Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că anul 2023 a fost unul bun. Am încheiat un an 2023 cu foarte multe provocări, dar bilanțul e bun, a spus Gorghiu.

În plus, Alina Gorghiu se declară convinsă de faptul că anul 2024 va aduce o justiție mai eficientă, mai echitabilă, mai dreaptă.

„Eu sunt convinsă că anul 2024 va aduce o justiție mai eficientă, mai echitabilă, mai dreaptă. Am încheiat un an 2023 cu foarte multe provocări, un an intens, însă am constatat cu mulțumire că am fost cu toții echipați să facem față cu succes provocărilor. Am beneficiat, ca ministru al justiției, de un partaneriat real, onest, un factor sănătos pentru statul român. Bilanțul anului 2023 a fost unul bun, de la ridicarea oficială a MCV la finalul anului, cred că cel mai important proiect de țară pe care sistemul a reușit să îl bifeze în ultimii ani de zile, pași pentru a deveni membri ai OCDE, modificări la legile justiției privind pensiile de serviciu ale magistraților, adoptate după mari zbateri într-o formă, sper eu, apropiată doleanțelor și nevoilor sistemului judiciar”, a declarat ministrul Justiției.

Alina Gorghiu i-a cerut progurorului general să prezinte propunerea care vizează eficientizarea activității Ministerului Public.

„Precizarea făcută de procurorul general, că 22 de parchete și-au desfășurat activitatea cu un singuri procuror numit indică probleme structurale de funcționare și afectează operativitatea actului de urmărire penală. Există premisele rezolvării sau ameliorării de fapt a acestei probleme de personal, cel puțin la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, odată cu finalizarea concursurilor în magistratură. La nivelul Ministerului Public există o preocupare reală pentru folosirea eficientă a resursei umane și pentru identificarea de soluții. Ca atare, vă provoc, domnule procuror general, să veniți cu propunerea care vizează eficientizarea activității Ministerului Public, vă asigur de suport în crearea acelui cadru de analiză și dezbatere a propunerii, așa cum doriți. Mă refer la propunerea privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii”, a precizat Alina Gorghiu.

Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, dezminte informația potrivit căreia cererea de plată nr. 3 din PNRR a fost blocată. CE a cerut clarificări, așa e procedura, explică demnitarul român.

Potrivit lui Adrian Câciu, partea română este în permanență în contact cu reprezentanții Comisiei Europene.

„Cererea de plată nr. 3 din PNRR nu este blocată. Suntem în dialog constant cu reprezentanții Comisiei Europene, așa cum am fost la fiecare cerere de plată și cum e parcursul firesc al aprobării îndeplinirii țintelor și jaloanelor din PNRR”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Reprezentanții CE pot solicita clarificări în procesul de evaluare a cererilor.
„Fiecare minister coordonator de reformă are dialog cu CE, actualizări de informații și stadiul jaloanelor. În procesul de evaluare a fiecărei cereri de plată există solicitări de clarificare din partea CE și raspunsuri din partea statului membru. Asa e procedura/procesul, acolo suntem”, a mai explicat ministrul Investițiilor.
Ne așteptăm la finalizarea cu succes a procesului și intrarea banilor aferenți CP3 în bugetul țării, este concluzia lui Adrian Câciu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că România a încasat luni 642 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru Programul Tranziție Justă - FTJ STEP. Este vorba despre prefinanțare unică excepțională în cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP).

Ministrul Investițiilor a explicat în ce constă platforma STEP.

”Platforma STEP va sprijini dezvoltarea industriei europene și stimularea investițiilor în tehnologii critice în Europa”, a scris ministrul pe Facebook

Până acum România a încasat peste 1,23 miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune 2021-2027.
”Până la finalul acestui an România va avea în conturi cel puțin 5 miliarde euro din noua Politică de coeziune 2021-2027”, a precizat Adrian Câciu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că un spital pentru pacienții cu arsuri grave va fi construit la Târgu Mureș. Valoarea investiției este de 322 de milioane de lei, printr-un program comun cu Banca Mondială, susține Rafila.

Spitalul va avea 7 etaje, 25 de săli de operație, 57 de paturi ATI, 5paturi pentru pacienți critici și 10 paturi pentru terapie intermediară și pentru microchirurgie.
„Ridicăm un spital nou, dedicat pacienților cu arsuri grave, la Târgu Mureș. Valoarea investiției, 322 de milioane de lei, printr-un program la care lucrăm împreună cu Banca Mondială”, a anunțat, pe Facebook, Alexandru Rafila.
Tot la Târgu Mureș se construiește prin PNRR Centrul Chirurgical Cardiovascular de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant. Valoarea investiției este de peste 500 de milioane de lei.

Gabriela Firea are sprijinul organizațiilor femeilor social-democrate din București pentru a candida la Primăria Capitalei. Le mulțumesc pentru încredere, a transmis Firea pe Facebook.

În mod oficial, numele candidatului PSD ar putea fi anunțat săptămâna viitoare.
„Sunt onorată să am sprijinul doamnelor social-democrate din București pentru candidatura la misiunea complexă de a fi primarul general al Capitalei! Am primit cu mare responsabilitate mandatul pe care toate organizațiile femeilor social-democrate din București mi l-au dat! În ședințe interne, fiecare dintre cele șase organizații OFSD de sector și organizația OFSD București au votat, în unanimitate, susținerea candidaturii mele”, a declarat Gabriela Firea.

Probabil, PSD și PNL vor propune un candidat comun, idee respinsă de Gabriela Firea.

„Sunt convinsă că bucureștenii știu ca orice candidat din partea PNL București este parte a politicii administrative dezastruoase din București. Oamenii nu pot fi mințiți: USR București împreună cu PNL București l-au făcut primar general pe Nicușor Dan și i-au asigurat majoritatea aproape 4 ani. Și acum, liberalii au directori și oameni în primărie”, a precizat Gabriela Firea.

Bugetul pe anul 2024 nu a reușit să treacă după ce au fost 17 voturi „pentru”, 23 de abțineri și un vot „împotrivă”. Primarul Nicușor Dan a încercat să-i convingă pe consilieri să-i voteze propunerea.

„M-am întâlnit cu instituțiile cu bugete mai mari, cum sunt Administrația Străzilor, Spitalelor, ALPAB, consolidarea clădirilor cu risc seismic, care mi-au spus că o diminuare a bugetului lor le-ar perturba activitatea”, a declarat Nicușor Dan.

Liberalii au susținut că este vina primarului general care nu a fost transparent în ceea ce privește proiectul bugetului.
„Suntem în situația în care se mută problema, așteptam să veniți cu un răspuns, a venit o convocare seacă, la ora 10.00 pentru ora 14.00 pentru un proiect de buget pe care nu l-am știut, conținutul ni s-a comunicat la ora unu. Nu reușiți să conturați o majoritate”, a spus consilierul Andrei Badiu.

O poziție asemănătoare au avut consilierii din grupul PSD.
„Ceea ce faceți dvs., domnule Nicușor Dan, este să transferați responsabilitatea către Consiliul General. Subscriu la părerea colegului de la PNL. De altfel, nu e prima tentativă a dvs de a transfera în mod abuziv responsabilitatea către Consiliul General”, a explicat consilierul Valeriu Șuhan.
Proiectul de buget pe anul 2024 al Primăriei Capitalei ar putea fi supus aprobării din nou în această săptămână.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că prețurile la energie și gaze vor fi plafonate cel puțin încă un an. Mecanismul va continua cel puțin până în primăvara anului 2025, a explicat prim-ministrul.

Măsura a fost stabilită în cadrul ședinței de Guvern.

„Mecanismul de plafonare a prețurilor la energie și gaze va continua cel puțin până în primăvara anului 2025. Atât populația, cât și companiile trebuie să aibă această garanție foarte clară că vor fi protejați”, a explicat Marcel Ciolacu.

El a precizat că Guvernul a alocat 500 de milioane ca să compenseze costurile plafonării pentru clienții casnici.

Preşedintele Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), Mihai Precup, a anunțat că instituția pe care o conduce este operaţională. Agenţia va controla toate companiile statului.

Anunțul a fost făcut în timpul unei conferinţe de presă organizate de AMEPIP.

Bugetul noii agenții va fi de cel mult 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat, iar finanţarea va veni din amenzi. AMEPIP se află în subordinea directă a premierului.

„Veniturile proprii ale agenţiei provin din cota de 30% aferentă amenzilor aplicate şi dintr-un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale stabilite prin situaţiile financiare anuale ale întreprinderilor publice, aprobate pentru anul precedent, stabilit anual prin ordin al preşedintelui agenţiei”, anunță AMEPIP.

Instituţia are rolul de a elabora şi de a propune Guvernului proiectul de lege privind politica de proprietate a statului, de a coordona şi monitoriza implementarea acţiunilor şi politicilor de guvernanţă corporativă la nivelul companiilor publice.

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a primit la Palatul Cotroceni, pe cancelarul austriac Karl Nehammer. Cei doi au discutat o oră subiectul central fiind aderarea deplină la Spațiul Schengen a României.

Potrivit președintelui român, părțile au decis să continue procesul pentru aderarea completă a României la Schengen.

„În discuțiile avute astăzi, la Cotroceni, cu Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, am convenit să continuăm procesul pentru aderarea completă a României la Schengen până când vom avea rezultatul final dorit de toți”, a comunicat președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a mai spus că Uniunea Europeană trebuie să fie unită și că „intrarea deplină a României în Schengen va consolida securitatea Uniunii, în beneficiul tuturor cetățenilor”.
Cancelarul Karl Nehammer se află la București pentru a participa la congresul PPE.

Premierii României și Poloniei s-au întâlnit joi la Palatul Victoria. Marcel Ciolacu și Donald Tusk au discutat despre obiectivele comune și despre problemele fermierilor.

După întâlnire, Marcel Ciolacu a transmis un mesaj pe rețelele de socializare.

„O întâlnire foarte bună cu premierul Poloniei, Donald Tusk, în cadrul căreia am discutat despre obiectivele noastre comune și nevoia de a sprijini și proteja fermierii din țările noastre. România și Polonia sunt ferm angajate în a sprijini Republica Moldova și a condamna atacul ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Cei doi lideri au decis să intensifice cooperarea pentru „a crește influența comună la nivel european și internațional în vederea protejării intereselor legitime” ale celor două țari.