Președintele Senatului, Florin Cîțu, i-a transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, că este un erou care îi inspiră pe toți cei care iubesc valorile democratice. 

„Domnule Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, este o onoare să vă ascultăm astăzi în Parlamentul României. Mulțumesc că mi-ați acceptat invitația de a susține acest discurs. Îi mulțumesc și prietenului meu, prim-ministrul Ucrainei, pentru ajutorul oferit în acest demers. Mulțumesc, Denis. Domnule președinte Zelenski, sunteţi un erou nu doar în Ucraina, ci şi în România şi în toate statele care respectă principiile şi valorile democratice. Curajul și perseverența de care aţi dat dovadă dumneavoastră și poporul ucrainean în această perioadă dificilă pentru Ucraina ne inspiră pe toţi, ne motivează să fim mai uniţi, pentru că doar împreună putem reuși tot ce ne-am propus și doar împreună putem învinge”, a transmis Florin Cîțu.

Președintele Senatului a cerut ca Rusia să fie izolată complet din punct de vedere economic.

„Rusia trebuie izolată complet din punct de vedere economic. Poate că unii cred că este o măsură mult prea dură, dar niciun răspuns nu cred că e suficient de aspru pentru atrocităţile provocate Ucrainei”, a declarat Florin Cîțu.

Refugiații ucraineni care au ajuns la Galați și la Siret primesc sprijin de la români și de la ceilalți europeni. Recent, un transport cu ajutoare a venit tocmai din Franța. Pachetele au fost distribuite cu sprijinul autorităților locale.

Ajutoarele au fost colectate la centrul intercomunal din orașul Amboise. În total s-au adunat 386 de cutii de haine, 60 de plăpumi și pături, 45 de cutii de alimente, 77 cutii cu produse de igienă, 61 de cutii cu medicamente, 87 de saci de pături și 40 de saltele. Un camion închiriat de Primăria Amboise, asociația Amboise-Băleni (localitatea din județul Galați n.r.) și Solidaritatea Internațională a transportat pachetele în România.

La Galați, Ionel Popa, primarul comunei Băleni, și Doina Cucu, vicepreședintele Consiliului Județean Galați, au preluat ajutoarele si le-au direcționat către blocul M11 din cartierul Micro 17, unde sunt cazați în continuare refugiați ucraineni.

Mai mulți voluntari din Băleni au participat la descărcarea camionului alături de voluntarii de la SRAU Galati aflați sub coordonarea vicepreședintelui Gina Șișcă.

Organizatorii campaniei strâng în continuare ajutoare pe care le vor trimite în județul Galați. Obiectivul este ca transportul să ajungă în România până în luna iunie.

„Obiectivul acum este să putem închiria un al doilea camion până în iunie, cu destinația Galați, cu haine de vară, produse de igienă și produse alimentare. Pentru asta avem nevoie de donații în bani", a explicat Micheline Beaussier, președintele asociației Amboise-Baleni.

Președintele PSD Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților a susținut luni, 04 aprilie 2022, un discurs în plenul reunit al Parlamentului. Marcel Ciolacu a declarat că începând din 24 februarie, are loc „cea mai gravă” criză de securitate de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, prin „invazia nejustificată, ilegală şi neprovocată” a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

Mai jos se poate citi discursul integral al președintelui Camerei Deputaților:

„Domnule Preşedinte al Ucrainei,

Domnule Preşedinte al Senatului,

Domnule Prim-Ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Stimați membri ai Guvernului,

Începând cu 24 februarie, ne confruntăm cu cea mai gravă criză de securitate de la finele celui de-al doilea război mondial, prin invazia nejustificată, ilegală și neprovocată a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Ne alăturăm, și de la această Tribună, vocilor care exprimă sprijinul ferm și de neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional.

Așa cum exprimam încă din data de 28 februarie, prin Declarația Parlamentului României privind situația din Ucraina, respingem cu hotărâre comportamentul iresponsabil al Rusiei și cerem încetarea imediată și necondiționată a acțiunii militare împotriva Ucrainei, precum și retragerea forțelor armate ruse de pe întreg teritoriul acestei țări.

Ultimele zile ne-au arătat imagini oribile, greu de crezut pentru Europa secolului 21. Imaginile din Bucea, care au făcut înconjurul lumii, ne-au copleșit și ne-au revoltat pe toți.

Nu putem accepta ca autorii acestor masacre să rămână nepedepsiți. Ei trebuie să ajungă în faţa justiţiei și să fie trași la răspundere cât mai rapid. În acest sens, sprijinim pe deplin o anchetă amănunțită din partea Curții Penale Internaționale, România alăturându-se acestui demers încă de pe 2 martie.

Domnule Președinte Zelenski,

Doamnelor și domnilor,

În aceste momente, doresc să îmi exprim întreaga solidaritate cu țara Dumneavoastră, cu cetățenii și autoritățile ucrainene legitime.

Vă asigur că, așa cum s-a întâmplat și până acum, cetățenii care fug din calea războiului, vor găsi ocrotirea de care au nevoie în România.

Implicarea și generozitatea arătate de societatea civilă, de cetățenii români, în sprijinul numeroșilor refugiați sosiți în țara noastră, sunt cea mai emoționantă expresie a valorilor europene, pentru apărarea cărora se dă astăzi lupta în Ucraina.

Domnule Președinte,

Războiul este o tragedie din care nimeni nu câștigă. Toți pierd! Războiul aduce doar moarte, suferință și destine distruse.

Tocmai de aceea, gândul meu se îndreaptă și către etnicii români din Cernăuți, Odesa, de pe tot cuprinsul Ucrainei. Românii din Ucraina luptă în aceste zile pentru libertatea țării în care trăiesc și în care își cresc copiii.

Și cred, domnule președinte, că tocmai acest lucru reprezintă cea mai sinceră expresie a legăturii profunde dintre națiunile noastre.

Curajul dumneavoastră și al cetățenilor ucraineni, indiferent de etnie, demnitatea și hotărârea cu care luptați pentru libertate și pentru dreptul de a vă hotărî singuri soarta sunt un exemplu pentru întreaga lume.

Victoria Ucrainei este o victorie necesară atât pentru viitorul european al țării dumneavoastră, cât și pentru parcursul european al Republicii Moldova. Succesul Ucrainei înseamnă victoria libertății, democrației și valorilor europene în toată această regiune a Europei!

Trăiască România! Slava Ucraini!”

Florin Cîțu a anunțat că și-a depus demisia din funcția de președinte PNL.  Decizia a fost luată la presiunea majorității președinților de filiale, care vor să-l înlocuiască pe Florin Cîțu cu actualul premier Nicolae Ciucă.

„Este clar pentru mine că această coaliție cu PSD a fost greu de digerat, nu a fost un lucru natural. Tot ceea ce am făcut în această funcție, de când am preluat funcția de ministru al Finanțelor, premier și această funcție de președinte PNL, am luat decizii pentru binele României. Am spus că sunt măsuri, și dacă eram ascultat astăzi nu aveam aceste probleme, dar sunt măsuri care vor avea efect de bumerang, știm foarte bine că așa se întâmplă. Am corectat, când am preluat guvernarea României în 2019, probleme care s-au acumulat între 2017 și 2019. Din păcate, văd iarăși același ritm", a declarat Florin Cîțu.

Consiliul Naţional al PNL se reuneşte, duminică, după demisia lui Florin Cîţu de la conducerea partidului. Pe ordinea de zi se va afla un singur punct, convocarea Congresului extraordinar pe 10 aprilie. 

La propunerea ministrului PSD al Sănătății, profesorul Alexandru Rafila, Guvernul a aprobat modificări importante la contractul-cadru prin care se acordă populaţiei asistenţa medicală, medicamentele şi dispozitivele medicale. Deputatul PSD de Galați, Viorica Sandu, prezintă care sunt principalele modificări aduse în sprijinul populației.

„În prezent, peste crizele vechi s-au suprapus altele noi, generate de războiul din Ucraina, care a perturbat grav lanțurile de aprovizionare cu energie, combustibil, alimente. Prețurile au crescut masiv, inflația a accelerat. Cu toate acestea PSD vine în sprijinul românilor și face ce a promis atunci când a intrat la guvernare. În ciuda crizei economice, Ministerul Sănătății a găsit soluții pentru a veni în sprijinul bolnavilor”, susține Viorica Sandu.

-Au fost introduse pe lista de medicamente gratuite şi compensate, de la data de 1 aprilie, 34 de noi denumiri comune internaționale destinate tratamentului bolnavilor cu afecțiuni pulmonare cronice, cancer, scleroză multiplă, diabet și alte boli rare.

-Nou- introdusele pe lista de medicamente gratuite şi compensate vor asigura tratamentul pentru afecţiuni neurologice şi Parkinson, ciroză biliară, boli endocrine şi metabolice, boli cronice ale rinichiului, boli degenerative ale ochiului – glaucom. Lista cuprinde și medicamente destinate pacienţilor cu afecţiuni oncologice, cu diabet zaharat, cu boli rare – hemofilie/talasemie, cu hipertensiune pulmonară, amiotrofie spinală, amiloidoză şi angioedem ereditar.De asemenea între acestea se regăseşte şi tripla terapie necesară pacienţilor cu fibroză chistică.

Alte modificări importante ale contractului cadru aprobate:

-Serviciile medicale acordate de medicii de familie vor fi extinse. Începând de la 1 aprilie se introduc noi posibilităţi de diagnostic şi tratament acordate atât la cabinete, cât şi la domiciliul pacienţilor sau la locul solicitării.

-Pachetul de servicii medicale de bază în ambulatoriu va cuprinde şi consultaţiile, şi serviciile acordate de medicii de specialitate cu specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare în cabinetul medical.

-Programul de activitate zilnic al bazelor de tratament a fost reglementat în așa fel încât să asigure accesul asiguraţilor pe o durată de minimum 35 de ore pe săptămână şi minimum 5 zile pe săptămână. Repartizarea va fi stabilită prin negociere cu casele de asigurări de sănătate.

„S-a mai prevăzut posibilitatea majorării programului de lucru cu maximum 17,5 ore pe săptămână pentru fiecare medic de specialitate paraclinică, în situaţia în care necesarul de servicii medicale presupune prelungirea programului de lucru. Până la 1 aprilie 2022 vor fi aprobate și noile Norme de aplicare a pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru”, a adăugat deputatul Viorica Sandu.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut o întrevedere de lucru cu Diane Schmitt, coordonator european antitrafic, alături de consilierul de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, Mădălina Turza, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Intene, Bogdan Despescu, și directorul Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, Comisar-șef de poliție,  Maximilian Nicolae.

Discuțiile au vizat demersurile integrate pe care România le face pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane la nivel sistemic, dar și în contextul crizei umanitare a refugiaților din Ucraina.

Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat importanța pe care Guvernul o acordă problematicii traficului de persoane, reflectată inclusiv în măsura strategică de preluare a coordonării procesului de monitorizare a implementării Strategiei Naționale de luptă împotriva traficului de personae, la nivelul Cancelariei Prim-ministrului.

În egală măsură, șeful Executivului a prezentat dinamica mecanismului național de luptă antitrafic, bazat pe pe cei patru piloni de intervenție: prevenire, combatere, protecție și parteneriat, precum și măsurile specifice dezvoltate pentru a reduce riscurile de trafic de persoane în contextul fluxurilor de refugiați din Ucraina.

Coordonatorul european antitrafic Diane Schmitt a reiterat angajamentul Comisiei Europene de susținere a demersurilor de descurajare a cererii în țările de destinație a traficului de persoane, precum și nevoia unui efort comun, la nivelul Uniunii Europene, de intensificare a demersurilor de condamnare a infractorilor și de urmărire și investigare a veniturilor rezultate din acest fenomen infracțional.

Consilierul de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, Mădălina Turza, a detaliat   progresele pe care România le-a realizat din perspectiva luptei antitrafic, referindu-se în mod specific la noul sistem de criminalistică informatică destinat combaterii pornografiei infantile și exploatării sexuale a copiilor, de care va beneficia, în foarte scurt timp, Poliția Română, la camerele de ascultare a copiilor victime ale infracțiunilor, precum și la sistemele de alertă copil dispărut și numărul de urgență pentru copii 119, dezvoltate prin Programul Național al Guvernului – ”Din grijă pentru copii”.

Consiliul Județean Galați va reabilita vechile pavilioane ale Unității Medico-Socială Gănești. Investiția presupune ample lucrări de consolidare, reabilitare termică, de înlocuire a instalațiilor degradate, precum și de instalare a unor sisteme de producere a energiei verzi.

După ce în 2020 a fost inaugurat un spital nou la Gănești, cu toate dotările necesare pentru pacienții cu boli psihice grave care sunt îngrijiți acolo, Consiliul Județean lucrează la un nou proiect pentru zecile de bolnavi pentru care această unitate medico-socială înseamnă acasă.

Contestarea la CCR de către USR a legii PSD privind finalizarea hidrocentralelor abandonate este un demers iresponsabil, irațional și profund anti-național, a transmis PSD printr-un comunicat de presă.

„Invocând tot felul de chichițe de mediu, inconștienții de la USR nu fac altceva decât să favorizeze creșterea gradului de dependență energetică a României față de Federația Rusă, ceea ce contravine eforturilor întreprinse la nivelul întregii Uniuni Europene. Prin contestația depusă la CCR, USR blochează practic orice  creștere a capacității României de a produce energie ieftină și curată, care să conducă la scăderea facturilor pentru populație și economie. Această acțiune a USR calcă în picioare chiar interesul propriilor alegători care sunt afectați, în egală măsură, de creșterea prețurilor la energie electrică”, se arată într-un comunicat de presă.

PSD subliniază că demersul USR nu ar contribui cu nimic la protecția mediului din zonele respective. Acele hidrocentrale deja există în ariile protejate, unele dintre ele fiind construite în proporție de peste 90%. Prin urmare, blocarea finalizării lor nu rezolvă cu nimic situația din acele zone. Din perspectiva protecției mediului înconjurător este preferabil să ai o structură finalizată și funcțională, decât una dezafectată și abandonată.

„Demersul USR este cu totul absurd pentru că amânarea finalizării acelor hidrocentrale obligă România să utilizeze într-o măsură mai mare capacitățile de producere a energiei electrice pe baza combustibililor fosili, care au un efect mult mai poluant asupra mediului înconjurător.

Nu în ultimul rând, hidrocentralele respective reprezintă o investiție publică realizată din banii cetățenilor români, care însă nu poate fi fructificată din cauza blocajelor acestui partid anti-social și anti-național”, a adăugat PSD.

Premierul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit cu comisarul european Paolo Gentiloni, responsabil pentru Economie. Cei doi oficiali au analizat efectele economice generate de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei. De asemenea, a fost evidențiată nevoia utilizării integrate a resurselor europene și naționale, astfel încât la nivelul statelor membre UE să poată fi gestionate optim crizele multiple din această perioadă.

Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat eforturile de gestionare a fluxului de refugiați din Ucraina, dar și solidaritatea manifestată față de ucrainenii rămași în țara lor.

„Ne concentrăm asupra reducerii impactului creșterii prețurilor la energie și gaz, precum și asupra prețurilor bunurilor. Sprijinul nostru acordat economiei are în vedere scăderea inflației și dezvoltarea ritmului creșterii economice prin investiții masive, folosirea fondurilor europene și atragerea investitorilor. România este o țară sigură, membră a Uniunii Europene și a NATO, ceea ce garantează securitatea afacerilor și investițiilor”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

La rândul său, comisarul european pentru Economie a transmis un mesaj de încredere necesară atât investitorilor, cât și consumatorilor de pe piața europeană, arătând că Uniunea traversează această perioadă de criză cu o stare bună la nivel economic și baze bune de creștere. Comisarul Paolo Gentiloni a arătat că România se află pe o pistă bună din perspectiva dezvoltării economice, fiind necesar să fie păstrat ritmul de creștere. 

Unitatea și coeziunea au fost recunoscute ca fiind extrem de necesare în această perioadă la nivel european, pentru a evita creșterea diferențelor de dezvoltare între statele membre. În acest sens, vor fi luate mai multe măsuri de sprijin în UE, care se vor adăuga utilizării fondurilor puse deja la dispoziția statelor membre, prin intermediul PNRR, cadrului financiar multianual sau fondurilor de urgență.