Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale (MADR) anunță că a început procesul de autorizare la plată a Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) aferente sectorului vegetal, pentru anul de cerere 2023.

Procedura a început joi după ce APIA a stabilit cuantumurile aferente acestor forme de sprijin.

„Am reușit deblocarea plăților aferente ANT-urilor din sectorul vegetal, iar în perioada imediat următoare vor intra la plată și cele pentru sectorul zootehnic, până în prezent fiind luate în calcul 180.000 de dosare. De asemenea, de mâine va începe autorizarea la plată a dosarelor eligibile pentru ecoschema de înverzire PD – 04. Astfel, până în acest moment au fost autorizați la plată 164.885 fermieri cu suma totală de 30.969.641,87 lei”, a declarat ministrul agriculturii, Florin Barbu.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 125/16.02.2024 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, pentru anul de cerere 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 140/19.02.2024, valoarea plafonului este de 88.126,943 mii euro și se asigură de la bugetul de stat, prin MADR.

Plățile se fac în lei, la cursul valutar de 4,9735 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2023 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 3 din 2 octombrie 2023.

Comisia Europeană va finanța studiul de fezabilitate pentru construirea unui nou pod peste Dunăre între Giurgiu și Ruse. Studiul de fezabilitate este în valoare de șapte milioane de euro.
În etapa următoare, România va putea solicita finanțarea construirii podului din fonduri UE.

”Eu sper ca lucrurile să se mişte cât mai repede, să poate să aplice şi pentru finanţarea efectivă a lucrărilor. În acest moment proiectul este depus doar ca un pod rutier, cu opţiune pentru feroviar. Eu sper să fie un pod şi pentru traficul feroviar, pentru că este pe acest Coridor Nord-Sud, care trebuie să fie deservit de o trecere modernă peste Dunăre”, a afirmat Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi.

Va fi al treilea pod peste Dunăre între România și Bulgaria și al doilea dintre Giurgiu și Ruse.

Lungimea podului va fi de doi kilometri și va fi realizată infrastructură de acces de 15 kilometri pe partea română și 15 kilometri pe partea bulgară. Noul pod Giurgiu-Ruse ar urma să fie construit în apropierea celui existent, iar podul actual va fi folosit în continuare.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că alegerile prezidențiale vor fi în septembrie, iar cele generale, în decembrie. De asemenea, alegerile locale vor fi comasate cu cele europarlamentare și vor fi organizate în 9 iunie.

Deciziile au fost luate în cadrul alianței PSD-PNL. Premierul Marcel Ciolacu va emite deciziile guvernamentale după alte discuții cu reprezentanții PNL.

”Am hotărât ca în cursul lunii septembrie să avem alegerile prezidențiale, primele date sunt, nu este foarte greu, 1-15, 8-22 sau sfârșitul lunii septembrie. Una dintre aceste trei variante va fi aleasă. Consider că cea de mijloc, pentru că pe 15 septembrie încep școlile și să nu încurcăm desfășurarea activității copiilor, 8-22 ar fi cea mai potrivită și data de 8 decembrie pentru alegerile generale”, a explicat Marcel Ciolacu.

În cazul alegerilor europarlamentare cele două partide vor merge pe listă comună. Lista ar putea fi deschisă de un candidat independent, probabil femeie. La alegerile locale decizia privind candidaturile comune sau separate va fi luată de organizațiile județene ale PNL și PSD.

Ambasadorul Federației Ruse la București, Valery Kuzmin, a fost convocat la MAE în legătură cu decesul disidentului Alexei Navalnîi.

Convocarea a fost făcută miercuri din dispoziția ministrului Luminița Odobescu.

„Reprezentantul MAE a subliniat că răspunderea pentru moartea lui Alexei Navalnîi revine exclusiv autorităților ruse. A evidențiat nevoia unei investigații transparente, independente, cuprinzătoare cu privire la circumstanțele în care s-a produs decesul. A menționat obligația morală a autorităților ruse de a transmite neîntârziat trupul neînsuflețit al lui Alexei Navalnîi familiei acestuia”, scrie în comunicatul MAE
Conform MAE, convocarea ambasadorului rus „reflectă poziția consecventă a României de condamnare a încălcărilor masive și sistematice ale drepturilor omului și libertăților fundamentale în Federația Rusă, respectiv solicitările de respectare de către Federația Rusă a angajamentelor asumate la nivel internațional în acest domeniu”.

CSAT s-a reunit pentru a analiza „grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România”. Ședința a avut loc miercuri, la Palatul Cotroceni, și a fost condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.

Principala temă abordată a constituit-o grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România.

„La doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale. Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei. Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun. România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale”, a transmis Administrația Prezidențială.

Membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.
De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.

Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.

La nivelul Alianței, există o nouă abordare a planificării apărării și, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operațională, cu integrarea priorităților naționale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilități.
Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.
Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.

În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României.

De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu.

Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României, a precizat Administrația Prezidențială.

Europarlamentarul Dan Nica susține că lucrătorii sezonieri și salariul minim european au fost prioritățile mandatului său. Am promovat legislația de protecție a lucrătorilor sezonieri și pentru ca salariul minim european să fie peste 500 de euro, a explicat eurodeputatul PSD.

„Cu sprijinul grupului Social Democrat, lucrătorii sezonieri și salariul minim european au fost prioritățile mele”, a transmis europarlamentarul român Dan Nica, pe pagina sa de Facebook.

Salariul minim european a fost impus datorită grupului social democrat din Parlamentul European, a mai spus Nica.

„Am promovat legislația de protecție a lucrătorilor sezonieri și pentru ca salariul minim european să fie peste 500 de euro. Suntem singurii care ne-am luptat pentru români și pentru România. Salariul minim european este acum obligatoriu datorită eforturilor grupului S&D din Parlamentul European”, a precizat Dan Nica.

Președintele României, Klaus Iohannis, susține că dezrobirea romilor reprezintă un moment istoric semnificativ în modernitatea țării. El a făcut declarația marți, cu prilejul împlinirii a 168 de ani de la dobândirea libertății pentru această etnie.

Potrivit lui Iohannis, statul român recunoaște suferințele îndurate timp de secole de romi și aduce un omagiu victimelor discriminării.

„Dezrobirea romilor reprezintă un moment istoric semnificativ în modernitatea României, 20 februarie marcând 168 de ani de la dobândirea libertății pentru această etnie, un proces complex care are încă reverberații în societatea noastră actuală. Marcarea – prin lege – a Zilei Dezrobirii demonstrează angajamentul comun al oamenilor politici și al cetățenilor de a face posibilă o reală incluziune politică, economică și social-educațională a romilor și de a sprijini membrii comunităților lor pentru a-și pune în valoare potențialul, ca participanți activi la viața națiunii. Prin marcarea acestei zile, statul român recunoaște suferințele îndurate timp de secole de romi și aduce un omagiu victimelor discriminării, cu atât mai mult cu cât dezrobirea juridică de la mijlocul secolului XIX nu a putut să înlăture decalajele rămase care, de-a lungul timpului, au dus la stigmatizarea romilor”, a transmis Klaus Iohannis.

Președintele României a mai vorbit despre progresele pe care le-a făcut societatea și despre includerea în programa școlară începând cu anul 2025 a disciplinei opționale „Istoria, robia și deportarea romilor”.

„Doar depășind această moștenire, putem vorbi despre o Românie modernă, europeană și rezilientă. Ziua de astăzi, dedicată Dezrobirii Romilor, ne oferă prilejul de a evalua progresele pe care le-a înregistrat societatea românească în ceea ce privește incluziunea romilor, dar mai ales de a conștientiza responsabilitățile pe care le avem în continuare. Salut eforturile derulate în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate în Strategia Guvernului României pentru incluziunea romilor 2022-2027, prin care România continuă să-și mobilizeze energiile în edificarea unei societăți a egalității de șanse pentru toți. Asumarea trecutului rămâne una dintre cele mai importante provocări ale prezentului. Fără înțelegerea istoriei și a cauzelor care au condus la suferințe teribile, extremismul va continua să amenințe atât Europa, cât și întreaga lume. (...) Elevii de gimnaziu și liceu vor putea studia tradițiile multiseculare ale romilor, dar și faptul că robia și deportările acestora au fost realități dramatice ale istoriei noastre comune. Aceste aspecte dureroase ale trecutului trebuie să fie cunoscute de noile generații pentru a putea combate discriminarea și discursul incitator la ură prin educație, toleranță și respect reciproc. Rememorarea istoriei să ne inspire în efortul nostru comun de a face ca România să devină un spațiu al oportunităților egale pentru toți cetățenii săi, indiferent de etnie”, a precizat Iohannis.

Ministerul Finanţelor a împrumutat 443,2 mil. lei de la bănci, prin titluri de stat de tipul obligaţiuni de stat benchmark. Împrumutul a fost luat luni. Titlurile au o valoare programată de 500 mil. lei și sunt scadente în mai 2027, cu o dobândă de 6,22% pe an.

La licitaţie au participat opt entități. Valoarea totală a cererii a fost de 528,2 mil. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 475 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost de 53,2 mil. lei.

Din suma totală adjudecată, de 443,2 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 390 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive s-au ridicat la 53,2 mil. lei.

Modelul de dezvoltare al României s-a schimbat și se bazează preponderent pe investiții atât din fonduri naționale cât și din fonduri europene, devenind astfel un model sustenabil de dezvoltare cu efect de multiplicare în economie, a declarat ministrul Investițiilor Europene, Adrian Câciu.

„În anul 2023, valoarea investițiilor publice realizate a fost de peste 20 miliarde euro (20,3 mld euro) aducând un aport concret la creșterea economică înregistrată de România. Este o performanță remarcabilă, cu atât mai mult cu cât a fost realizată în condiții extrem de dificile – război la granițe, crize multiple, succesive și suprapuse, tensiune și revendicări sociale”, a explica ministrul Investițiilor.

Câciu a vorbit și despre deficitul bugetar în raport cu investițiile realizate.
„Un aspect foarte important este că valoarea totală a investițiilor publice de anul trecut a fost cu 11 miliarde de lei (2,2 mld euro) mai mare decât deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, datoria nou creată prin deficit este reflectată în totalitatea sa în investitii cu efect de multiplicare care, la rândul lor, vor produce valoarea adăugată necesara pentru plata, în timp, a acestei datorii. Si acesta este un nou model de sustenabilitate a datoriei publice, fiind pentru prima dată când România se împrumută pentru investiții și nu pentru consum”, a adăugat Câciu.

Ponderea investițiilor publice în totalul investițiilor este de peste 60%.

„Un alt aspect de notat este ponderea fondurilor europene în total cheltuieli cu investițiile publice, această pondere ajungând la 62% din total investiții. Recuperarea puternică din a doua parte a anului pe partea de absorbtie a fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020(20 de puncte procentuale, de la 76% la 96% în prezent) a avut un rol determinant în acest rezultat. Banii europeni au finanțat și vor continua să finanțeze puternic investițiile publice. De exemplu, la ministerul Transporturilor toate tronsoanele de autostradă ori drum de mare viteză, finanțate din PNRR, au contracte semnate, iar la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene sunt proiecte depuse de peste 10 miliarde euro aferente exercițiului financiar 2021-2027”, a precizat Adrian Câciu.
Pentru anul în curs investițiilor publice prognozate vor fi mai mari cu 20% decât anul trecut, a adăugat Câciu spunând că „sunt prevăzute peste 120 de miliarde de lei de la bugetul național și din fonduri europene, ceea ce reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB”.

După ce a construit o clădire nouă pentru îngrijirea pacienților de la UMS Gănești, Consiliul Județean Galați are în lucru un proiect pentru modernizarea vechilor pavilioane.

 „Este vorba despre trei clădiri construite acum mai bine de 100 de ani, care vor fi refăcute total, astfel încât să ofere condiții la fel de bune ca în noua clădire pe care am inaugurat-o în 2020”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

 În acest moment, constructorul lucrează la Pavilionul Central, care va fi consolidat și refăcut aproape de la zero. 

„Fundația va fi consolidată, pereții vor fi cămășuiți, iar tot ce este neconform va fi înlăturat. Mai mult, se vor realiza și injectări cu soluții hidrofobe pentru combaterea infiltrațiilor și a fisurilor. De asemenea, va fi construit și un acoperiș nou, vechiul fiind deja demolat.  În plus, va fi refăcut sistemul de climatizare, vor fi montate panouri solare și un sistem de umbrire cu reglare automată, toate acestea fiind integrate într-un sistem inteligent de automatizare și management energetic”, a precizat Costel Fotea.

În noul Pavilion Central, saloanele vor avea doar două paturi, față de cele cu 4 sau 6 paturi de până acum.

În cadrul acestei ample investiții, în valoare de aproximativ 10 milioane de lei, vor fi refăcute și Pavilioanele I și II.