Ministerul de Finanțe lucrează la o schemă de ajutor de stat cu un buget mediu anual de 150 mil. euro. Anunțul a fost făcut de ministrul Marcel Boloș.
Scopul schemei este să ofere sprijin companiilor românești.

„Trebuie să oferim companiilor românești oportunități pentru a-și extinde activitățile și a deveni mai competitive pe piața internațională” , a explicat ministrul Marcel Boloș.
Ministerul Finanțelor a finalizat analiza Cererilor de acord pentru finanţare depuse în baza Hotărârii Guvernului nr.807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, iar bugetul total alocat schemei a fost epuizat.

Astfel, în peste 9 ani de la demararea schemei de ajutor de stat, 174 de proiecte de investiții au primit granturi de la bugetul de stat, pentru cheltuieli eligibile de natura activelor corporale și necorporale, precum și cele legate de închirierea construcțiilor aferente investiției inițiale.

În această perioadă au fost investiți peste 7,34 miliarde lei în sectoare cheie din economia românească și s-au creat peste 25.000 de noi locuri de muncă.
În continuare, urmare modificării Regulamentului (UE) nr.651/2014 din data de 01.07.2023, Ministerul Finanțelor elaborează un proiect de schemă de ajutor de stat care va avea o perioadă de valabilitate de 3 ani, respectiv perioada 2024-2026 și un buget mediu anual de cca. 150 mil. euro, conform prevederilor din regulament.

Noua schemă are ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor cu impact major în economie.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj Armatei române spunând că doar investițiile pot asigura combaterea eficientă a amenințărilor. Deteriorarea situației de securitate de la graniță și din Orientul Mijlociu ne arată de ce avem nevoie de o armată puternică, a mai spus prim-ministrul român.

Șeful Guvernului s-a adresat militarilor în Parcul Carol I din Capitală în timpul ceremoniilor dedicate Zilei Armatei. Ciolacu a spus că România a alocat apărării un buget de 2,5% pentru programe de înzestrare, modernizare și transformare ale Armatei Române.

„Deteriorarea situației de securitate la granițele României, dar și conflictul din Orientul Mijlociu ne demonstrează - o dată în plus - de ce avem nevoie de o Armată puternică, care să facă față noilor provocări. Suntem membri ai NATO, iar asta reprezintă o garanție că securitatea cetățenilor români nu va fi pusă în pericol niciodată. Însă, trebuie să înțelegem că descurajarea și combaterea eficientă a diferitelor tipuri de amenințări la care suntem supuși nu se poate face decât dacă vom investi masiv și în dotări”, a transmis Marcel Ciolacu.

El a mai spus că „Guvernul va continua să fie alături de Armata Română și să ofere toate resursele atât pentru pregătirea militarilor la cele mai înalte standarde, cât și pentru achizițiile necesare pentru întărirea flancului estic al NATO și consolidarea cooperării cu aliații noștri”.

Premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre cheltuielile bugetare și despre încercările Guvernului de a opri risipa banilor publici. Nu le înghețăm, le ordonăm, a explicat prim-ministrul.

Mai multe informații care au anunțat că Guvernul se pregătește să înghețe toate cheltuielile până la finalul anului au apărut în ultima perioadă.

Potrivit lui Marcel Ciolacu Guvernul încearcă să facă ordine în cheltuieli, nu să le înghețe.

„Nu le îngheț, le ordonăm, încercăm să avem o economie mai ordonată”, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul a mai anunțat că nu le va cere primarilor să renunțe la târgurile de Crăciun.

„Târgurile de Crăciun sunt necesare, este necesar pentru un popor, altfel s-ar închide târgurile din toată lumea”, a precizat Ciolacu.

Declarațiile au fost făcute la Craiova, acolo unde premierul a participat la lansarea noilor modele ale fabricii Ford.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a vizitat uzina Ford de la Craiova pentru a participa la lansarea noilor modele. Este „o reușită majoră pentru industria auto românească”, a declarat premierul român.

Gazdele i-au arătat lui Ciolacu trei hale de producție și l-au invitat să participe la un drive test.

„Sunt mândru de asemenea mașini, care pot rivaliza cu orice model concurent produs în altă fabrică a lumii. O reușită majoră pentru industria auto românească. Este o mașină cu un brand american, dar în mod clar cu suflet oltenesc”, a transmis Marcel Ciolacu, în timpul ceremoniilor.

Anul trecut, producția de la uzina Ford a avut cel mai ridicat nivel din istoria unității din Oltenia.

Ministrul Justiției Alina Gorghiu a anunțat marți că Guvernul Ciolacu va construi șapte sedii de instanță cu bani împrumutați de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD).

Guvernul a aprobat un proiect de lege pentru contractarea unui împrumut de 100 de milioane de euro de la Banca Internațională pentru Reconstrucție si Dezvoltare. Banii vor fi utilizați pentru a finaliza proiectarea Cartierului pentru Justiție din București și pentru realizarea de noi sedii pentru judecătoriile Calafat, Corabia, Vălenii de Munte, Șimleul Silvaniei, Oravița, Filiași, dar și pentru Tribunalul Sibiu. De asemenea, o sumă importantă din împrumutul BIRD va fi folosită pentru digitalizarea sistemului judiciar.

Ministrul Justiției a mai dezvăluit că a vorbit cu Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție, despre eficientizarea sistemului de justiție din România

„Cea mai mare provocare este cu siguranță resursa umană. A cărei rezolvare nu ține doar de Ministerul Justiției. Sunt lucruri pe care le pot face Guvernul sau Parlamentul. Aș aminti recenta suplimentare de posturi la DIICOT, precum și suplimentarea schemei de asistenți judiciari cu 17 posturi dintre care 2 au fost alocați Tribunalului Gorj sau susținerea pe care am acordat-o în Parlament unei inițiative privind înființarea posturilor de asistent al judecătorului. Am încredere că și Legea privind statutul grefierilor va primi cât mai curând un vot pozitiv. Utilizarea adecvată a resursei umane în interiorul sistemului judiciar, cum ar fi redesenarea hărții judiciare, poate reprezenta, de asemenea, o zonă în care putem găsi soluții împreună”, a precizat Gorghiu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că România nu va mai achiziționa cantități mari de vaccinuri.

Alexandru Rafila susține că populația nu mai este interesată de astfel de vaccinuri. Conform planurilor inițiale, doar de la o companie România urma să primească aproape 30 de milioane de doze.

„În niciun caz nu vom achiziționa vaccinurile care sunt în cantitate extrem de mare și pentru care nu există în momentul de față și probabil nici în viitor interes la nivelul populației. Discutăm de cantități foarte mari de vaccinuri - doar de la Pfizer ar trebui să mai luam teoretic vreo 27 sau 28 milioane de doze de vaccin.”, a spus Rafila.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a transmis un mesaj public pentru condamnații care fug din țară. Tot în sistemul penitenciar din România vor ajunge să execute pedepsele, a spus Gorghiu.

Alina Gorghiu a anunțat că în prezent nu mai există niciun caz de refuz al predării unor persoane condamnate în România, dar care au fugit din țară.

„În trecut, un motiv important pentru genul acesta de refuz erau condițiile proaste din penitenciare. În ultima perioadă foarte mulți fugari au fost predați României, indiferent care este numele acestora. În sute de cazuri, ANP a avut un rol important pentru că a oferit garanții prin intermediul Ministerului Justiției cu privire la condițiile de detenție care vor fi asigurate persoanelor care fac obiectul acestor proceduri de întoarcere în țară. Eu le transmit de fiecare dată tuturor celor care fug din țară că mai devreme sau mai târziu tot în sistemul penitenciar din România își vor executa pedeapsa”, a spus Gorghiu.
Potrivit ministrului, în ultimii opt ani, 8.162 de persoane au fost transferate în România în vederea executării pedepsei. Anul acesta, până la 10 octombrie, au fost aduse în România 621 de persoane. 604 au fost aduse în țară în baza mandatului european de arestare.

Corpul Multinațional Sud-Est din Sibiu este operaționalizat complet, au anunțat luni autoritățile române. Președintele Klaus Iohannis a declarat că „este un moment important pentru România”.

Începând de luni, Comandamentul Multinațional Sud-Est poate să îndeplinească misiunea și rolul care îi revin în cadrul posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în regiunea Mării Negre, a transmis președintele României.

„Este un moment important pentru România, la care am ajuns prin eforturi naționale și aliate susținute și conjugate, pe multiple paliere – politic, diplomatic și militar, și beneficiind de contribuțiile valoroase ale Aliaților noștri. Îi felicit, așadar, pe toți cei care au contribuit la declararea capacității operaționale finale a Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est, Comandament Militar Internațional NATO, înființat pe teritoriul României în contextul procesului de adaptare a Structurii de Comandă a Alianței Nord-Atlantice”, a transmis Klaus Iohannis prin intermediul unui mesaj citit în cadrul ceremoniei de la Sibiu.
În anul 2018, la Summitul NATO de la Bruxelles, Klaus Iohannis a făcut cunoscută intenția României de a completa arhitectura aliată de comandă și control de pe teritoriul național cu o capabilitate terestră de nivel corp pentru a consolida planificarea și modul de operare al forțelor și structurilor NATO din România – Unitatea NATO pentru Integrarea Forțelor, Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est și Brigada Multinațională Sud-Est.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat că în sistemul penitenciar din România sunt peste 23.500 de deținuți. Din aceștia, 8.500 muncesc sau urmează cursuri școlare, a arătat demnitarul. Ministrul român a mai anunțat că anul acesta vor fi inaugurate aproape 1.300 de locuri noi de detenție.

Potrivit datelor oficiale, în România există 23.555 de deținuți, din care 6.000 muncesc și 2.500 urmează cursuri școlare. Din totalul deținuților, aproximativ 4,45% sunt femei.
„Am fost nu o dată criticați pentru condițiile în care sistemul penitenciar își desfășoară activitatea, despre supraaglomerarea sistemului penitenciar, pentru condiții. Acest lucru a fost invocat aproape de fiecare dată de către fugari. Modernizarea tuturor penitenciarelor din România rămâne un obiectiv important”, a declarat Alina Gorghiu.

Ministrul a mai spus că în perioada 2021 – 2022 au fost înființate 721 de locuri de detenție, iar pentru anul 2023 sunt planificate 1.275 de noi locuri de detenție.
„Până azi sunt finalizate 643 de locuri de detenție în 8 unități: 188 la Rahova, 107 la Timișoara, 47 la Bistrița, 32 la Arad, 108 la Craiova, 22 la Aiud, 55 la Codlea și 22 la Chichilești. Restul de 632 de locuri sunt în curs de execuție și vor fi gata până la sfârșitul anului”, a adăugat Gorghiu.
Ministrul a vorbit și despre investițiile în noi locuri de detenție care se fac în colaborare cu Agenția Națională de Investiții. Sunt în diverse faze ale proiectării și execuției la Pelendava – 320 de locuri, la Bistrița – 500 de locuri, la Gherla – 300 de locuri și la Poarta Albă – 280 de locuri.
La Unguriu, în județul Buzău, se va construi un penitenciar nou, de 900 de locuri noi, cu un cost aproximativ de 66 de milioane de euro. La Berceni, în județul Prahova, se va ridica un alt penitenciar nou cu 1.000 de noi locuri, costul aproximativ fiind de 170 milioane de euro.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că împreună cu sindicaliștii din domeniul educație a găsit soluțiile pentru eliminarea inechităților salariale din sistem. Le vom pune în aplicare în cât mai scurt timp, a mai spus prim-ministrul.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că a continuat consultările cu reprezentanții sindicatelor din educație asupra aspectelor legate de salarizarea din sistemul de învățământ și buna funcționare a procesului educațional.

Potrivit Guvernului, în cadrul întâlnirii de la Palatul Victoria au fost analizate și agreate soluțiile legislative pentru eliminarea inechităților salariale în cazul personalului de conducere, îndrumare și control, atât la categoria personalului didactic, cât și a celui didactic auxiliar.

Propunerile de modificare legislativă elaborate, la solicitarea premierului, de Ministerul Educației în colaborare cu reprezentanții partenerilor sociali din domeniu au fost agreate, urmând să fie promovate legislativ în cel mai scurt timp de către Guvern.

„Guvernul rămâne un partener onest al partenerilor sociali. Împreună am găsit soluțiile pentru eliminarea inechităților salariale. Le vom pune în aplicare în cât mai scurt timp. Dialogul nostru rămâne deschis pentru a găsi cele mai bune soluții în ceea ce privește salarizarea, raportate la situația economică și la angajamentele asumate de Guvern”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul a subliniat faptul că la nivelul Guvernului sunt stabilite măsuri clare pentru asigurarea finanțării necesare desfășurării în bune condiții a procesului de învățământ, plății salariilor cadrelor didactice și personalului auxiliar așa cum au fost majorate prin OUG 57/2023, precum și pentru plata burselor pentru elevi și a decontării navetei.

Reprezentanții Guvernului și cei ai sindicatelor din educație vor continua consultările atât în ceea ce privește aspectele legate de salarizarea din acest domeniu, precum și pentru susținerea proiectelor de investiții derulate prin Programul Național de Redresare și Reziliență, destinate îmbunătățirii condițiilor și dotării unităților de învățământ.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, alături de premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și Ministerului Educației.
Din partea sindicatelor din Educație au participat: Federația Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar – Simion Hăncescu - președinte și Purcaru George – vicepreședinte; Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret - Marius Nistor – președinte și Ionel Barbu – secretar general; Federația Națională Sindicală Alma Mater - Anton Hadăr – președinte și Alin-Gheorghiță Mazăre – vicepreședinte.