Spitalele din subordinea ministerului vor fi transferate la MS, la autoritățile locale ori la universitățile de medicină. Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. „Ministerul Transporturilor nu e Ministerul Sănătății”, a explicat demnitarul.

Ministerul Transporturilor coordonează peste 50 de unități medicale.

„În acest moment, e în lucru o reorganizare. Sunt 53 de instituții aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor. Eu am format o echipă la nivel de minister, condusă de secretar de stat și de secretarul general, astfel încât să reducem din acest număr de instituții din subordinea ministerului. Și vom fi capabili, în perioada imediat următoare, să prezentăm prim-ministrului această reducere pe care o facem. Să știți că voi continua, și mulțumesc sprijinului dat de către vicepremierul Marian Neacșu, să cred că spitalele care se află în subordinea sau în coordonarea Ministerului Transporturilor trebuie să meargă la Sănătate. Ori la Ministerul Sănătății, ori la autoritățile locale, ori la universitățile de medicină. Ministerul Transporturilor nu e Ministerul Sănătății”, a declarat Sorin Grindeanu.

Ministrul PSD a mai arătat că reorganizarea respectă directivele europene în materie.
„O să aud în perioada următoare și o să auziți și dumneavoastră din partea multora să spună: <Domnule, nu respectăm diverse directive europene, ș.a.m.d.>. Ba le respectăm și o să respectăm tot cadrul normativ, iar ținta este ca cel puțin jumătate din aceste instituții de care vă aminteam să fie comasate, parte dintre ele transferate”, a precizat Sorin Grindeanu.

Ministerul Mediului anunță că a început prima rundă de atragere de fonduri pentru sistemele integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd. Finanțarea este asigurată prin PNRR.
Începând de luni, 30 octombrie, ora 12.00, până la data de 31 decembrie 2023, ora 23.59, se desfășoară prima rundă de atragere de fonduri pentru Subinvestiția I2.A-B, Sisteme integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, finanțată din PNRR. Anunțul a fost făcut de ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, aflat în vizită de lucru în județul Bacău.

Prin intermediul acestei investiții sunt vizate activități specifice înființării și dotării sistemelor integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, precum și activități destinate modernizării sistemelor comunale integrate pentru comunitățile care dețin deja o platformă destinată colectării gunoiului de grajd.

„Această investiție reprezintă un sprijin real pentru a avea un sol mai curat, în zonele unde creștem animale, întrucât pericolul nitraților din apele subterane poate fi combătut doar prin finanțări consistente, așa cum este și aceasta, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Finanțăm platforme comunale care au o capacitate între 1.500 mc și 4.000 mc și o cantitate de gunoi de grajd suportată de la 1.200 de tone la 3.200 tone. Solicitanții care pot depune cereri de finanțare sunt unitățile administrativ-teritoriale, inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora, organizate la nivel de municipiu, oraș și comună”, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.

Alocarea financiară totală este 228.221.855 euro, echivalentul a 1.132.847.643,84 lei. Astfel, pentru realizarea de sisteme noi destinate gestionării gunoiului de grajd, bugetul este de 171.900.000 euro, iar pentru modernizarea sistemelor integrate existente de gunoi de grajd, alocarea financiară este de 56.321.855 euro.

Pentru înființarea de sisteme noi, programul se va desfășura în două etape. În cadrul primei etape, 65% din bugetul alocat programului, respectiv 111.735.000 euro, echivalentul a 548.116.042,5 lei, este destinat solicitanților aflați în zone unde corpurile de apă subterană au concentrații de nitrați de peste 50 mg/l sau au concentrații de nitrați cu tendință crescătoare și valori între 40 – 50 mg/l. Restul de 35% din bugetul alocat programului, respectiv 60.165.000 euro, echivalentul a 295.139.407,5 lei va fi destinat tuturor solicitanților eligibili, indiferent de localizare.
În cadrul celei de-a doua etape, bugetul rămas disponibil în urma primei etape va fi alocat pentru toți solicitanții eligibili. Pentru modernizarea sistemelor existente, toată alocarea va fi disponibilă în momentul

lansării apelului.
Valoarea maximă eligibilă a unui proiect (în funcție de investiție) corespunde unui cost de cel mult 1.000.000 euro, fără TVA, echivalentul a 4.963.800 lei fără TVA, pentru înființarea unui sistem nou integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd. De asemenea, pentru modernizarea unui sistem integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 500.000 euro, fără TVA, echivalentul a 2.481.900 lei, fără TVA.
Pot fi finanțate următoarele platforme comunale:
- platformă comunală de tip 1 cu o capacitate de 1.500 mc și o cantitate de gunoi de grajd suportată de 1.200 de tone;
- platformă comunală de tip 2 cu o capacitate de 2.000 mc și o cantitate de gunoi de grajd suportată de 1.600 de tone;
- platformă comunală de tip 3 cu o capacitate de 3.000 mc și o cantitate de gunoi de grajd suportată de 2.400 de tone;
- platformă comunală de tip 4 cu o capacitate de 4.000 mc și o cantitate de gunoi de grajd suportată de 3.200 de tone.
Sunt eligibile cheltuielile pentru înființarea sistemelor comunale integrate (printre care lucrări privind pregătirea și amenajarea terenului, lucrări privind organizarea de șantier, construcții și instalații, utilaje și echipamente de transport), cheltuieli pentru modernizarea sistemelor comunale integrate pentru comunități cu platformă comunală existentă (printre care utilaje și echipamente de transport, dotări, inclusiv platforme individuale, cheltuielile cu proiectarea și consultanța), dar și cheltuieli privind informarea și publicitatea.

 Ministrul Agriculturii Florin Barbu a anunțat că a fost prelungită limitarea adaosului comercial cu încă trei luni și extinsă lista categoriilor de alimente. 

„În ședința de Guvern a fost adoptată Ordonanța prin care am prelungit limitarea adaosului comercial cu încă trei luni și am extins lista categoriilor de alimente de la 14 la 21. În plus am introdus și o limită de maximum 5% a adaosului comercial pentru ulei, zahăr, făină, mălai, carne de porc, carne de pui și carne de vită care sunt importate și care nu sunt procesate în România”, a explicat Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii a explicat că măsura a fost luată pentru a proteja familiile cu venituri mici și produsele românești.

„Toate aceste măsuri sunt luate pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor și pentru a descuraja practicile speculative. Familiile cu venituri mici și medii trebuie sprijinite pentru a putea pune pe masa de sărbători mai multe produse, în special românești, la prețuri corecte. Voi monitoriza în continuare prețurile de la raft și le mulțumesc comercianților că au înțeles că această măsură este necesară! Numai împreună am reușit sa oprim creșterea excesivă a prețurilor și să ne susținem fermierii și producătorii”, a precizat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că anul viitor va exista o linie de finanțare pentru stocarea energiei, la ELCEN.

Anunțul a fost făcut în weekendul trecut.

„Avem o linie de finanţare în Fondul pentru Modernizare. Vom gândi un proiect, aici sau şi la celelalte CET-uri, astfel încât să putem să stocăm energia. Şi, repet, banii există. Deci anul viitor va fi o linie de finanţare şi pentru stocare”, a explicat Sebastian Burduja.

Ministerul Energiei a anunțat că doar câțiva kilometri din rețeaua ELCEN a fost modernizată în ultimii trei ani cu fonduri europene.

„Din perspectiva ELCEN lucrurile au stat bine şi vor sta din ce în ce mai bine. Aici, cu toate dificultăţile financiare, punctual s-au făcut investiţii, inclusiv patru cazane pentru apă fierbinte, pe care ELCEN le va pune în funcţiune cel mai târziu în luna noiembrie. Ele funcţionează practic ca o rezervă de sistem şi produc doar agent termic, nu produc şi energie electrică. Dincolo de asta, noi am găsit deja soluţii pentru modernizarea acestor CET-uri din Fondul pentru modernizare. Vorbim de CET Sud, unde va fi o investiţie de 400-500 de milioane de euro şi va veni ca proiect individual, cu aprobare în comitetul Băncii Europene de Investiţii şi a statelor membre din Fondul pentru Modernizare, în primăvara anului viitor, după care se poate porni efectiv investiţia. CET Progresu şi CET Grozăveşti vor merge deja pe o schemă pe care noi o avem aprobată şi un apel de proiecte pe care il vom lansa în perioada imediat următoare. Vorbim de o lună, o lună şi jumătate. Înţeleg că la CET Grozăveşti există studiul de fezabilitate, deci intră direct în evaluare şi contractare. La CET Progresul acum este în derulare achiziţia pentru studiul de fezabilitate. Al 4-lea CET, CET Vest, este relativ modern”, a precizat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Premierul Marcel Ciolacu a făcut o vizită la Bruxelles unde a discutat cu partenerii europeni despre aderarea României la spațiul Schengen. Toți liderii stângii europene sprijină aderarea României, a fost concluzia premierului român.

Marcel Ciolacu a cerut ca și reprezentanții partidelor de dreapta din UE să pună presiune pe cancelarul austriac.

„M-am asigurat astăzi, la Bruxelles, că toți liderii stângii europene, în frunte cu premierul spaniol Pedro Sanchez, și-au reafirmat sprijinul pentru aderarea României la spațiul Schengen. Sper ca și dreapta europeană să muncească serios pentru a-l convinge pe cancelarul austriac Nehammer să judece rațional, nu demagogic”, a transmis Ciolacu.

Prim-ministrul a mai anunțat că România va lua toate măsurile care se impun în relația cu Austria.
„Refuzul nejustificat al Austriei la adresa țării noastre nu are doar consecințe politice, ci și economice, care înseamnă miliarde de euro pierdute de România doar în acest an. Nu putem accepta această situație și vom acționa împotriva guvernului austriac pe toate palierele pentru a ne face dreptate. Fiindcă toată Europa știe că dreptatea este de partea noastră”, a precizat șeful Guvernului de la București.

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi, decretul pentru promulgarea legii privind măsurile fiscal-bugetare. Este vorba despre actul normativ pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în fața Parlamentului.

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi, 26 octombrie 2023, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe pe termen lung, a anunțat Administrația Prezidențială.

Legea a putut fi promulgată după ce Curtea Constituțională a României a respins sesizarea USR și a partidului Forța Dreptei pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare.