Ministerul Transporturilor a introdus titlurile de călătorie metropolitane integrate. Începând de marți, în zona București-Ilfov se poate călători cu un bilet unic pe toate mijloacele de transport.

„De astăzi se poate călători cu un singur bilet sau abonament pe toate mijloacele de transport disponibile în zona București-Ilfov: tren, metrou, autobuz, tramvai și troilebuz! Am semnat Ordinul de ministru necesar”, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Noile titluri de călătorie sunt valabile pentru intervale de 24 h/ 72 h/ 1 lună/ 6 luni/ 12 luni.

Titlurile de călătorie metropolitane integrate cu valabilitate de 24 de ore și 72 de ore permit oricâte transbordări pe orice vehicul de transport de suprafață, metrou și feroviar doar pe ruta: Gara de Nord (staţia Bucureşti Nord) – Aeroportul Henri Coandă, în regiunea București-Ilfov.

Deputatul PSD Viorica Sandu anunță că ministrul Finanțelor, Adrian Câciu a identificat și deblocat resursele financiare prin care primăriile sunt ajutate să poată plăti facturile la gaze.

Potrivit Vioricăi Sandu, actul normativ a fost aprobat de guvern și prevede posibilitatea acordării unui sprijin suplimentar de cel mult două ori subvenţia iniţială, pentru facturile din lunile ianuarie şi februarie 2022, şi includerea autorităţilor locale care au sisteme de termoficare pe bază de păcură.

Acesta nu este singurul ajutor oferit de stat.

„Ministrul PSD al Finanțelor, împreună cu echipa sa au mai creat astfel o formă de sprijin pentru UAT-urile înscrise în programul de subvenţionare. Banii vor fi virați de Ministerul Finanțelor către Ministerul Dezvoltării, pentru suplimentarea plafonului de 400 de milioane de lei, acordat inițial prin legea bugetului de stat”, a explicat Sandu.

Actul normativ a fost adoptat luni și dă autorităţilor publice locale posibilitatea ca până la epuizarea bugetului să utilizeze excedentele bugetare pentru a asigura fondurile necesare pentru furnizarea energiei termice în sezonul rece 2021-2022.

Preşedintele PSD Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, anunță că este posibil ca în România să fie majorate toate veniturile, în funcţie de impactul inflaţiei.

„Este posibil să avem o majorare la toate veniturile, ţinând cont de impactul inflaţiei. Când spun toate veniturile, înseamnă şi bugetari, şi privat, şi pensionari. Este posibil să avem acest lucru. Cu toţii ne-am angajat în acest act de guvernare ca oamenii să trăiască mai bine şi să găsim soluţii pentru ei. Toate aceste lucruri sunt în discuţie în acest moment. Sunt într-o coordonare economică. Vedem ce măsuri se iau pentru scăderea inflaţiei. Toate aceste discuţii pleacă în primul rând de la cauză. Haideţi să venim cu soluţiile cele mai bune pentru a rezolva cauza şi apoi mergem pe lanţul efectului”, a declarat Marcel Ciolacu la Parlament.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că sunt discuții ca vaccinarea împotriva Covid-19 să se facă în viitor doar la medicii de familie. 

„Centrele de vaccinare își au rostul atunci când discuți de o urgență de sănătate publică, când trebuie să existe accesibilitate, volume mari de vaccin care se vehiculează. În momentul de față, când avem puține persoane care se vaccinează, în mod normal medicii vaccinatori trebuie să devină medicii de familie, așa cum există și pentru alte tipuri de vaccin. Pe măsură ce se închid centrele, trebuie să avem o alternativă unde oamenii să se poată vaccina, nu se vor închide centrele după care căutăm alternativa”, a declarat Rafila.

Fostul premier și ministru de finanțe, Florin Cîțu, vine cu propuneri pentru a creşte salariile pentru toţi românii. Acesta dă exemplu reducerea contribuției pentru asigurări sociale (CAS) de la 25% la 20% - aproximativ 317 lei în plus în buzunar pentru românii cu salariul mediu.

„Reducerea CAS de la 25% la 20% - aproximativ 317 lei în plus în buzunar pentru românii cu salariul mediu”, spune liderul liberal.

Propunerea acestuia vine în contextul declaraţiilor ministrului Finanţelor Publice, Adrian Câciu, care a spus că, pe zona de taxare a proprietăţilor, este posibil ca persoanele fizice care au mai multe apartamente să plătească mai mulţi bani, precum şi cei care au mai mult de două maşini.

Bugetul municipiului Galați pentru anul 2022 a fost aprobat în ședința de joi a Consiliului Local, la propunerea primarului municipiului Galați, Ionuț-Florin Pucheanu. Printre cele mai importante proiecte amintim: punerea în valoare a sitului Tirighina-Barboși, Parc Aventura la fosta Uzină de apă și modernizare cartierelor. 

„Bugetul de anul acesta este unul echilibrat. Continuăm dezvoltarea orașului, dovadă fiind faptul că avem peste 100 de obiective de investiții și în acest an, iar bugetul pentru dezvoltare este cu 40 la sută mai mare decât anul trecut. La capitolul funcționare, prioritatea este să asigurăm servicii de calitate gălățenilor și alocăm astfel sumele necesare pentru străzi, școli, spitale, salubrizare, transport sau iluminat public”, a declarat Ionuț Pucheanu, primarul Galațiului.

Bugetul general consolidat al municipiului în 2022 este de 1.072.286.190 lei, din care 414.988.550 lei pentru dezvoltare și 657.297.640 lei pentru funcționare, distribuit pe indicatori astfel: Servicii publice - 336.732.490 lei; Sănătate - 288.418.810 lei; Transporturi - 196.192.340 lei; Asistență socială - 120.216.350 lei; Învățământ - 74.328.200 lei; Cultură - 29.714.000 lei; Sport – 18.665.000 lei; Energie termică - 8.019.000 lei.  

Bugetul de dezvoltare al municipiului Galați a crescut cu aproape 40%, de la 300.441.000 lei în 2021 la 414.988.550 lei  în 2022. Pentru anul acesta, Primăria municipiului Galați și-a propus peste 100 de obiective de investiții pentru învățământ, sănătate și infrastructură. Subliniem că Primăria are anul acesta în derulare și peste 50 de proiecte cu finanțare externă  în valoare de peste 730 de milioane de lei pentru școli, spitale și infrastructura rutieră, alte 36 de proiecte în valoare de peste 200 de milioane de lei fiind acum în evaluare.

Printre cele mai importante obiective se numără: modernizarea cartierelor (Micro 38, Micro 39A, Micro 39B, Micro 39C, Mazepa I, Mazepa II, Țiglina I, Micro 19, Micro 20, Micro 21 Aurel Vlaicu I, II și Siderurgiștilor); modernizarea str. Traian Vuia, Henri Coandă și George Coșbuc; modernizarea str. Domnească (între str. Gamulea și str. Gării); modernizare Alee P-uri (între Elice și str. Navelor); punerea în valoare a sitului Tirighina-Barboși; Parc Aventura la fosta Uzină de apă nr. 1; reamenajare Inel de Rocadă; modernizare și realizări de locuri de joacă; modernizare Parc Carol (fost CFR); crearea de noi locuri de parcare; modernizare de licee, școli și grădinițe; modernizarea celor trei spitale din administrare (Maternitatea, Spitalul pentru copii și Spitalul de Psihiatrie); un nou centru medical de permanență (Micro 20); modernizarea sistemului de iluminat public; noi stații de încărcare mașini electrice etc.

La propunerea Ministerului Energiei în ședința de Guvern joi a fost adoptat Memorandumul pentru inițierea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele și subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice în perioada 2021-2030.

”Căutăm soluții pentru a continua sprijinul financiar pe care l-am acordat în ultimii doi ani marilor consumatori de energie. Mai ales în actualul context cred că este necesară continuarea acestei scheme de ajutor de stat. Prin memorandumul aprobat astăzi ministerul Energiei a fost mandatat să negocieze cu Comisia Europeană. Prin schema pentru energointensivi vrem să asigurăm condițiile necesare pentru păstrarea competitivității întreprinderilor din România în raport cu ceilalți competitori din spațiul european și din afara acestuia, suportabilitatea la nivelul consumatorului industrial final a creșterilor de preț a energiei electrice, prevenirea efectului social negativ provocat de restrângerea activității industriale. De asemenea, ne dorim să contribuim la păstrarea celor aproximativ 200.000 de locuri de muncă directe și indirecte,  limitarea șomajului și păstrarea forței de muncă cu grad înalt de calificare în sectoarele industriale respective”, a declarat Virgil Popescu ministrul Energiei.

Ministerul Energiei este mandatat să inițieze discuțiile și să deruleze proceduri de consultare prealabilă cu reprezentanții Comisiei Europene – DG Competition, pentru stabilirea condițiilor esențiale necesare pentru inițierea și autorizarea unei scheme de ajutor de stat pentru întreprinderile din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice, începând cu anul 2022.

Reamintim că în perioada 2019- 2021, în România a fost implementată o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare, ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2019. Valoarea totală a ajutorului de stat pentru anul 2019 a fost de 399.437.091,82 lei pentru un număr de 34 întreprinderi, respectiv de 637.623.005,80 lei, pentru un număr de 33 întreprinderi în anul 2020.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, susține că investiţiile în turism şi cultură, că reprezintă o componentă importantă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

• Ruta castelelor - reabilitarea a 5 castele şi a infrastructurii specifice în toate regiunile României;
• Ruta curiilor din zona Transilvaniei; 
• Ruta culelor- reabilitarea a 5 cule şi a infrastructurii specifice; 
• Traseul gastronomiei tradiţionale româneşti;
• Ruta bisericilor fortificate;
• Ruta bisericilor de lemn - reabilitarea a 10 biserici de lemn şi a infrastructurii specifice în toate regiunile României;
• Ruta mănăstirilor din zona Moldovei - reabilitarea a 5 mănăstiri;
• Ruta Sfântul Ladislau- reabilitarea a 5 biserici/clădiri de patrimoniu:
• Traseul Castrelor Romane - reabilitarea a 5 castre;
• Ruta cetăţilor- reabilitarea a 5 cetăţi;
• Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creşterii atractivităţii zonei prin reabilitarea a 30 obiective tradiţionale;
• Finanţarea rutei satelor cu arhitectură tradiţională- reabilitarea a 150 de case tradiţionale din toată România şi a infrastructurii specifice”,  a precizat Vîlceanu.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților a anunțat că un proiect pentru plafonarea preţurilor alimentelor de bază va fi avansat după o discuţie cu hipermarketurile şi cu producătorii şi va presupune o compensare şi nu obligarea producătorilor să vândă sub preţul de producţie.

„Din cauza scumpirilor în energie, repet, nu s-a scumpit producerea energiei, ci s-a scumpit prețul energiei, ceea ce e total incorect, efectele le-am văzut cu toții atât în inflație, cât și în scumpirile la carburanți și alimente. Când vorbim de plafonare, automat înseamnă că există și o compensare. De aceea, când am vorbit de plafonarea la prețurile de bază la alimente, asta nu înseamnă că obligăm producătorii să vândă la un anumit preț sau sub prețul de producție. Asta înseamnă că statul român, ca și în aceste două luni, cum am făcut plafonarea la prețul energiei, intervine și subvenționează o parte din acest preț, că am văzut anumiți oameni politici, „aoleu, ce nenorocire s-a întâmplat, îi omorâm pe producători!” Mai mult, am zis că vom veni cu un astfel de proiect după ce vom avea discuții atât cu hypermarket-urile, cât și cu producătorii.

Cu prim-ministrul am avut discuția ca în jurul Guvernului, cum este și normal, fiindcă noi suntem legislativ, Guvernul este executiv, să se creeze aceste echipe, grupuri de lucru, și pe urmă ministrul de resort să vină în cadrul coaliției să prezinte propunerile și să le decidem politic. Eu cred că acesta este un mers constituțional și normal, cum ne dorim cu toții. În acest moment, am avut o discuție cu prim-ministrul, continuă grupul de lucru și cu ministrul Finanțelor, și cu ministrul Energiei”, a afirmat președintele PSD.

Miercuri, 9 febriarie, în prezența ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost semnat la București un protocol de colaborare între CNAIR și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară înființată de către consiliile județene din Galați, Brăila, Ialomița și Călărași, pentru realizarea unui drum expres pe ruta  Galați – Brăila – Slobozia (Ialomița) – Drajna – Autostrada A2 - Chiciu (Călărași).  

“A fost înființață o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară pentru a realiza o conexiune rapidă a regiunii cu Autostrada Soarelui, dar și cu Republica Moldova, prin intermediul viitoarei Centuri Mari a Galațiului. Mai mult, prin acest proiect traficul se va desfășura, acolo unde este posibil, în exteriorul localităților.

Facem deja pași importanți pentru a demara în cel mai scurt timp procedurile de achiziție publică pentru realizarea studiului de fezabilitate și a documentației tehnice pentru drumul expres, astfel încât, în partea a doua a anului viitor, toate studiile să fie finalizate.  

Aceste studii vor fi realizate inițial cu bani din bugetul celor patru consilii județene, urmând ca sumele să fie recuperate ulterior din fonduri europene, prin intermediul CNAIR.

Drumul expres va avea o lungime de aproximativ 150 de kilometri, iar pentru construirea lui vor fi atrase fonduri europene pe noul buget al Uniunii Europene. Valoarea investiției, estimată în acest moment la aproximativ 400 de milioane de euro, va fi stabilită de către specialiști după realizarea studiului de fezabilitate.  

Doar cu implicarea autorităților locale și colaborând administrativ, atât la nivel regional, cât și la nivel central, putem dezvolta în mod viabil această regiune”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

De asemenea, tot astăzi, președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat și protocoale de colaborare pentru realizarea studiilor de fezabilitate și a documentației tehnice în vederea construirii unui drum de legătură între viitoarea Centură Mare a Galațiului și Drumul Expres Galați – Brăila, aflat deja în implementare, precum și pentru modernizarea DN25, pe o lungime de peste 40 de kilometri, între Galați și Tudor Vladimirescu.