O aeronavă C-27 J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, efectuează duminică, 12 iunie, o misiune de transport umanitar pe ruta Otopeni - Rzeszów–Jasionka (Polonia) – Copenhaga (Danemarca) - Otopeni. Astfel, trei pacienți ucraineni, în vârstă de 18, 49 și, respectiv, 50 de ani, vor fi preluați de pe Aeroportul Internațional Rzeszów-Jasionka și transportați la Copenhaga pentru tratament în unități medicale din Danemarca.

Echipa medicală care monitorizează pacienții pe timpul zborului este formată din specialiști ai Spitalului Clinic de Urgență București și ai Bazei 90 Transport Aerian.

Aeronava militară a decolat din Baza 90 Transport Aerian în jurul orei 9.00.

Solicitarea de transport aerian a fost făcută de Departamentul pentru Situații de Urgență, în urma solicitării Ucrainei, în baza Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, prin intermediul platformei Early Warning and Response System (EWRS) – mecanism creat de Comisia Europeană pentru facilitarea transferului de pacienți din Ucraina către țările membre.

 "Incepand cu data de 11.06.2022 programul de trecere cu bacul in Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea este din 90 in 90 minute cu plecari simultane din Isaccea si Orlivka, respectiv la orele 6.00, 7.30, 9.00, 10.30, 12.00, 13.30, 15.00, 16.30, 18.00, 19.30, 21.00, 22.30, 24.00, 01.30, 03.00, 04.30.

Guvernul va aloca un miliard de lei pentru extinderea programului „o masă sănătoasă la școală”. Aproximativ un milion de copii vor fi incluși în sistem.
Un milion de elevi vor beneficia, în următorii cinci ani, de o masă sănătoasă la școală. Este vorba despre extinderea programului care a început în urmă cu șase ani.

„Este un proiect în jurul căruia am adunat mii de oameni în decursul ultimilor zece an. Am inițiat legi, le-am susținut în Parlament, au picat, m-am încăpățânat și le-am redepus și am solicitat și fonduri necesare la fiecare adoptare de Buget. În 2016 am reușit să impunem un program-pilot pentru 50 de școli. A avut un succes și acesta și-a îndeplinit scopul: a demonstrat că o masă la școală conduce la reducerea semnificativă a absenteismului și abandonului școlar, crește performanța elevilor la învățătură și ajută copiii care provin din familii vulnerabile să aibă un viitor mai bun. Apoi, în mandatul de vice-premier, am propus extinderea programului-pilot de la 50 la 150 de școli. Acum, Guvernul aloca 1 miliard de euro pentru extinderea acestui program pentru 1 milion de copii”, a anunțat reprezentantul PNL Raluca Turcan.

Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a primit la Palatul Victoria, delegația Fondului Monetar Internațional, aflată în România pentru misiunea anuală de evaluare. Anul acesta se împlinesc 50 de ani de când România este membră a FMI, ocazie folosită de premierul român pentru a mulțumi reprezentanților Fondului pentru asistența tehnică și financiară de care a beneficiat țara noastră în toți acești ani. 

Premierul Nicolae Ciucă a apreciat evaluările pozitive ale misiunii Fondului Monetar Internațional, precum și îndrumările făcute la nivelul politicilor fiscale în vederea reducerii deficitelor și asigurării unei creșteri economice sănătoase, în contextul dificil generat la nivel european și internațional de efectele crizelor recente.

,,M-am bucurat să văd că evaluările evidențiază creșterea economică obținută de România în condițiile dificile în care ne aflăm. Acest lucru ne confirmă că măsurile pe care le-am luat în această perioadă au fost corecte și ne oferă încrederea pentru a continua reformele și politicile guvernamentale pe care ni le-am asumat. Pentru România, Planul Național de Redresare și Reziliență înseamnă reforme care garantează o dezvoltare sustenabilă și eficientă", a subliniat premierul Ciucă.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat eforturile autorităților, în conjunctura  geo-politică și economică actuală, de a asigura sprijin pentru refugiații din Ucraina și de a crește reziliența economiei la factorii externi, care au un impact important la nivelul economiei naționale și regionale. În acest context, șeful Executivului a evidențiat importanța pe care o acordă Guvernul României dezvoltării agriculturii în vederea asigurării securității alimentare și investițiilor destinate creșterii capacității de a produce energie electrică din resurse regenerabile și exploatării gazului din Marea Neagră. 

„România are capacitatea și dorința de a deveni independentă energetic în următorii ani. Investițiile în noi capacități de producție energetică, precum și exploatarea gazului din Marea Neagră vor asigura independența energetică a României și ne vor oferi oportunitatea de a deveni un pilon important pentru securitatea energetică a Europei", a declarat premierul.

Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat măsurile Guvernului în sprijinul economiei, dar și al cetățenilor vulnerabili, afectați de creșterea prețurilor și de problemele din lanțul de aprovizionare, ca urmare a agresiunii militare ruse din Ucraina, atât pentru stimularea investițiilor, cât și pentru sprijinirea categoriile afectate de creșterile de prețuri la energie și alimente. 

Pachetul de măsuri ”Sprijin pentru România”, în valoare de 17,3 miliarde de lei, acordă pentru investiții și dezvoltare 60% din suma alocată, iar în prezent circa două treimi din acest pachet de măsuri este deja implementat. Investițiile reprezintă un obiectiv asumat al Guvernului și șansa unei creșteri economice sustenabile, iar anul acesta România are cel mai mare buget de investiții din ultimii 30 de ani, respectiv 88 de miliarde de lei. Prim-ministrul a arătat că Executivul abordează integrat fondurile care contribuie la dezvoltarea țării, menționând programele operaționale aferente cadrului financiar multianual 2014-2020, dar și celui pentru perioada 2021-2027, care are majoritatea programelor pregătite pentru atragerea de fonduri europene.
Ambele părți au subliniat importanța digitalizării, atât pentru dezvoltarea și modernizarea economiei, cât și pentru obținerea unei mai bune performanțe fiscale. În acest sens, premierul României a prezentat principalele măsuri implementate și efectele care se resimt deja în funcționarea sistemelor de linie.

În cadrul dialogului, reprezentanții FMI au arătat apreciere pentru eforturile făcute în sensul controlului asupra creșterii inflației, dar și a respectării angajamentelor asumate în privința deficitului. În acest sens, premierul a menționat decizia luată pentru tăierea cheltuielilor guvernamentale.

„Acest raport reprezintă pentru Guvernul României nu doar o fotografie de etapă pentru situația economică a țării, dar și un vot de încredere primit din partea uneia dintre cele mai importante instituţii financiare internaționale, care cunoaște îndeaproape evoluția noastră din ultimii zeci de ani", a declarat premierul Nicolae Ciucă.

Ministrul de Interne, Lucian Bode a anunțat că a intrat în dotarea IGSU primul lot de 10 autospeciale cu o capacitate de 10.000 litri, destinate operaţiunilor de stingere a incendiilor, din totalul celor 200 care vor fi achiziţionate în cadrul Proiectului VIZIUNE 2020.

Un proiect pentru siguranţa românilor! Astăzi, a intrat în dotarea IGSU primul lot de 10 autospeciale cu o capacitate de 10.000 litri, destinate operaţiunilor de stingere a incendiilor, din totalul celor 200 care vor fi achiziţionate în cadrul Proiectului VIZIUNE 2020”, a scris ministrul de Interne, Lucian Bode, pe Facebook. 

Potrivit sursei citate, acest proiect are o valoare nu doar instituţională, ci mai ales umană, şi anume de a oferi protecţie şi sprijin comunităţilor şi cetăţenilor. 

„Cele 10 autospeciale sunt instrumente moderne şi eficiente în lupta pompierilor cu timpul, într-un domeniu în care deplasarea rapidă la solicitări şi intervenţia promptă sunt esenţiale. Procesul de modernizare continuă, el este unul amplu si vizează reînnoirea pacului auto al inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă”, a mai spus Bode.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit la Palatul Victoria, cu reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, AHK. 

Participanții la întrevedere au remarcat nivelul înalt al schimburilor comerciale, care sunt estimate la 35 de miliarde de euro în acest an. Interesul companiilor germane pentru investițiile realizate în România au o relevanță specială, în contextul în care lanțurile de aprovizionare în estul Europei și în Asia sunt afectate și influențează capacitatea logistică europeană.

Reprezentanții companiei germane Knauf au anunțat, în cadrul întâlnirii, lansarea unei investiții de 200 de milioane de euro în România. Compania Knauf România are în plan dezvoltarea a două noi facilități de producție pe teritoriul țării noastre pentru ghips carton, profiluri metalice și materiale de izolații, care vor genera 200 de noi locuri de muncă. Aceste investiții vor încuraja producția locală pentru materiale cu valoare adăugată mare, România având oportunitatea de a deveni un exportator în regiune. Totodată, materialele produse în țara noastră vor putea asigura o parte din necesarul intern  al materialelor de construcții, în condițiile în care 90% dintre locuințele din România au nevoie de izolație pentru a putea scădea emisiile de carbon și consumul de energie și gaze naturale destinat încălzirii. 

“Această nouă investiție germană în țara noastră este un semnal de încredere, care întărește legăturile noastre economice și oferă acces unor noi tehnologii, necesare modernizării capacităților de producție. Cele peste 300.000 de noi locuri de muncă create de investițiile realizate în România de companiile germane contribuie la bunăstarea țării noastre, generând stabilitate și dezvoltare. Guvernul acordă importanță majoră investițiilor străine, dar și celor realizate de antreprenorii români. Avem toată deschiderea pentru a facilita noi investiții. Atragerea de investiții pe teritoriul țării noastre reprezintă un deziderat al acestui Guvern, garantând stabilitatea și predictibilitatea economică”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Premierul Nicolae Ciucă a discutat la Palatul Victoria, cu Principesa Margareta şi cu Principele Radu, cărora le-a mulţumit pentru implicarea constantă în promovarea imaginii şi susţinerea intereselor României în lume.

„Am fost onorat şi deosebit de încântat să discut astăzi, la Palatul Victoria, cu Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei, însoţită de  Alteţa Sa Regală Principele Radu. Le-am mulţumit cu acest prilej pentru implicarea constantă a Casei Majestăţii Sale în promovarea imaginii şi susţinerea intereselor României în lume şi în proiecte care promovează dezvoltarea economiei, educaţiei şi culturii româneşti”, a transmis premierul Nicolae Ciucă.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține, într-o scrisoare trimisă eurodeputatului Victor Negrescu, soluțiile propuse de acesta pentru sprijinirea proiectelor întârziate de pandemie și de războiul din Ucraina și salvarea, astfel, a unor sume importante din fondurile neutilizate din perioada financiară 2014-2020. Răspunsul primit este rezultatul unui demers inițiat de europarlamentarul român și co-semnat de eurodeputați din mai multe țări europene, prin care eurodeputatul Victor Negrescu a propus salvarea celor aproape 3000 de proiecte care riscă să nu fie finalizate la termen.

“Comisia Europeană confirmă, prin răspunsul său, faptul că am reușit să ridicăm această problemă, a necesității de a salva fondurile și proiectele din perioada 2014-2020, la cel mai înalt nivel. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se angajează să identifice soluții care să asigure un echilibru între proiectele din respectiva perioadă de finanțare, necesitatea de a începe noua programare financiară și răspunsul la crizele pe care le traversăm.

În documentul transmis de președinta Comisiei Europene sunt oferite două răspunsuri importante evidențiate, de altfel, în scrisoarea noastră:

– executivul european dorește să introducă măsuri suplimentare pentru salvarea proiectelor transfrontaliere cu Ucraina și Republica Moldova, întârziate din cauza războiului;

– se va analiza la nivel european situația proiectelor întârziate din perioada 2014-2020, impactul generat de războiului din Ucraina, costurile și efectele prelungirii perioadei de implementare și posibilitatea creării unui cadru mai flexibil, precum și extinderea acestuia, pentru fazarea proiectelor către  exercițiul financiar 2021-2027 astfel încât acestea să continue cu finanțare europeană;

Prin demersul nostru am reușit să convingem Comisia Europeană să caute soluții noi pentru salvarea proiectelor și fondurilor din perioada 2014-2020. Este nevoie acum de un demers organizat din partea statelor membre care să arate efectiv impactul pandemiei și al războiului asupra implementării proiectelor și să solicite executivului european măsuri clare pentru salvarea respectivelor proiecte și fonduri”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.

Eurodeputatul Victor Negrescu a fost inițiatorul unui demers susținut de mai mulți europarlamentari din regiune, din toate grupurile politice, prin care a solicitat salvarea proiectelor și fondurilor din perioada 2014-2020. În acest sens, europarlamentarul social-democrat a introdus o serie de amendamente la  legislația europeană referitoare la bugetul UE. Recent, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că, în momentul de faţă, România este în pericol de a pierde peste 10 miliarde de euro și că, din estimările specialiștilor, între 2000 şi 3000 de proiecte sunt în situația de a nu fi finalizate la timp.

România trebuie să modifice Codul Muncii până la 1 august 2022, pentru că altfel riscă o procedură de infringement din partea Comisiei Europene, a anunțat ministrul Muncii, Marius Budăi. 

„Sunt două directive europene, de fapt, pe care trebuie să le transpunem în Codul Muncii. În proporție de 40 la sută, prevederile acestor două directive se regăsesc deja în Codul Muncii din România. Sunt două directive care au fost finalizate pe perioada în care România a avut președinția Consiliului Uniunii Europene. Una din ele, directiva 1152/ 2019, are drept scop protejarea drepturilor lucrătorilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă și directiva 1158, tot din 2019, prevede echilibrul dintre breasla profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor.

Sunt două directive extrem de importante, pentru că prima practic asigură transparentizarea condițiilor de lucru și o mai bună informare a lucrătorilor asupra condițiilor de lucru ulterioare și a salariului și a doua practic asigură un echilibru dintre viața profesională și cea privată, atât a îngrijitorilor, cât și a părinților”, a declarat ministrul muncii, Marius Budăi.

Potrivit sursei citate, săptămâna viitoare se depune inițiativa legislativă la Parlament, iar până la sfârșitul sesiunii va trece de prima cameră sesizată.

„Vom face un raport de progres către Comisia Europeană și în luna septembrie, în prima sesiune, va trece și de Camera Deputaților, nefiind nici un risc de infringement până atunci”, a adăugat Budăi.