplica până la sfârşitul de an, din două în două luni, vor intra în vigoare din iunie, se vor face imediat cum există posibilitatea, plăţile, nu va exista să nu se plătească şi să fie prinsă şi luna iunie, indiferent când se va face plata. Suntem în perioada de discuţii cu Comisia Europeană, ne închidem pe majoritatea discuţiilor, deci nu există probleme aici”, a declarat Marius Budăi.

Noua clădire este finalizată, aparatura medicală a fost adusă, iar computerul tomograf și aparatul de radiologie au fost montate deja de către specialiștii din București.

 „Urmează partea de autorizare la CNCAN pentru cele două aparate medicale, rezolvarea ultimelor proceduri administrative și aranjarea ultimelor piese de mobilier și dispozitive medicale. Noul Ambulatoriu este de patru ori mai mare față de vechiul spațiu (de la 224 mp la peste 800 mp), astfel că vor fi amenajate în premieră circuite medicale separate pentru copii și adulți”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

 Este o investiție de peste două milioane de euro, fonduri europene atrase de către Consiliul Județean Galați.

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, susține că nu există posibilitatea declanşării unui război în Republica Moldova.

"Ne îngrijorează ceea ce se întâmplă în jurul ţării noastre, atunci când este vorba de conflicte, în acest moment vedem o încercare de a crea un conflict în această zonă, care, după analizele noastre, nu are şanse să se dezvolte. Sigur că Republica Moldova gestionează această situaţie, sunt într-o situaţie de a verifica, de alarmă, de supraveghere a acestei situaţii, dar nu vedem ca fiind o problemă aceasta.

Ne afectează numai în măsura în care devenim cutie de rezonanţă pentru propaganda Moscovei. Atunci ne afectează. Ei în fiecare zi caută în războiul acesta complex, hibrid, să afecteze, să atingă opinia publică din zonă care sprijină Ucraina. Nu ne afectează şi nu cred că există niciun fel de posibilitate de război în Republica Moldova. Vă amintesc că Republica Moldova este neutră din punct de vedere militar, politic", a declarat ministrul Vasile Dîncu.

Europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, a inițiat, împreună cu mai mulți eurodeputați, un demers pe lângă Comisia Europeană, pentru salvarea fondurilor europene din perioada 2014-2020 și a proiectelor finanțate din respectiva programare financiară a căror implementare a fost afectată de pandemie și de războiul din Ucraina.

„Împreună cu mai mulți colegi eurodeputați din Slovacia, Polonia, Letonia și Finlanda am solicitat Comisiei Europene să extindă cu un an perioada de implementare a proiectelor a căror finalizare a fost întârziată de efectele negative generate de pandemie și de războiul din Ucraina, scopul fiind de a utiliza cât mai mult din fondurile europene aferente cadrului financiar 2014-2020. 

Acest demers pentru salvarea fondurilor europene din perioada anterioară de finanțare europeană reprezintă o prioritate pentru România, în mod special pentru finanțarea proiectelor de infrastructură mare și finalizarea celor contractate de multe autorități naționale sau locale, afectate de contextul dificil din ultimii doi ani. 

Țara noastră are nevoie de toate resursele europene și de această flexibilizare suplimentară, în contextul în care gradul de absorbție, raportat la 25 aprilie 2022, era de 59%, iar milioane de euro alocate României au rămas necheltuite”, a explicat europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu.

În cadrul scrisorii semnate de eurodeputați se prezintă printre altele următoarele argumente:

• Proiectele transfrontaliere în parteneriat cu Ucraina, dar și cu Republica Moldova, au fost blocate din cauza constrângerilor tehnice și administrative. Multe dintre aceste proiecte trebuie să continue, fiind importante pentru ambele părți, iar blocarea acestora ar fi percepută ca o penalizare. Proiectele sunt finanțate prin diferite programe UE.
• Proiectele din regiunile de frontieră ale Ucrainei, dar și cu Republica Moldova, s-au confruntat cu dificultăți severe în implementarea lor. Majoritatea acestor proiecte sunt necesare pentru a crește rezistența comunităților din regiunile vecine, dar și pentru a le permite să ofere un sprijin mai bun refugiaților. Mai mult, există și alte proiecte de care pot beneficia refugiații, care necesită mai mult timp pentru implementare sau adaptare la nevoile actuale, iar acest lucru ar trebui permis.
• Autoritățile nu au putut iniția noi proiecte cu resursele financiare necheltuite din cauza celorlalte urgențe impuse de situația actuală. Flexibilitatea oferită de propunerea privind Acțiunea de Coeziune pentru Refugiați în Europa (CARE) oferă un avantaj important, dar perioada de implementare limitează categoriile potențiale de proiecte. Extinderea conflictului din Ucraina și creșterea numărului de refugiați impun planuri și investiții pe termen lung, care necesită cel puțin un an suplimentar pentru operaționalizarea lor completă în toate programele UE.
• Situația actuală și efectele acesteia asupra prețurilor la energie, prețurilor la materialele de construcție, perioadelor de livrare și furnizare, au generat întârzieri semnificative în implementarea proiectelor finanțate prin perioada de programare financiară 2014-2020. Prin urmare, este necesar să se evalueze, de la caz la caz, posibilitatea de a prelungi perioada de implementare a acestora.

Europarlamentarul român Victor Negrescu mai arată, în scrisoarea trimisă liderilor europeni, faptul că în absența unor resurse financiare noi, în contextul declarațiilor făcute de mai mulți oficiali europeni și a flexibilizării regulilor europene privind programele europene, devine, astfel, necesară și posibilă această extindere cu un an suplimentar pentru implementarea proiectelor și cheltuirea fondurilor europene din perioada 2014-2020.

A fost confirmat primul caz de hepatită necunoscută la copii în România. Este vorba de un copil  în vârstă de 5 ani, internat la un spital de specialitate în dată de 4 aprilie, informează Ministerul Sănătății.

Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat până la dată de 21 Aprilie 169 de cazuri de hepatită severă de cauza necunoscută (nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute până în prezent), înregistrate la copii cu vârstă între 1 luna și 16 ani. 

Acest cazuri au prezentat insuficientă hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliză hepatică și icter. La 74 de cazuri a fost detectată prezența adenovirusului F41.

„Nu a fost detectată nici o infecție virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. Starea copilului este stabilă, primește medicație simptomatică și este în continuare spitalizat.

Copilul nu a călătorit în străinătate și nu are nici o legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la baza definiția OMS de caz probabil, care se referă la insuficientă hepatică, transaminaze >500 UI și icter la un copil la care nu există markeri de infecție virală hepatică.

Facem aceste precizări pentru informarea opiniei publice și pentru a elimina speculațiile care ar putea produce îngrijorare în rândul părinților din România”, a transmis Ministerul Sănătății.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță că, contextul întârzierilor înregistrate la unele puncte de trecere a frontierelor dintre Republica Bulgaria, Republica Elenă și Republica Turcia, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din cele trei state au făcut demersuri pe lângă autoritățile centrale și locale, solicitând sprijin pentru adoptarea măsurilor necesare în vederea fluidizării traficului auto în punctele de frontieră.

Potrivit informațiilor obținute de reprezentanții Ambasadei României la Ankara și Consulatului General al României la Istanbul, timpul de așteptare pentru trecerea frontierei din Republica Bulgaria în Republica Turcia este de aproximativ 6-8 ore, din cauza fluxului ridicat de turiști din această perioadă, precum și a procedurilor de verificare a documentelor în punctele de trecere a frontierei.

De asemenea, potrivit informațiilor comunicate de reprezentanții Ambasadei României la Sofia și ai Consulatului General al României la Salonic, timpul de așteptare în punctele de trecere a frontierei dintre Republica Bulgaria și Republica Elenă este de aproximativ 2-3 ore.

Având în vedere debutul sezonului turistic, MAE subliniază importanța informării temeinice, anterior deplasării în străinătate, și a verificării cu atenție a informațiilor postate pe pagina de internet a MAE privind sfaturile și alertele de călătorie, precum și a informațiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare ale României în străinătate.

De asemenea, MAE recomandă cetățenilor români să ia în considerare posibile aglomerării pe sensul de ieșire din Republica Turcia, Republica Elenă și Bulgaria la încheierea sejurului de Paște, precum și în contextul debutului sărbătorii „Ramazan Bayram”, la începutul lunii mai a.c. Astfel, cetățenii români sunt sfătuiți să folosească toate cele trei puncte de trecere dintre Republica Turcia și Republica Bulgaria, respectiv  Kapikule (TR) – Kapitan Andreevo (BG), Hamzabeyli (TR) – Lesovo (BG), Kirklareli (TR) – Malko Tîrnovo (BG) și să se asigure că dețin suficient combustibil, apă și alimente.

MAE, prin misiunile diplomatice și oficiile consulare, va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile cu privire la tranzitul prin punctele de trecere a frontierei din cele trei state și va rămâne în dialog constant cu autoritățile locale.

MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +30 210 6728879; +30 210 6744544 și al Consulatului General al României la Salonic: +30 2310 340088, Ambasadei României la Ankara: +90 3124477945, +90 3124477940 și Consulatului General al României la Istanbul: +90 2123583541, +90 2123580516, +90 2123583537, Ambasadei României la Sofia: +359 2 9733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă: +30 6978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic: +30 6906 479076, României în Republica Turcia: +90 532 318 1726 și Consulatului General al României la Istanbul: +90 5335420695, precum și al Ambasadei României în Republica Bulgaria: +359 879 440 758.

MAE recomandă consultarea paginii de internet dedicată alertelor de călătorie (https://www.mae.ro/travel-alerts) şi subliniază că, în acest context, a fost emisă o atenționare de călătorie pentru Republica Turcia  (http://www.mae.ro/node/58467).