Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Medicală va organiza în data de 21 august, în intervalul orar 08:00-13:00, un ceremonial militar și religios, urmat de depuneri de coroane și flori. Evenimentul va avea loc la Monumentul Eroilor Sanitari și la Mormântul Generalului Dr. Carol Davila.

Programul manifestării este următorul:
-între orele 08:30 – 11:00, ceremonial militar și religios la Monumentul Eroilor Sanitari;
-între orele 11:00 – 12:00, depunerea de coroane la Mormântul Generalului Dr. Carol Davila.
Pentru buna desfăşurare a evenimentului, se va restricţiona traficul rutier pe pista de biciclete și în banda 1 de circulație pe Splaiul Independenței (pe o distanță de aproximativ 150 de metri de la intersecția Splaiul Independenței cu Bd. Eroilor Sanitari) pe durata desfășurării ceremonialului.

Brigada Rutieră solicită conducătorilor de autovehicule să circule cu prudență, să nu oprească ori să staţioneze decât în locurile special amenajate și să respecte semnalele și indicațiile polițiștilor rutieri.

Pietonilor li se recomandă să circule doar pe trotuare, traversarea străzii să o realizeze doar prin locurile special amenajate și la culoarea verde a semaforului electric, după ce s-au asigurat temeinic, iar conducătorii de vehicule le-au înțeles intenţia de a traversa.

Președinții curților de apel condamnă atacurile purtate în mod susținut la adresa judecătorilor din România. Ei susțin că astfel este afectată forța puterii judecătorești în raporturile cu celelalte două puteri, în special cu cea executivă, sub pretextul „reformei” pensiilor.

Mesajul a fost trimis printr-un comunicat de presă. Președinții curților de apel spun că dezbaterile recente au fost marcate de discursuri agresive, generalizări nedrepte și etichetări care urmăresc să alimenteze o atitudine ostilă față de sistemul judiciar.

„Se ignoră voit faptul că statutul judecătorului are la bază standarde internaționale, nu naționale, generate de natura specifică a funcției, nivelul de responsabilitate, incompatibilitățile legale și interdicțiile profesionale, precum și de necesitatea asigurării independenței sale în raport de celelalte puteri ale statului. Este vădit că scopul real al acestei campanii, pornită și continuată susținut și agresiv în ultimele luni nu are, în realitate, drept scop principal reformarea pensiilor de serviciu, pentru a răspunde cerințelor Comisiei Europene, ci timorarea judecătorilor și distrugerea încrederii cetățenilor în actul de justiție, exact în momentul în care măsurile de austeritate preconizate de Guvern vor afecta milioane de cetățeni. În mod absolut previzibil, în perioadele de criză economică și austeritate, numărul litigiilor purtate între cetățeni și stat crește exploziv. Așa s-a întâmplat, de exemplu, după 2009, când litigiile generate de criza economică au fost de ordinul sutelor de mii. Aceste valuri imense de litigii au fost și vor fi gestionate de judecătorii aflați în activitate, ce trebuie să aibă independența reală și resursele necesare pentru a le soluționa corect și în termen rezonabil”, scrie în comunicatul de presă.
Președinții curților de apel mai consideră că „o justiție slăbită, cu resurse umane insuficiente și descurajate, atacată sistematic, de multe ori prin termeni pur si simplu abjecți, folosiți inclusiv de către oameni politici, într-o campanie bazată pe manipulare, minciună și ostilizarea populației nu profită cetățeanului, ce devine la rândul lui slab în raporturile sale cu statul. Mai mult, statul însuși devine slab și vulnerabil atunci când puterea judecătorească este sistematic atacată”.

Tendința clasei politice de a limita, pe diverse căi, accesul cetățenilor la justiție „este evidentă și este datoria noastră, ca judecători, să o demascăm ca atare”, mai spun semnatarii documentului.

„În pandemie, au existat două decizii ale Curții Constituționale prin care se cerea legiuitorului să modifice legea pentru a permite cetățenilor să aibă acces la justiție, fapt ignorat cu desăvârșire de acesta. Accesul cetățenilor la justiție pentru apărarea drepturilor lor salariale a fost apoi sever limitat prin adoptarea OUG 62/2024, ce a avut ca efect blocarea cursului proceselor în fața instanțelor de fond și sufocarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin sute de cereri de pronunțare a hotărârilor preliminare în astfel de cauze. În momente dificile, când drepturile cetățenilor pot fi afectate de măsurile statului, revine puterii judecătorești sarcina de a restabili legalitatea. Acest lucru poate fi făcut de judecători ce nu sunt dependenți de Guvern și nu sunt țintele unei campanii de ură promovate împotriva acestora. Dovada faptului că reforma pensiilor de serviciu este doar un pretext rezultă din chiar motivele invocate de Guvern, și anume faptul că, fără aceste modificări, România ar pierde 213 milioane de Euro, fonduri europene. Această afirmație este însă falsă!”, se arată în comunicat.

Documentul mai arată că suspendarea fondurilor a fost consecința pronunțării deciziei CCR 724/2024 prin care a fost anulată supraimpozitarea tuturor pensiilor de serviciu – nu doar a judecătorilor – fiind, deci, necesară „modificarea legii atât în acord cu decizia Curții Constituționale, cât și cu cerințele Comisiei în ceea ce privește cuantumul pensiilor în plată”.
În plus, în scrisoarea trimisă Guvernului de către Comisia Europeană se cere respectarea garanțiilor constituționale privind pensia de serviciu a magistraților, conform sursei citate.

„Subliniem faptul că reforma privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost deja finalizată, vârsta de pensionare urmând a crește etapizat până la 60 de ani, iar cuantumul pensiei a fost limitat la cel al indemnizației. Această lege a fost adoptată după consultări cu Comisia Europeană, a fost validată prin Decizia nr. 467/2023 a Curții Constituționale și corespunde standardelor europene obligatorii și pentru statul român. Pensiile de serviciu ale judecătorilor nu sunt o invenție românească, ci derivă dintr-un statut ale cărui coordonate sunt unanim recunoscute la nivel european. Reamintim că, prin decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza C-762/23, obligatorie pentru toate statele membre al Uniunii Europene, se stabilește că pensia de serviciu a judecătorilor trebuie să fie cât mai apropiată de salariul în plată, pentru a asigura independența justiției sub componenta sa financiară. Publicarea, așadar, a unui proiect de lege direct de către Guvernul României, ce încalcă jurisprudența recentă a Curții Constituționale, fără nici un fel de consultări prealabile, însoțită de o campanie de presă de o agresivitate fără precedent îndreptată direct împotriva magistraților, are ca efect direct slăbirea puterii judecătorești în raporturile sale cu celelalte puteri și dezechilibrarea gravă a raporturilor dintre acestea. Subliniem, în același sens, și dubla măsură adoptată de către Guvern în modalitatea de comunicare publică și abordare a chestiunii pensiilor de serviciu. Dacă pentru magistrați aceasta s-a bazat pe manipulare susținută de un veritabil discurs public al urii, în cazul pensiilor de serviciu al militarilor – ce includ nu doar armata, ci și jandarmeria și serviciile de informații – ministrul de resort a subliniat că orice modificare trebuie făcută “cu foarte, foarte multă consultare și cu foarte multă transparență”, potrivit comunicatului transmis de președinții curților de apel din țară.

Președinții curților de apel remarcă faptul că „reacțiile instituționale prompte ale Consiliul Superior al Magistraturii, prin care sunt demontate informațiile false din mediul public, sunt fie ignorate, fie preluate și prezentate trunchiat, fapt ce demonstrează, o dată în plus, că scopul acestei campanii nu este acela al unei consultări loiale între puterile statului, ci slăbirea și subordonarea justiției”.
La final, președinții Curților de Apel solicită tuturor actorilor implicați să înceteze campania de subminare a independenței justiției și de demonizare a judecătorilor.

Premierul Ilie Bolojan a continuat consultările cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, în contextul întâlnirilor de lucru organizate cu autoritățile locale pe tema reformei administrației publice locale.

”Suntem la jumătatea anului 2025 într-o situație dificilă, atât pe componenta de deficit bugetar, cât și pe cea de investiții aflate în derulare. Am început implementarea primului pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și corectarea unor dezechilibre. Datele Ministerului Finanțelor ne arată că trebuie să continuăm această direcție. Așadar, pregătim cel de-al doilea pachet guvernamental care va cuprinde reforma administrației publice. Ținta noastră este să reducem cheltuielile cu personalul din administrația publică, să îmbunătățim încasarea impozitelor locale, să creștem eficiența serviciilor publice și să continuăm descentralizarea”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Reprezentanții Guvernului și cei ai AMR au analizat propunerile privind reforma impozitării proprietăților, angajament asumat de România prin PNRR, reducerea numărului de angajați din administrația publică locală și creșterea performanței profesionale, activarea clauzei potrivit căreia bugetele de echilibrare a bugetelor locale se vor stabili proporțional cu nivelul de încasare a impozitelor.

Consultările Guvernului cu reprezentanții administrației publice locale vor continua în perioada următoare.

Din partea Guvernului, împreună cu premierul Ilie Bolojan, la consultările de la Palatul Victoria, au mai participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila-Zoltán, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Marius Pieleanu nu mai este cadru didactic al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. Reprezentanții SNSPA au confirmat încetarea relației contractuale cu Pieleanu.
Documentul a fost semnat luni.

„În contextul declarațiilor publice formulate de domnul Marius Pieleanu, luni, 4 august 2025, confirmăm că rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Remus Pricopie, a semnat decizia de încetare a raporturilor de muncă dintre conf. univ. dr. Marius Pieleanu, cadru didactic la Departamentul de Sociologie al Facultății de Științe Politice, și universitate, prin acordul părților, în conformitate cu prevederile art. 55 lit. b) din Codul Muncii. Încetarea contractului individual de muncă își produce efectele începând de astăzi, 4 august 2025”, a transmis SNSPA.

Reprezentanții universității au refuzat să facă alte comentarii.
„Referitor la anunțul public făcut de domnul Marius Pieleanu privind intenția de a acționa în instanță mai multe persoane fizice și juridice, inclusiv SNSPA, universitatea nu face comentarii. Respectăm dreptul oricărei persoane la liberă exprimare și acces neîngrădit la justiție”, a precizat SNSPA.

Președintele României, Nicușor Dan pe președintele Adunării Naționale a Republicii Coreea, Woo Won-shik, aflat într-o vizită oficială în România. Întâlnirea a avut loc luni, la Palatul Cotroceni.

Vizita oficială s-a desfășurat în contextul aniversării a 35 de ani de relații diplomatice bilaterale și al consolidării Parteneriatului Strategic între cele două state, prin adoptarea Declarației Comune din anul precedent. Cei doi oficiali au subliniat caracterul dinamic și aprofundat al relației bilaterale, marcate de cooperare solidă pe plan politic, economic și cultural.

Discuțiile au pus accent pe extinderea colaborării în domenii strategice precum apărare, energie (inclusiv proiecte de energie nucleară civilă – Cernavodă și reactoare modulare mici), energie regenerabilă, infrastructură (parteneriatul între porturile Constanța și Busan), IT&C și tehnologii de vârf.

Președintele Nicușor Dan a reiterat interesul României pentru atragerea investițiilor sud-coreene, subliniind potențialul colaborării economice și tehnologice. De asemenea, a fost evidențiată importanța consolidării schimburilor culturale, academice și turistice dintre cele două țări.

La rândul său, Președintele Woo Won-shik a apreciat semnificația specială a vizitei, în lumina aniversării relațiilor bilaterale, și a exprimat sprijinul activ al Coreei de Sud pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Pe agenda discuțiilor s-a aflat și situația regională de securitate, inclusiv războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și sprijinul acordat de Republica Populară Democrată Coreeană Rusiei. Ambele părți și-au reafirmat susținerea pentru Ucraina și angajamentul comun față de o ordine internațională bazată pe reguli și respectarea dreptului internațional.

Diplomații români și americani pregătesc întâlnirea dintre președinții Nicușor Dan și Donald Trump. Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a declarat recent că nu poate spune ziua în care va avea loc întâlnirea la vârf. Responsabil din partea noastră este să anunțăm întâlnirea odată ce este stabilită, a explicat Oana Țoiu.

Șefa diplomației din România a enumerat câteva dintre subiectele care s-ar putea afla pe agenda întâlnirii.

„Președintele Nicușor Dan a clarificat că în acest moment prioritatea noastră este consistența agendei de lucru. Avem cu Statele Unite ale Americii mai multe domenii în care colaborăm, mai multe domenii unde vrem să întărim acest parteneriat strategic, parteneriat bilateral. În primul rând, obiectivul nostru principal în perioada următoare este să ne asigurăm că România este în siguranță. Asta înseamnă și în relația cu Statele Unite ale Americii, prezența NATO pe teritoriul României. Și asta este un lucru foarte important, această conversație este prioritară. Vrem să întărim și să creștem relațiile comerciale, dar asta în acest moment implică și negocierile care există între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind tarifele. Noi aici avem un interes aparte în zona energiei și un interes punctual acum, în special în zona de energie nucleară, dar și un interes important, un obiectiv de viitor pentru noi și aici când spun noi, mă refer la România, este important să ne asigurăm că există un mediu investițional prietenos în infrastructura de energie și că România devine în următorii ani principalul furnizor de energie pentru regiune”, a declarat Oana Țoiu, la Digi 24.
Discuțiile ar trebui să acopere și subiectele Republica Moldova și Ucraina.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, l-a primit miercuri, 23 iulie, la Palatul Victoria, pe premierul Ungariei, Viktor Orbán, în contextul vizitei private pe care acesta o efectuează în România.

Potrivit reprezentanților Palatului Victoria, cei doi oficiali au discutat despre relațiile dintre România și Ungaria, punând accent pe proiecte concrete care pot aduce beneficii reale cetățenilor din ambele țări, indiferent de etnie. Premierul român a subliniat că România își dorește o relație constructivă cu Ungaria, axată pe cooperare reală și rezultate clare.

Discuțiile au vizat în principal creșterea schimburilor comerciale – care au depășit 13,3 miliarde de euro în 2024 – și dezvoltarea unor proiecte comune de infrastructură și interconectare.

Premierul Ilie Bolojan a prezentat și direcțiile principale ale poziției României în UE, subliniind nevoia de unitate și solidaritate în fața provocărilor actuale.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a anunțat că directorii CFR își vor reduce indemnizațiile cu 10%. El susține că măsura este „necesară”. De asemenea, programul de lucru la CFR Infrastructură va fi redus la patru zile pentru unii angajați.

„Nu putem cere performanță fără responsabilitate. În urma discuțiilor, pe care le-am purtat cu directorii generali ai CFR Infrastructură și CFR Călători, aceștia, alături de directorii financiari ai celor două companii, își vor reduce indemnizațiile cu 10%. Totodată, și directorii generali și financiari ai filialelor CFR Infrastructură (Informatică Feroviară, Electrificare CFR și Tipografică Feroviară) își vor reduce indemnizațiile cu 10%. Tot cu 10%, își vor reduce indemnizațiile și directorul general și financiar de la SCRL Brașov - filială a CFR Călători. Este un gest necesar care transmite un semnal clar de responsabilitate și solidaritate”, a transmis Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor, pe FB.

Potrivit ministrului, încă de la preluarea mandatului, a început un amplu proces de eficientizare și optimizare a cheltuielilor în cadrul companiilor din subordinea ministerului.

„La CFR Infrastructură, în plus față de reducerea indemnizațiilor, s-a luat o decizie curajoasă: programul de lucru va fi redus la 4 zile pe săptămână pentru un număr restrâns de angajați, fără a fi afectată siguranța circulației. Economia estimată prin această măsură este de aproximativ 3,25 milioane de lei lunar. Este în curs de implementare un sistem clar de reorganizare, optimizare și funcționare a subunităților din țară. Cu această măsură, CFR Infrastructură estimează că va economisi aproape 57 milioane de lei pe an”, precizează Șerban.

În plus, se va renunța la materialul rulant tehnologic învechit care poate fi casat și valorificat, ceea ce ar putea aduce înapoi, în bugetul companiei, aproximativ 8,7 milioane de lei până la sfârșitul anului, susține ministrul.
„În paralel cu acestea, CFR Infrastructură continuă transformarea căii ferate prin proiecte strategice moderne, finanțate din fonduri europene nerambursabile”, a adăugat ministrul Ciprian Șerban.

De asemenea, la CFR Călători vot fi reduse cheltuielile nejustificate, printr-o serie de măsuri care generează un impact financiar major: economii totale estimate până la finalul anului: peste 130 milioane lei!
„Iată cum ajungem la această sumă: suspendarea unor trenuri neperformante: 40 milioane lei; neacordarea orelor suplimentare și festive: 47 milioane lei; demersuri către ARF pentru redimensionarea volumului de activitate și creșterea valorii unitare: 40 milioane lei; reducerea indemnizațiilor conducerii: 0,3 milioane lei; sistarea cumulului pensie – salariu: 1,5 milioane lei.
Totodată, am pornit un amplu proces de actualizare a indicatorilor de performanță de la companiile din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”, a precizat ministrul Transporturilor.

Programul Anghel Saligny nu dispare. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că investițiile nu vor fi înghețate și că fiecare proiect va fi analizat la Ministerul Dezvoltării împreună cu președinții de consilii județene și cu prefecții din județe. Decizia a fost luată în ședința de miercuri a coaliției de guvernare.

Sorin Grindeanu a spus că „în următoarele două-trei săptămâni fiecare președinte de consiliu județean, împreună cu prefectul va discuta la Ministerul Dezvoltării, proiect cu proiect”.
Președintele interimar al PSD a mai spus că Anghel Saligny „nu este un program politic” dovada fiind că în urma informațiilor privind suspendarea investițiilor au reacționat „primari de la mai multe partide”. De asemenea, Sorin Grindeanu a declarat că programul îndeplinește condițiile europene.

„Se fac investiții conform regulilor europene, programul îndeplinește toate criteriile (...) cine fură, să plătească pentru asta, dar nu poți să condamni comunități întregi din România pentru asta”, a adăugat Sorin Grindeanu.

Aproximativ 10.000 de angajați din sectorul public au atât salariu cât și pensie. Dezvăluirea a fost făcută de premierul Ilie Bolojan care consideră că atunci când se fac reduceri de personal „ar fi mai corect să plece pensionarii, nu tinerii".

El a mai spus că ar putea fi interzis cumulul pensie-salariu în cazul angajaților la stat.

Declarația a fost făcută luni seara la B1 TV.

„Cred că, în condițiile în care în anumite instituții se vor face reduceri de personal, și acest lucru îl văd ca inevitabil în perioada următoare, ar fi cel puțin corect din punct de vedere moral ca cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de un câștig, de o pensie, în loc să plece un tânăr", a declarat Ilie Bolojan.

Prim-ministrul a spus că în viitorul apropiat ar putea fi adoptată o decizie prin care să se interzică, în anumite condiții, cumulul pensiei cu salariul la stat.
„Înainte de a anunța astfel de măsuri, trebuie să te asiguri că ele respectă deciziile Curții Constituționale și rămân în picioare. Altfel, dacă faci măsurile și după aceea verifici, riști să fie anulate și nu mai ai niciun fel de credibilitate", a adăugat Ilie Bolojan.
Premierul a estimat că sunt aproximativ „10.000 de persoane în această situație" referindu-se la angajații din sectorul public care primesc și pensie.