Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat estimările meteorologice pentru intervalul 12 ianuarie – 9 februarie, care indică un debut de perioadă cu temperaturi mai scăzute decât normalul, urmat de o tendință de stabilizare a vremii.

În săptămâna 12 -19 ianuarie, valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice perioadei în toate regiunile țării. Cantitățile de precipitații vor fi, în general, apropiate de normalul climatologic.

Pentru intervalul 19 –26 ianuarie, temperaturile medii vor fi mai ridicate decât normalul în zonele montane și local în vestul și sudul țării, iar în rest se vor situa în jurul valorilor obișnuite. Regimul pluviometric va fi aproape de normal la nivel național.

În săptămâna 26 ianuarie – 2 februarie, temperatura medie a aerului va avea valori normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a țării. Precipitațiile vor fi local deficitare în zonele montane, iar în celelalte regiuni se vor menține în limite normale.

În intervalul 2 – 9 februarie, mediile termice vor rămâne apropiate de normalul climatologic pe întreg teritoriul României, iar cantitățile de precipitații vor fi, în general, în jurul valorilor normale.

Aeronava militară C-27J Spartan poate ateriza în condiții meteorologice dificile, însă nu atunci când la bord se află președintele României, a declarat joi ministrul Apărării, Radu Miruță, explicând motivele pentru care șeful statului, Nicușor Dan, a rămas blocat aproape 24 de ore în Franța din cauza condițiilor meteo.

Ministrul a precizat, într-o conferință de presă, că avionul nu a decolat marți seara de la București spre Paris deoarece prognoza meteo indica valori sub limitele de siguranță admise pentru acest tip de aeronavă, în special în cazul unui zbor prezidențial.
Potrivit lui Miruță, aeronava Spartan nu poate ateriza dacă plafonul de nori este sub 60 de metri și vizibilitatea scade sub 600 de metri. Deși avionul este configurat pentru misiuni militare și poate opera în condiții mai dificile decât cele civile, aceste proceduri nu se aplică atunci când la bord se află președintele României.

„Este un aparat de zbor militar care poate ateriza în condiții meteo mai proaste decât cele de minimă siguranță, dar nu se întâmplă acest lucru cu președintele la bord”, a subliniat ministrul Apărării.
Radu Miruță a explicat și motivul pentru care aeronava nu a putut decola miercuri dimineața din Paris. Deși avionul era pregătit și nu avea nicio problemă tehnică, condițiile de pe aeroport – ninsorile abundente, necesitatea degivrării și capacitatea limitată de curățare a pistei – nu au permis rulajul și decolarea.

Ministrul a mai arătat că avionul Spartan nu dispune de dotări care să permită aterizarea la plafon zero și vizibilitate zero, așa cum este cazul unor aeronave comerciale sau specializate. „Avionul Spartan nu are aceste caracteristici tehnice”, a spus Miruță.
În acest context, ministrul Apărării a afirmat că este necesar ca Administrația Prezidențială să dispună de o aeronavă adecvată pentru astfel de situații. El a precizat că premierul și ministrul Finanțelor vor analiza, în perioada următoare, disponibilitatea bugetară pentru achiziția unui avion destinat transportului prezidențial.

Aeronava C-27J Spartan care l-a adus în țară pe președintele Nicușor Dan a decolat miercuri în jurul orei 16.00 de la Paris și a aterizat la București în jurul orei 20.00, după ce delegația prezidențială a fost blocată aproape 24 de ore în Franța din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

România a primit la începutul lunii ianuarie aproape un miliard de euro de la Comisia Europeană, bani destinați agriculturii și care reprezintă rambursarea avansurilor achitate fermierilor români în toamna anului trecut. Fondurile provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și au fost încasate pe 5 ianuarie 2026, potrivit Ministerului Agriculturii.

Suma de 988,7 milioane de euro acoperă plățile efectuate în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2025, când fermierii au primit avansuri din schemele europene pentru a-și susține activitatea curentă. Banii au fost plătiți inițial din bugetul de stat, urmând să fie decontați ulterior de Uniunea Europeană.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susține că rambursarea confirmă faptul că plățile realizate de România respectă regulile europene. „Este o validare a modului în care au fost gestionate fondurile. Sprijinul ajunge la timp în ferme, iar bugetul național este degrevat de aceste cheltuieli”, a declarat oficialul.

O avalanșă de mari dimensiuni s-a produs astăzi în Munții Făgăraș, în zona Bâlea Lac, după ce doi schiori au declanșat accidental masa de zăpadă în zona cunoscută sub denumirea „Balcoane”.

Avalanșa a avut o cale de rulare de peste 300 de metri, pornind din zona superioară și trecând dincolo de chioșcurile de la Bâlea Lac. Din fericire, cei doi schiori nu au fost surprinși de avalanșă și au reușit să se retragă în siguranță, fără leziuni fizice.

Salvamont Sibiu recomandă tuturor turiștilor și practicanților de sporturi de iarnă să verifice buletinul nivometeorologic înainte de a urca în munte și să evite zonele de peste 1.800 m altitudine atunci când riscul de avalanșă este ridicat. De asemenea, se recomandă respectarea traseelor marcate și indicațiile salvatorilor montani.

Poliția Română a anunțat miercuri că, în primele zile ale acestei săptămâni, șapte persoane urmărite internațional au fost aduse în țară pentru a-și executa pedepsele sau pentru a fi prezentate instanțelor.

Printre aceștia se numără Marian Plugaru Chirilă, supranumit „Căpcăunul”, un bărbat de 44 de ani din Iași, adus din Franța. Acesta are de ispășit o condamnare de 12 ani de închisoare, primită de la Tribunalul Iași, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de migranți, trafic de persoane, contrabandă, instigare la furt calificat și favorizarea făptuitorului. „Căpcăunul” are tatuaje distinctive: pe abdomen scrie „Long vehicul”, iar pe scalp, deasupra urechii stângi, este tatuat CNP-ul său.

De asemenea, o femeie de 47 de ani din Gorj, figurând în categoria „most wanted”, a fost adusă din Marea Britanie. Aceasta a fost condamnată de Tribunalul Gorj la 15 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de minori, trafic de persoane, proxenetism și constituire a unui grup infracțional organizat.

Alte persoane aduse în țară includ:

• Un bărbat de 31 de ani din Ialomița, adus din Germania, condamnat la 3 ani, o lună și 20 de zile de închisoare pentru infracțiuni la regimul rutier și regimul fiscal;

• Un tânăr de 26 de ani din Argeș, adus din Spania, condamnat la un an de închisoare pentru infracțiuni rutiere;

• O femeie de 32 de ani din Gorj, adusă din Marea Britanie, condamnată la 15 ani și 8 luni pentru trafic de minori, trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat;

• Doi bărbați, unul de 29 de ani din Olt, adus din Italia pentru proxenetism, și unul de 23 de ani din Iași, adus din Spania pentru trafic de droguri, ambii urmăriți internațional și având mandate de arestare preventivă.

Toți cei șapte infractori au fost preluați de autorități și conduși în unități de detenție pentru executarea mandatelor.

CNAIR anunță că, începând cu 1 ianuarie 2026, va fi introdusă o restricție de circulație pe teritoriul Ungariei, pe Drumul Principal 42, la punctul de frontieră Artand-Borș, pentru vehiculele de peste 7,5 tone.

Restricția se aplică pe tronsonul Berettyóoujfalu – frontiera de stat cu România, corespunzător în România cu Borș I – DN1. Excepție fac vehiculele de transport marfă care au ca destinație orașele Biharkeresztes sau Artánd și vehiculele de transport persoane, inclusiv autobuzele și autocarele.

CNAIR precizează că restricția este semnalizată în România cu indicatoare de informare montate pe DN1 (E60/E79), la intersecția cu DEX16, pe sectorul Oradea – Borș I.
Vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone trebuie să utilizeze în Ungaria autostrada M4, corespondența cu România realizându-se prin autostrada A3 și punctul de trecere Borș II – Nagykereki.
În cazuri justificate, pentru circulația pe sectorul restricționat pe teritoriul Ungariei, se poate solicita un permis de acces gratuit, emis de compania Magyar Közút Nonprofit Zrt., conform legislației ungare în vigoare, a transmis CNAIR.

Traficul rutier pe Transalpina a fost reluat luni dimineața pe sectorul DN 67C cuprins între localitățile Novaci și Rânca, după ce circulația fusese închisă duminică după-amiaza din cauza viscolului.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a anunțat că circulația a fost redeschisă începând cu ora 9.15. Reprezentanții drumurilor fac apel la șoferi să circule cu prudență și să aibă autovehiculele echipate corespunzător pentru condiții de iarnă.

Circulația pe tronsonul kilometric 16 – 34+800 al DN 67C fusese închisă duminică, potrivit Centrului Infotrafic, din cauza vântului foarte puternic care a viscolit zăpada, reducând vizibilitatea aproape de zero, în zona montană din județul Gorj.

Traficul rutier pe Transalpina a fost reluat luni dimineața pe sectorul DN 67C cuprins între localitățile Novaci și Rânca, după ce circulația fusese închisă duminică după-amiaza din cauza viscolului.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a anunțat că circulația a fost redeschisă începând cu ora 9.15. Reprezentanții drumurilor fac apel la șoferi să circule cu prudență și să aibă autovehiculele echipate corespunzător pentru condiții de iarnă.

Circulația pe tronsonul kilometric 16 – 34+800 al DN 67C fusese închisă duminică, potrivit Centrului Infotrafic, din cauza vântului foarte puternic care a viscolit zăpada, reducând vizibilitatea aproape de zero, în zona montană din județul Gorj.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că cei doi pacienți cu arsuri severe, răniți în urma exploziei de la Onești, județul Bacău, au fost transferați în siguranță la un spital din Belgia, pentru tratament specializat.

„Cei doi pacienți cu arsuri severe, cu peste 60% din suprafața corporală, în urma exploziei de la Onești, județul Bacău, au fost transferați în condiții de siguranță la un spital din Belgia, unde pot beneficia de tratament specializat de înalt nivel”, a transmis Alexandru Rogobete, într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului, transferul a presupus o coordonare complexă și a fost realizat într-un timp critic.

„Mulțumesc Forțelor Aeriene Române, Departamentului pentru Situații de Urgență și tuturor profesioniștilor implicați pentru coordonarea impecabilă a acestui transfer complex, realizat într-un timp critic. Mulțumesc, de asemenea, doamnei Monica Althamer pentru sprijinul acordat și pentru facilitarea accesului pacienților la Spitalul Universitar Charleroi”, a adăugat acesta.
Alexandru Rogobete atrage atenția asupra creșterii numărului de pacienți cu arsuri severe la nivel național

„În paralel, în ultimele zile, se înregistrează la nivel național un număr crescut de pacienți cu arsuri severe generate de violență, autoagresiune, incendieri intenționate, utilizarea unor instalații improvizate, dar și de electrocuții apărute ca urmare a neglijenței. Aceste situații pun o presiune majoră asupra sistemului medical și produc suferință profundă pacienților și familiilor acestora”, a subliniat ministrul.
Alexandru Rogobete a precizat că România se confruntă cu un număr foarte mare de pacienți cu arsuri severe, peste media Uniunii Europene, situație care evidențiază necesitatea responsabilității individuale și colective.
În ceea ce privește capacitatea de tratament, ministrul a anunțat centrele pentru mari arși din România de la Timișoara și Târgu Mureș sunt finalizate în proporție de peste 90%.
„Începând de anul viitor, pacienții cu arsuri grave vor putea fi tratați aici, acasă, în condiții moderne și sigure”, a transmis Rogobete.
Totodată, ministrul a subliniat că prevenția și evitarea acestor situații rămân esențiale pentru ca sistemul medical să poată face față numărului mare de pacienți și pentru protejarea vieților.

România se confruntă, în această perioadă, cu o intensificare semnificativă a activității gripale, pe fondul unei răspândiri extinse a virusurilor gripale și a altor infecții virale respiratorii la nivel național, avertizează Ministerul Sănătății.

Autoritățile sanitare precizează că situația epidemiologică este atent monitorizată și fac apel la populație să respecte măsurile de prevenție, pentru a limita transmiterea bolilor și pentru a reduce presiunea asupra sistemului medical.

Ministerul Sănătății recomandă persoanelor care prezintă simptome respiratorii să se adreseze medicului de familie, pentru stabilirea conduitei terapeutice și a necesității izolării la domiciliu. De asemenea, persoanele simptomatice sunt îndemnate să poarte mască de protecție atunci când deplasarea în comunitate este inevitabilă.

Alte măsuri esențiale vizează respectarea etichetelor de tuse și strănut, utilizarea batistei de unică folosință, menținerea unei igiene riguroase a mâinilor, aerisirea frecventă a spațiilor închise și evitarea aglomerațiilor, în special în contextul creșterii numărului de îmbolnăviri.

Un accent deosebit este pus pe vaccinarea antigripală, cu prioritate pentru persoanele din categoriile de risc: vârstnici peste 65 de ani, gravide, persoane imunodeprimate și pacienți cu afecțiuni cronice respiratorii sau cardiovasculare. Totodată, tratamentul antiviral antigripal trebuie administrat exclusiv la recomandarea medicului, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile, pentru prevenirea formelor severe de boală.

La nivelul unităților sanitare, autoritățile impun purtarea echipamentului de protecție de către personalul medical și de către persoanele care intră în contact cu pacienții. Programul de vizită al aparținătorilor poate fi limitat, în funcție de evoluția situației epidemiologice.

Personalul medico-sanitar și auxiliar este supus unui triaj epidemiologic zilnic, iar persoanele cu simptome respiratorii sunt încurajate să se izoleze la domiciliu sau să fie redistribuite către activități fără contact direct cu pacienții. De asemenea, spitalele trebuie să asigure stocuri suficiente de antivirale și condiții pentru vaccinarea personalului nevaccinat.

Ministerul Sănătății subliniază că respectarea acestor măsuri este crucială pentru protejarea sănătății publice și pentru limitarea impactului infecțiilor respiratorii asupra sistemului sanitar, urmând ca populația să fie informată constant, în funcție de evoluția datelor epidemiologice.