Un sector de autostradă din vestul țării, scos la licitație. Este vorba despre Lotul 2 al Autostrăzii Timișoara-Moravița.

Contractul pentru construcția Lotului 2 al Autostrăzii Timișoara-Moravița intră în procedură de licitație, a anunțat, joi, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
CNAIR a transmis, la ANAP, spre validare, documentația de atribuire a contractului pentru construcția celor 33,49 de km ai lotului cuprins între Jebel și Moravița.

Pe traseul acesui nou lot de autostradă se vor construi un pod (560 m) peste CF 124 Timișoara-Reșița și DN 58B, două spații de servicii, două parcări de scurtă durată, un centru de Intretinere si coordonare (CIC) și două noduri rutiere (Nod rutier DN 58B Voiteg și Nod rutier Moravița).

Construcția acestui lot va avea o durată de maximum 48 de luni (12 luni proiectare și 36 de luni execuție), iar finanțarea va fi asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027.

După validarea documentației de atribuire, CNAIR va publica Anunțul de Participare la licitație, în cadrul căruia se va stabili și data limită pentru depunerea ofertelor.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a analizat cum a evoluat puterea de cumpărare în raport cu inflația în ciclul electoral 2020-2024. A fost o perioadă a contrastelor, a spus Câciu.

„Din perspectiva cerută de analiza de context, aș cataloga acest ciclu electoral ca unul al contrastelor, o perioada în care am trecut de la o inflație redusă la una istorică pentru multe economii, apoi un regres al puseului inflaționist, un tip de sinusoidă care a afectat direct puterea de cumpărare si a necesitat intervenții fiscal-bugetare sau/si monetare diverse, specifice dar și inovative. O perioadă în care ne-am confruntat cu cele mai multe crize raportat la perioadă, de la criza pandemică la cea energetică, a lanturilor de aprovizionare sau cea provocată de războiul din Ucraina. O perioadă în care indicatorii inflatie și putere de cumpărare au fost fluctuanti fiind influentati, în mare măsură, de factori externi și atenuati de masuri interne, etapă pe care consider ca am trecut-o cu bine”, a explicat ministrul Câciu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene recunoaște că inflația a reprezentat un șoc pentru populație.
„Din perspectiva aceasta, as putea spune ca generațiile de dupa 2004 nu au prins o inflație în România de doua cifre, ca sa nu mai amintesc de cele din vestul Europei care nu au cunoscut o inflatie de două cifre dupa anii 1970. A fost un șoc major, un șoc nu numai la adresa populației dar mai ales a companiilor care, în mare majoritate, nu au trăit astfel de timpuri, nu au apucat dobânzi în creștere, chiar si de două cifre la un anumit moment, pe context de cerere în scădere urmare a afectării puterii de cumpărare”, a adăugat Câciu.

România avea o inflație de 2,6% în 2020, în 2021 se dublase, ajungând la 5,1%, în 2022 a ajuns la 13,8%, iar din 2023 a început trendul descendent, la început la 10,4% la final de 2023, în prezent fiind de 5,4%, urmând ca la final de 2024 să fie în jur de 4%.

Ministrul Adrian Câciu a analizat și măsurile luate de guvern.
„Tocmai de aceea, cunoscând și anticipând efectele acestui val de inflatie asupra puterii de cumpărare, strategia noastră, a celor din Partidul Social Democrat în zona guvernamentală, a fost aceea de a acționa gradual, în trei etape, în perioada 2022-2024, etape pe care le-am anuntat în mai multe rânduri și anume: 2022-anul compensării pierderii de putere de cumparare; anul 2023-anul stabilizării puterii de cumpărare; anul 2024, anul creșterii puterii de cumpărare. Actiunile au fost diferite, pentru că și inflația se resimte și afectează diferit puterea de cumpărare”, a arătat Adrian Câciu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România a analizat datele statistice, pe întreaga perioadă și, la o inflație cumulată în jur de 35%, a stabilit următoarele:
a. salariul mediu net a crescut cu 43%, de la 3620 lei la 5176 lei un plus de 10 puncte procentuale peste inflație;
b. salariul minim brut a crescut cu 66%, de la 2230 lei la 3700 lei, un plus de 31 de puncte procentuale peste inflație;
c. pensia minimă a crescut cu 60%, de la 800 lei la 1281 lei, un plus de 25 puncte procentuale peste inflație
d. Pensia medie a crescut cu 55%, de la 1450 lei la 2252 lei și va crește până la 2761 lei din septembrie 2024, ceea ce înseamnă o creștere medie de 90% față de nivelul din 2020, respectiv 55 puncte procentuale peste inflație.

Concluzia îi aparține tot ministrului Câciu.
„La finalul acestui an, putem trage concluzia clară că puterea de cumpărare reală a crescut în acești ani, deși vor fi multe voci care vor spune ca se putea și mai mult sau și mai bine. O să spun două lucruri la final celor care critică modul de acțiune din această perioadă:
1. planul în trei etape promis la intrarea la guvernare s-a îndeplinit, iar în prezent puterea de cumpărare este net superioară inflației cumulate;
2. Acest plan s-a aplicat fără a genera o spirală inflaționistă ci, din contră prin stabilirea unui trend de regres al puseului inflaționist”.

Guvernul a aprobat majorarea plafonului de impozitare în cazul pensiilor din sistemul național de ordine și siguranță publică. Măsura se va aplica de la 1 octombrie.

Anunțul a fost făcut miercuri, înainte de ședința de Guvern.
„Aprobăm majorarea plafonului de impozitare și în cazul pensiilor din sistemul național de ordine și siguranță publică. Practic, le aducem la același nivel cu celelalte pensii publice, unde deja am legiferat ridicarea plafonului de la 2000 la 3.000 de lei, începând cu 1 octombrie. Aproximativ 200.000 de români vor beneficia de această nouă măsură, care este un act de echitate socială”, a anunțat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai anunțat că specialiștii încearcă să rezolve și problema pensiilor minerilor.

„Lucrăm acum și la soluționarea problemelor pensionarilor mineri și a celor cu dizabilități. Îmi asum să rezolv problemele acestor oameni! Ei nu au vreo vină că statul a schimbat de mai multe ori regulile legate de pensionare din interese de moment. Însă, fiți sigur că o voi rezolva prin dialog cu Comisia Europeană, ajungând la o înțelegere corectă! Nu prin acțiuni populiste, cu proiecte-fantomă depuse acum în Parlament ce modifică legea asumată anul trecut prin PNRR și votată de toate partidele”, a precizat Marcel Ciolacu.

O măsuri similară a fost luată și în cazul pensiilor publice.

Guvernul anunță noi investiții prin PNDL și PNRR, dar și alocări suplimentare pentru câteva sectoare de autostradă aflate în construcție.

Premierul a spus miercuri că investițiile au ajuns la un nivel istoric.

„Investițiile nete în economie sunt la un record istoric, depășind în primul semestru 80 de miliarde lei. Mai mult cu 10 miliarde lei, față de aceeași perioadă a anului trecut, dublu față de perioada guvernării 2020-2021. Practic, datele oficiale INS confirmă cifrele Eurostat și pe cele ale BNR, România a trecut la un model de dezvoltare bazat pe investiții”, a declarat Marcel Ciolacu.
Cu această ocazie, Ciolacu a anunțat noi investiții.

„De aceea, continuăm să sprijinim masiv investițiile. Aprobăm 2.5 miliarde ca să plătim investiții în comunități locale, gestionate prin PNDL și PNRR. Alte 2,3 miliarde de lei merg către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Dezvoltării: plătim beneficiarii proiectelor de infrastructură modernă de transport ce protejează mediul și putem să contractăm noi investiții pe transport verde”, a spus șeful Guvernului.

Bani în plus vor fi și pentru mai multe sectoare de autostradă aflate în construcție.
„La Ministerul Transporturilor ajung 570 de milioane de lei în plus pentru a susține finalizarea unor secțiuni de pe Autostrada Moldovei, unde sunt loturi aproape gata. Voi merge cu domnul ministru Grindeanu ca să vedem stadiul lucrărilor de pe A7. Alocăm finanțare suplimentară și pe Autostrada Târgu Mureș-Târgu Neamț și pentru Autostrada Lugoj-Deva pentru că ritmul de execuție este tot mai bun”, a precizat Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu își laudă măsurile împotriva inflației. Fără aceste măsuri, inflația era azi de 15%, triplă față de ceea din prezent, a declarat Marcel Ciolacu. El a vorbit și despre investițiile în economie care au ajuns la un record istoric.

Declarația a fost făcută miercuri, înainte de ședința săptămânală de Guvern.

„Cea mai importantă veste de azi este că inflația a reînceput să scadă, ajungând la 5,1%, la jumătate față de iunie 2023, când am preluat mandatul de Prim-ministru. Datele oficiale demonstrează că măsurile noastre privind plafonarea prețului la energie și gaze și a adaosului comercial la principalele alimente de bază au funcționat. Banca Națională a României arată clar că, fără aceste măsuri, inflația era azi de 15%, triplă față de ceea din prezent!”, a spus Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului, investițiile nete în economie sunt la un record istoric, depășind în primul semestru 80 de miliarde lei. Mai mult cu 10 miliarde lei, față de aceeași perioadă a anului trecut, dublu față de perioada guvernării 2020-2021, a spus Ciolacu.
„Practic, datele oficiale INS confirmă cifrele Eurostat și pe cele ale BNR, România a trecut la un model de dezvoltare bazat pe investiții”, a precizat șeful Guvernului.

Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR, a depus o solicitare oficială către Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), cerând clarificări și transparență cu privire la lista imobilelor deținute și a persoanelor care beneficiază de locuințe de serviciu și de protocol.

Solicitarea a fost depusă miercuri.
„Klaus Iohannis se pregătește să își încheie mandatul și să beneficieze de o astfel de locuință. Este inacceptabil ca, în România anului 2024, RA-APPS să investească în secret milioane de euro din bani publici într-o reședință de lux, fără licitații și fără transparență, în timp ce spitalele se prăbușesc, școlile încă sunt subfinanțate, iar românii abia se descurcă după valul de scumpiri care nu se mai oprește”, a declarat Ionuț Moșteanu.

În solicitarea sa, Ionuț Moșteanu a cerut:
1. Lista completă a imobilelor deținute de RA-APPS și situația persoanelor care le ocupă: Moșteanu a solicitat detalii despre toate locuințele de serviciu și de protocol, pentru a clarifica cine beneficiază de aceste facilități și în ce condiții
2. Identificarea persoanelor care nu mai sunt îndreptățite să ocupe locuințe de serviciu.

„Este timpul să aflăm pentru ce persoane sunt aceste investiții în lux ale RA-APPS. Vom continua să cerem clarificări și să luptăm pentru ca banii publici să fie folosiți pentru toți românii, nu doar pentru niște privilegiați”, a concluzionat Ionuț Moșteanu.

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin agențiile teritoriale va vira în avans, în conturile bancare beneficiile de asistență socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale, anunță Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Conturile vor fi alimentate vineri, 13.09.2024 pentru următoarele tipuri de beneficii:
-Drepturi acordate persoanelor cu dizabilități în conformitate cu Legea nr. 448/2006;
-Bugetele personale complementare acordate lunar persoanelor cu dizabilități;
-Indemnizaţia lunară acordată persoanelor cu handicap grav şi accentuat;
-Indemnizaţia lunară de însoţitor pentru persoanele cu handicap vizual;
-Alocaţia lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA.

Potrivit bazei de date a ANPIS, la nivel național sunt înregistrați 907.887 de beneficiari ai acestor drepturi, iar cuantumul de plată pentru luna septembrie este de 571.467.648 lei.

Sportivii medaliați la Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Paris vor fi decorați. Ceremonia va avea loc miercuri, Palatul Cotroceni. Sportivii vor fi decorați de președintele Klaus Iohannis.

Potrivit Administrației Prezidențiale, România a încheiat participarea la Jocurile Paralimpice cu un bilanț impresionant: Alexandru Bologa a câștigat o medalie de aur la para judo, clasa J1, categoria -73 kg, iar Camelia Ciripan a obținut bronzul la para tenis de masă, simplu feminin, categoria WS6. De asemenea, Daniel Vargoczki s-a clasat pe locul 7 la para judo, iar Eduard Novak, la para ciclism, a înregistrat două locuri 7 și un loc 10, înainte de a se retrage din competiție.

În competiția olimpică, România a obținut 9 medalii - 3 de aur, 4 de argint și 2 de bronz - și s-a clasat pe poziția 23 în clasamentul pe națiuni. Medaliații acestei ediții sunt:
- David Popovici (aur la 200 m liber)
- Florin Enache și Andrei Cornea (aur la dublu vâsle masculin)
- Simona Radiș, Ioana Vrînceanu, Amalia Bereș, Adriana Adam, Maria Lehaci, Ancuța Bodnar, Roxana Anghel, Magda Rusu și Victoria Petreanu (aur la barca de 8+1 feminin)
- Simona Radiș și Ancuța Bodnar (argint la dublu vâsle feminin)
- Ioana Vrînceanu și Roxana Anghel (argint la dublu rame feminin)
- Ionela Cozmiuc și Gianina van Groningen (argint la dublu vâsle feminin, categoria ușoară)
- Mihaela Cambei (bronz la haltere feminin, categoria 49 kg)
- David Popovici (bronz la 100 m liber)
- Ana Maria Bărbosu (bronz la gimnastică artistică, sol)
România a avut și alte rezultate notabile, inclusiv patru clasări pe locul 4 și trei pe locul 5.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a fost chemat în Parlament pentru explicații despre dronele care trec granița. Solicitarea a fost făcută de USR.

Potrivit opoziției „românii merită explicații cu privire la dronele rusești care se plimbă nestingherite în spațiul aerian românesc”. USR îl cheamă pe ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, la Ora Guvernului, pe data de 8 octombrie, pentru a răspunde la mai multe întrebări cu privire la „lipsa unor măsuri concrete pentru apărarea spațiului aerian al României în fața incursiunilor rusești”.
La 210 zile de la solicitarea publică a șefului Statului Major al Apărării de a modifica legislația pentru ca militarii români să poată doborî dronele care intră în spațiul aerian al României, Ministerul Apărării nu a venit cu nicio propunere de modificare legislativă, mai susține USR.

„Au trecut aproape șapte luni de la momentul în care șeful Armatei Române a cerut modificarea legislației și, totuși, nici până acum nu avem legile pe masa Parlamentului. Ministrul Apărării din partea PSD și liderii PNL și PSD au majoritatea pentru a schimba legi, dar preferă să lase dronele rusești să violeze teritoriul României, în timp ce oamenii din Tulcea și alte zone de graniță sunt bombardați de mesaje RO-Alert”, a declarat liderul deputaților USR, Ionuț Moșteanu.

În acest context, Ionuț Moșteanu a adresat mai multe întrebări concrete ministrului Apărării, solicitând clarificări urgente:
1. Stadiul actual al legislației necesare: Ce s-a întâmplat cu promisiunile făcute pentru modificarea legii care ar permite Armatei Române să intervină și să doboare dronele rusești?
2. Măsuri alternative în absența legii: În lipsa unui cadru legislativ, ce soluții provizorii sunt disponibile pentru protejarea cetățenilor români? Care sunt planurile Ministerului Apărării pentru a preveni și reacționa rapid la incursiunile viitoare?

Dintre cele peste 50 de spitale orășenești acreditate în România, unitatea medicală din Târgu Bujor se află pe primul loc, cu aproape 94% indicatori îndepliniți. În urma unei evaluări riguroase, acest spital a obținut gradul II de acreditare. Un rol esențial în această reușită l-au avut investițiile Consiliului Județean. 

„Evoluția este una spectaculoasă. De la spitalul pe care guvernarea PD-L a vrut să-l închidă în urmă cu aproape 15 ani, astăzi, grație investițiilor majore realizate de Consiliul Județean Galați, Spitalul Orășenesc din Târgu Bujor este cel mai modern spital orășenesc din țară.  Saltul obținut la acreditare este remarcabil: de la gradul 6 și sub 50% indicatori realizați la gradul 2 și aproape 94% parametri îndepliniți”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Mai mult, spitalul se numără acum printre primele la nivel național dintre toate unitățile medicale care au trecut prin acest proces complex de acreditare, dovedind că și un spital orășenesc poate fi un model de succes.

„Investițiile substanțiale în infrastructură, echipamentele medicale de ultimă generație și noile clădiri construite pentru secțiile spitalului au creat un mediu sigur și confortabil pentru cei peste 60.000 de oameni din centrul județului care au nevoie de această unitate medicală.  Asta înseamnă să investești eficient, pentru binele oamenilor, punând sănătatea lor pe primul loc.

Iar investițiile nu se opresc aici. În România, nu există niciun spital cu gradul I de acreditare”, a precizat Fotea.