Autoritatea pentru Digitalizarea României informează că, până în prezent, peste 700.000 de utilizatori s-au înscris în platforma Ghişeul.ro.
Utilizatorul cu numărul 700.000 este o persoană fizică din Timişoara care şi-a achitat taxele locale prin intermediul platformei, au transmis reprezentanții ADR

De la începutul anului, peste 207.000 de utilizatori s-au înscris pe www.ghiseul.ro, cel mai mare număr de la lansarea acestui serviciu, în 2011.
Prin intermediul platformei s-au făcut 679.587 plăţi, anul acesta, în condiţiile în care pe tot parcursul anului 2019 a fost realizat un total de 484.824 plăţi.

În perioada ianuarie - august 2020, numărul total al încasărilor a depăşit 317 milioane de lei, dublu faţă de totalul încasărilor din anul 2019. Peste 50 de noi tipuri de plăţi au fost adăugate recent, ca urmare a interconectării cu Spaţiul Privat Virtual administrat de ANAF şi prin adăugarea posibilităţii de a achita noi servicii publice precum transportul în comun, salubritatea, energia termică, apa sau canalizarea.

Se lucrează, deja, la extinderea gamei de plăți care se pot face pe platforma publică. Astfel, vor putea fi achitate şi contravaloarea paşapoartelor, a certificatelor de înmatriculare, a autorizaţiilor provizorii şi a permiselor de conducere.
Autoritatea pentru Digitalizarea României încurajează cetăţenii să utilizeze mijloacele online de plată, eliminând astfel riscurile sanitare asociate pandemiei de COVID-19.

Ghişeul.ro este o platformă administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea României şi susţinută de APERO - Asociaţia pentru Plăţi Electronice din România

În Sistemul 112 au fost înregistrate, în primele şase luni ale anului, peste 311.000 de apeluri abuzive, oamenii sunând în repetate rânduri fără să aibă o urgenţă reală, au făcut glume ori au adus injurii operatorilor, informează, vineri, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS).

Conform STS, în primul semestru al anului, în Sistemul 112 au fost preluate peste 4,8 milioane de apeluri, dintre care 2,6 milioane au reprezentat urgenţe.

Din totalul apelurilor înregistrate, peste 311.000 (6,47%) au fost apeluri abuzive.

Apelarea abuzivă reprezintă apelarea repetată, cu rea intenţie, a numărului 112, fără ca apelantul să justifice o stare care necesită acţiunea agenţiilor specializate de intervenţie şi, de asemenea, se consideră apel abuziv, apelarea 112 pentru a aduce injurii operatorilor.

Alertarea falsă este utilizarea intenţionată şi nejustificată a numărului 112 pentru alarmarea sau determinarea intervenţiei agenţiilor specializate de intervenţie, fără a fi înregistrată o urgenţă.

"Centrele de preluare a apelurilor 112 sunt operative 24/7 pentru a ajuta cetăţenii care au o urgenţă, însă este nevoie să conştientizăm că, doar sunând responsabil la 112, putem beneficia de intervenţii rapide şi eficiente. Peste 2,2 milioane de apeluri din totalul celor primite în prima jumătate a anului 2020 nu au fost urgenţe, dintre care peste 311.000 au fost apelări abuzive. Cetăţenii au sunat în repetate rânduri în mod abuziv, fără să aibă o urgenţă reală, au făcut glume ori au adus injurii operatorilor, au solicitat informaţii sau au folosit linia de urgenţă în contextul unor evenimente pentru care nu era necesară intervenţia agenţiilor specializate (Ambulanţă, Poliţie, Pompieri, SMURD, Jandarmerie, SALVAMONT etc)", a transmis STS.

Creșterea salariilor personalului din învățământ, care ar fi trebuit să aibă loc de la 1 septembrie 2020, nu este prevăzută în proiectul de rectificare bugetară propus de Ministerul Finanțelor.

Tăierea creșterii salariale promisă profesorilor de la 1 septembrie este justificată, de ministrul de profil, Cîțu, prin faptul că ar fi "costat" bugetul peste unu la sută din PIB, situație explicată și în nota de fundamentare a ordonanței de urgență privind rectificarea.

Ministrul Educației, Monica Anisie, declara la audierile din Parlament, pe 18 februarie 2020:

"... salariile profesorilor vor creşte la 1 septembrie. Au crescut deja de la 1 ianuarie şi avem prinşi banii în legea bugetului de stat şi pentru creşterea de la 1 septembrie".

Totodată, în același context, Guvernul are un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care amână această creştere salarială cu un an, până la 1 septembrie 2021.

Pandemia provocată de noul coronavirus este studiată cu atenţie de specialiştii de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, care au făcut un top al județelor cu cele mai multe cazuri din ultimele două săptămâni. Autorii studiului spun că autoritățile locale trebuie să se mobilizeze și să ia mai multe măsuri, în condițiile în care rata de transmitere a virusului este estimată să crească odată cu începerea școlii și cu răcirea vremii.

Studiul recent, realizat de UBB, arată un top al județelor cu incidență ridicată de peste 60 de cazuri la 100.000 locuitori în ultimele 14 zile.

Arad, Bihor, București, Buzău, Dolj, Ilfov, Hunedoara, Maramures, Neamt, Olt, Prahova, Timis, Vâlcea, Vaslui și Vrancea sunt județele cu incidență ridicată atunci când vine vorba de infectarea cu noul coronavirus. Se înregistrează peste 60 de cazuri la o sută de mii de locuitori. Date alarmante, spun autorii studiului UBB.

Autorii studiului dau exemple alte mari orașe ale lumii care înving răspândirea infecției.

De asemenea, și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România cere guvernanților să urgenteze publicarea unor norme pentru începerea anului universitar.

O nouă alertă a fost emisă prin Sistemul de alertă rapidă european, astfel încât numărul mastilor de protectie neconforme ajunge la 106, conform asociației InfoCons.

Prima alertă a fost transmisă în data de 28 aprilie 2020 pentru 4 tipuri de măști, a doua alertă a fost transmisă în data de 9 mai 2020, pentru alte 7 noi tipuri de măști, a treia alertă în data de 22 mai 2020, pentru alte 6 noi tipuri de măști,a patra alertă, în data de 29 mai 2020, pentru alte 15 tipuri de măști, a cincea alertă, în data de 05 iunie 2020 pentru alte 7 tipuri de masti, a sasea alertă transmisă în data de 19 iunie 2020, pentru alte 2 tipuri de măști, a șaptea alertă emisă în data de 26 iunie 2020 pentru 12 tipuri de măști, a opta alertă, emisă în data de 03 iulie 2020, a noua alertă emisă în data de 10 iulie 2020 pentru 18 tipuri de măști neconforme, a zecea alertă emisă în data de 17 iulie 2020 pentru 7 tipuri de măști neconforme, a unsprezecea alertă emisă în data de 24 iulie 2020, a douăsprezecea alertă emisă în data de 31 iulie 2020 pentru 9 tipuri de măști neconforme și a treisprezecea alertă, emisă în data de 07 august 2019 pentru 5 tipuri de măști neconforme.

Purtarea măștii care acoperă nasul și gura este obligatorie începând cu 15 mai 2020 în spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă și în alte spații închise. Persoanele care nu respectă obligația de a purta mască în spațiile menționate pot fi sancționate în baza Legii nr. 55/2020, art.65, lit.H, respectiv “nerespectarea de către persoane fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții“ se sancționează cu amendă între 500 de lei și 2500 de lei.

Procesul digitalizării rămâne unul formal şi riscă să contribuie la creşterea/adâncirea inegalităţilor din societate şi la excluderea unei bune părţi a populaţiei din interacţiunile cu statul şi administraţia fără competenţe digitale dobândite pe scară largă şi certificate corespunzător, se precizează într-un comunicat al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

În lipsa competenţelor adecvate riscăm să avem platforme digitale pe care angajaţii sectorului public nu le pot face operaţionale şi care sunt destinate a oferi servicii unor cetăţeni care nu le pot accesa, susține conducerea asociației naționale.

"Salutăm preocuparea Guvernului pentru digitalizare, concretizată în măsurile instituţionale (crearea Autorităţii pentru Digitalizarea României) şi legislative luate (OUG 38/2020, OUG 65/2020, HG 574/2020, HG 599/2020 etc.), şi susţinută prin fondurile alocate în acest scop, însă atragem atenţia că orice cadru legislativ privind digitalizarea trebuie să adreseze prioritar problema competenţelor, de la nivelul şcolii şi până la nivelul sectorului public, precum şi a certificării acestora", subliniază reprezentanţii AOAR.

Oamenii de afaceri consideră că alocarea fondurilor pentru competenţe digitale trebuie să fie făcută responsabil, începând cu diagnosticarea competenţelor minim necesare locului de muncă şi mergând până la obţinerea unor certificări de nivel european. Nu trebuie repetate experienţele din trecut, când fondurile au fost alocate adesea pentru procese de training care nu au avut a face cu necesităţile locului de muncă şi nu au implicat atragerea răspunderii pentru rezultat.

Digitalizarea este, în primul rând, un proces de educare şi de schimbare a culturii profesionale în sectorul public şi privat, iar obţinerea competenţelor digitale, care stau la baza acestui proces, trebuie confirmată prin metode de testare consacrate, cel puţin la nivelul Uniunii Europene. O parte din aceste metode (ex: ECDL) sunt folosite deja pe scară largă la testarea competenţelor digitale la bacalaureat. Ele pot fi şi trebuie aplicate pentru confirmarea competenţelor digitale în sectoarele public şi privat, se mai arată în comunicat.

Viorel Rotilă, managerul Federației „Solidaritatea Sanitară”, a declarat pentru canalele media care informează despre pandemie că ponderea salariaților din sănătate infectați cu noul coronavirus este de 7,3% din totalul cetățenilor infectați, iar ideal ar fi ca aceasta să scadă la 4,5%. Totodată, potrivit sindicalistului, ponderea salariaților infectați din totalul salariaților din sănătate este de 1,9%.

În opinia lui Viorel Rotilă, în prezent “suntem mai bine”, la un nivel comparativ cu alte state occidentale, ceea ce sugerează că problema este una care ține de impactul global al pandemiei.

Managerul Federației a precizat că infectarea personalului medical nu este o problemă doar a sistemului de sănătate din România, ci a tuturor sistemelor de sănătate care nu au fost construite pentru a funcționa pe acest model.

Și asta pentru că “tratăm pacienți cu boli infecțioase în spitale care nu au circuite de boli infecțioase, cu salariați care nu au antrenamentul de a trata pacienți cu boli infecțioase, cu personal insuficient raportat la aceste proceduri. Și nu doar la noi, ci se întâmplă în toată lumea. Deci, este o problemă sistemică”, a mai subliniat Viorel Rotilă.

Reprezentantul Federației „Solidaritatea Sanitară” a spus că există un “set de intervenție” pe care sindicaliștii l-au solicitat în mod repetat. Iată care sunt propunerilor Federației „Solidaritatea Sanitară” pentru ca procentul salariaților din sănătate infectați să scadă.

1. Constituirea unui centru de sprijin al spitalelor care să ofere know-how
2. Oferirea de materiale de protecție adecvate tipului de risc pentru toți salariații
3. Mobilizarea turor instituțiilor responsabile în formarea și atenționarea continuă a salariaților privind lucrul în noile condiții
4. Reamintirea la cel puțin două săptămâni în privința pericolului pe care îl reprezintă fiecare gest profesional
5. Investițiile
“Cea mai importantă este în sistemele de ventilație din unitățile sanitare, având în vedere transmiterea aerogenă de transmitere a virusului, iar studiile înclină tot mai mult asupra acestei modalități de transmitere.

6. Consiliere psihologică

“ Nu se ocupă nimeni de personalul medical. A apărut conceptul focarelor de caféa. Unul dintre colegi a lansat acest concept, constatând că în spitalul dumnealui au existat câteva cazuri în care salariații stăteau de vorbă și s-a presupus că de acolo s-au infectat. Noi spunem că este un concept greșit, dar el a circulat destul de mult. Salariații nu se infectează că stau la cafea. Ei simt nevoia să stea de vorbă unii cu alții. Dacă nu ai contruit spații sociale care să asigure protecția în momentul în care trebuie să comunice unii cu alții, automat există riscul de infecție. Mai mult decât atât, salariații sunt nevoiți, din nefericire, să se sprijine psihic unii pe alții. În loc să gândim un sistem integrat de sprijin psihologic , să stea cineva de vorbă cu ei măcar săptămânal, să evalueze din această perspectivă, ne trezim că i-am lăsat de izbeliște. Acest lucru poate să crească suplimentar riscul de infectare”, potrivit sindicalistului.

Într-o amplă analiză jurnalistică de zilele acestea se arată că multe dintre orașele-port ale României sunt în pericol să împărtășească soarta portului din Beirut, Libia.

Azotatul de amoniu instabil care a explodat în Beirut provine din Georgia. O singură fabrică din Georgia produce această substanță, iar România o importă masiv. Inginerii români au luat o mostră din el găsită la o fermă din Oltenița și au descoperit că are o concentrație de azot care depășește normele europene și care îl face, în fapt, explozibil

Azotatul de amoniu care a explodat în portul din Beirut, producând victime și pagube materiale care au aruncat Libanul în haos este masiv importat și în România. Și este depozitat în portul Constanța și în porturile de pe Dunăre, dar și în fermele din toată țara.

În zona liberă Constanța Sud sunt depozitate aproape 5000 de tone care urmează să fie puse în liberă circulație. Potrivit AFP, cantitatea depozitată care a explodat în Beirut a fost de DOAR 2.750 de tone.

Autoritatea Vamală a comunicat că 52.301 tone de azotat de amoniu importate în ultimele opt luni, având ca țară de origine declarată Georgia, a fost deja pusă în liberă circulație prin porturile Constanța (38.078 tone) și Brăila (14.223 tone). Mare parte din cantitate a ajuns în fermele românești.

Festivalul Internațional de Film Independent "Anonimul" începe, asta seară, la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării.

Gala de deschidere a evenimentului va fi urmată de proiecția filmului "The Father" cu Anthony Hopkins și Olivia Colman.

Festivalul Internațional de Film Independent Anonimul preia esența și spiritul Festivalului de Film Sundance încercând să promoveze ideea de independență în producția de film. Anonimul tinde să fie un eveniment important pentru cinematografia românească, care va avea ocazia să concureze în mod deschis și direct cu producții din întreaga lume. Festivalul are trei secțiuni competitive dar și cinci programe necompetitive.

Publicul este cel care acordă premiile prin VOT:

• Cea mai bună caracteristică 3.000 USD + Trofeul ANONIMUL,

• Cel mai bun scurtmetraj internațional de 1.000 USD,

• Cel mai bun scurtmetraj românesc de 1.000 USD.

Fundația Anonimul va oferi premiul Ovidiu Bose Paștină, în valoare de 1.000 USD, în amintirea cunoscutului regizor de film și documentarist.

Cea de-a XII-a ediția a festivalului "Anonimul" se va desfășura până la sfârșitul acestei săptămâni, în exclusivitate în aer liber, cu un număr maxim de 400 de participanți la fiecare proiecție - scriu organizatorii pe site-ul manifestării.

Aproximativ 99.900 de persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 32.300 de mijloace de transport (dintre care 7.900 automarfare) au efectuat formalităţile de control prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări în ultimele 24 de ore, potrivit informării săptămânale a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Conform unui comunicat de presă, pe sensul de intrare au fost aproximativ 55.100 persoane cu 17.700 mijloace de transport, iar pe cel de ieşire - 44.800 persoane cu 14.600 mijloace de transport.

În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă - punctele de trecere şi "frontiera verde" - poliţiştii de frontieră au constatat 57 de fapte ilegale (15 infracţiuni şi 42 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini.

Nu s-a permis intrarea în ţară a 114 cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi, de asemenea, nu s-a permis ieşirea a 16 cetăţeni români din diferite motive legale.