Premierul Marcel Ciolacu face o vizită de două zile în Qatar. Aceasta se desfășoară în perioada 16 aprilie-17 aprilie. Înainte de plecare, șeful Guvernului a dezvăluit că scopul este „atragerea de investiții în valoare de 15 miliarde de euro”.

Dezvoltarea în România a unor proiecte de investiții în valoare de 15 miliarde de euro va fi pe agenda întrevederilor pe care premierul României, Marcel Ciolacu, și delegația oficială le vor avea în cadrul vizitei de lucru în Statul Qatar, în perioada 16 aprilie-17 aprilie 2024. De asemenea, prim-ministrul se va întâlni cu reprezentanți ai comunităților de români din Qatar.

”Statul Qatar este un partener comercial important al României în regiunea Golfului, iar atragerea de investiții în valoare de 15 miliarde de euro va contribui la consolidarea colaborării noastre economice și politice. Avem proiecte clare și mature pentru investitorii din Qatar. Poziția strategică, parcursul ascendent al economiei și oportunitățile oferite de fondurile europene sunt argumente ce susțin atractivitatea investițională a României”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

La Doha, prim-ministrul României și delegația guvernamentală vor avea întrevederi tete-a-tete și în plenul delegațiilor cu Prim-ministrul Statului Qatar și ministru al Afacerilor Externe. Împreună cu omologul său din Qatar, prim-ministrul României va participa la ceremonia de semnare a unor documente bilaterale. Cei doi înalți oficiali vor susține declarații comune de presă.
Componenta politică a vizitei este completată de cea economică.

În Qatar, șeful Executivului român va avea discuții cu reprezentanții Autorității de Investiții, fondul suveran de investiții al statului.
Prim-ministrul României va fi însoțit în vizita în Golful Persic de ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, președinte ANCOM, Valeriu Zgonea, președinte ANSVSA, Alexandru Bociu, președintele Hidroelectrica, Karoly Borbely, directorul Portului Constanța, Mihai Teodorescu.

Autoritățile române anunță că au primit șapte oferte pentru proiectarea ultimului sector al drumului Filiași-Lugoj. Acestea au fost primite luni, potrivit ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Pentru proiectarea ultimului lot al drumului de mare viteză Filiași-Lugoj au fost depuse luni șapte oferte, a fost anunțul lui Grindeanu.

Studiul de Fezabilitate pentru sectorul Caransebeș-Lugoj (50 km) trebuie să fie finalizat in maximum 20 de luni, după semnarea contractului.

Suma estimată pentru derularea acestui contract este de 18,56 milioane de lei, sumă asigurată prin Fonduri Europene Nerambursabile.
Întregul proiect al drumului de mare viteză Filiași-Lugoj (aproximativ 230 km) are un rol important în asigurarea unor conexiuni moderne atât între regiunile istorice ale Romăniei cât și între estul și vestul Uniunii Europene, a precizat ministrul Sorin Grindeanu.

Cătălin Cîrstoiu, candidatul alianței PSD-PNL la funcția de primar al Bucureștiului, a început o serie de dezbateri tematice cu partenerii politicii și experții din diferite domenii de activitate. Prima temă abordată a fost termoficarea.

Cătălin Cîrstoiu susține că Primăria Capitalei împinge Termoenergetica și ELCEN în faliment

„Departe de a rezolva problema termoficării în București, Primăria Capitalei condusă de Nicușor Dan împinge Termoenergetica și ELCEN în faliment! Datoriile Termoenergetica către ELCEN se apropie de 1 miliard de lei (inclusiv penalități), iar sistemul centralizat de termoficare e o sită prin care se irosesc zilnic banii bucureștenilor. Energia termică în București e produsă scump, ineficient – la un preț de 3 ori mai mare decât în Oradea, de pildă – iar bucureștenii au suferit și suferă în continuare de lipsa căldurii și a apei calde. Mai mult, primăria condusă de Nicușor Dan a ratat fonduri europene pentru termoficare de peste 200 de milioane de euro, bani pe care îi putea accesa din 2020, dar pe care n-a știut să-i atragă”, a transmis Cîrstoiu.

Candidatul la Primăria Capitalei a anunțat ce soluții are pentru rezolvarea problemelor legate de termoficare.

„Ca primar general mă voi ocupa din prima zi de îmbunătățirea sistemului de termoficare, cu obiectivul major de a reduce prețul la energia termică pentru bucureșteni. Prima măsură concretă pe termen scurt va fi fuziunea ELCEN – Termoenergetica, pentru a integra producția cu distribuția de energie termică și a începe astfel eficientizarea sistemului. În al doilea rând, în colaborare cu Ministerul Energiei, vom face branșarea CET-urilor direct la rețeaua Transgaz, lucru care va contribui și el eficientizare și la scăderea costurilor. În al treilea rând, vom înlocui conductele de termoficare din rețeaua principală și din cea secundară, dar promit bucureștenilor un alt ritm, mult mai bun față de cel actual”, a transmis Cătălin Cîrstoiu.
În plus, Cîrstoiu consideră că „Bucureștiul trebuie să se orienteze către noi forme de energie” și promite că va „explora potențialul energiei geotermale, care poate fi o bună soluție în special pentru partea de nord a orașului, dar și producția de energie din deșeuri.
„Voi face echipă cu Guvernul României, cu Consiliul General al Capitalei, cu primăriile și consiliile de sector pentru a le da bucureștenilor un sistem de termoficare mai bun, căldură și apă caldă oricând e nevoie, la un cost mai mic”, a precizat Cătălin Cîrstoiu.

Europarlamentarul român Dan Nica a solicitat despăgubiri pentru industriile și cetățenii care au fost victimele practicilor înșelătoare. Este vorba despre facturile mincinoase la energia electrică și gaze naturale.

Solicitarea a fost făcută în plenul Parlamentului European.

„Am cerut ferm în plenul Parlamentului European, despăgubiri financiare pentru industriile din Uniunea Europeană, din România și pentru toți cetățenii care au fost victimele practicilor înșelătoare și care au avut că efect facturi mincinoase la energia electrică și gaze naturale”, a comunicat Dan Nica.

Europarlamentarul social democrat a mai anunțat că toți cei care au făcut profituri ilegale vor fi pedepsiți.
„Toți cei care au făcut profituri necinstite și ilegale, profituri de zeci de miliarde de euro, astăzi sunt subiectul investigațiilor autorităților și vor fi pedepsiți”, a adăugat Dan Nica.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, anunță că industria își continuă redresarea. În luna februarie 2024, față de februarie 2023, producția industrială a crescut cu 0,2%, a transmis ministrul român.

Industria românească își continuă redresarea lunară, ajungând în luna februarie să înregistreze prima creștere anuală, deși condițiile externe dificile nu au dispărut, a anunțat Radu Oprea.
„În luna februarie 2024, față de februarie 2023, producția industrială a crescut cu 0,2%. În cadrul acesteia, producția din industria prelucrătoare s-a majorat cu 0,7%, iar cea din industria extractivă cu 2,9%. Industria românească își îmbunătățește competitivitatea și contribuie din ce în ce mai mult la cererea internă, majorată semnificativ de investițiile publice. Programul PSD „Fabricat în România”, concretizat în programe de sprijin, precum cele destinate industriei prelucrătoare și producției de materiale de construcții, gestionate de MEAT, va accelera creșterea industrială”, a scris, pe Facebook, ministrul Economiei.

Potrivit demnitarului, cele mai mari creșteri de producție, de 15-20% în februarie 2024 față de februarie 2023, s-au înregistrat la fabricarea substanțelor și produselor chimice, la materialele de construcții (produse din minerale nemetalice) și în industria metalurgică.

„Încetarea declinului industriei românești nu este conjuncturală. De la începutul anului, producția este tot mai mare față de sfârșitul anului trecut. În luna ianuarie, producția industrială a crescut cu 1,1% față de decembrie 2023, iar în luna februarie față de luna ianuarie 2024, cu 10,8%, ceea ce înseamnă o creștere cumulată față de decembrie 2023 de 12%”, a fost concluzia ministrului Radu Oprea.

Cătălin Cîrstoiu, candidatul susținut de PSD și PNL pentru Primăria Municipiului București, anunță că nu se retrage din cursa electorală pentru poziția de primar general al Capitalei.

Declarația a fost făcută luni.

„M-am înscris într-o luptă pentru o idee. Din răspunsul meu e evident că da”, a declarat Cătălin Cîrstoiu, după ce a fost întrebat dacă exclude varianta retragerii din cursa electorală.

Zvonul a fost respins și de unul dintre liderii PSD.
„Nu am discutat despre așa ceva. Eu am venit aseară de la Timișoara, nu am auzit asemenea zvonuri. De dimineață au fost colegi din conducerile PSD și PNL, am discutat de campanie”, a transmis prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu. 

Biroul Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru autoritățile administrației publice locale din anuI 2024 (BEC) informează că, în data de 10 aprilie a.c., ora 24:00, s-a încheiat perioada de depunere şi înregistrare a candidaturilor la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024.

Biroul Electoral Central urmează să se pronunțe privind admiterea sau respingerea candidaturilor depuse, după parcurgerea tuturor etapelor. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, termenul-limită pentru rămânerea definitivă a candidaturilor este data de 29 aprilie 2024.
Lista candidaturilor depuse și înregistrate la BEC pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024 este următoarea:
Formațiuni politice
1. Alianța Electorală PSD PNL
2. Alianța Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei
3. Alianța România Socialistă
4. Alianța AUR
5. Partidul S.O.S. România
6. Partidul Alternativa Dreaptă
7. Partidul Diaspora Unită
8. Partidul Umanist Social Liberal
9. Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER)
10. Partidul Oamenilor Liberi
11. Uniunea Democrată Maghiară din România
12. Partidul România Mare
13. Partidul Noua Românie
14. Partidul Patrioților
15. Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache
Candidați independenți
1. Jurma Paul-0ctavian
2. Pîrvănescu Paula-Marinela
3. Gheorghe Vlad-Dan
4. Mustățea Ilie-Cătălin
5. Ștefănuță Nicolae-Bogdănel
6. Mîndru Petru
7. Șoșoacă Dumitru-Silvestru

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că rata inflației a scăzut în martie, că PIB-ul a ajuns anul trecut la un nivel record și că numărul românilor aflați în sărăcie extremă a scăzut cu 855.000 în 2023. Datele sunt obținute de la INS și Eurostat.

„1. Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% în martie, de la 7,2% în februarie - INS. 2. PIB-ul României a ajuns în 2023 la cel mai mare nivel din istoria țării, peste 1600 mld lei - INS. 3. Numărul românilor aflați în sărăcie extremă a scăzut cu 855.000 în 2023 față de 2022 – Eurostat”, a anunțat Marcel Ciolacu pe FB.

Potrivit premierului „datele oficiale demonstrează că viziunea propusă românilor la preluarea mandatului de premier a fost una corectă.”
„Investițiile cresc economia și, în mod special, investițiile în infrastructura mare reprezintă soluția pentru reducerea decalajelor în zonele mai puțin dezvoltate.În paralel, așa cum am promis, principalul obiectiv al guvernării a fost creșterea puterii de cumpărare, mai ales pentru cei cu venituri reduse. Am atacat creșterea nesimțită a prețurilor prin plafonarea prețului la utilități și a marjei comerciale la alimentele de bază și, în același timp, am venit cu măsuri active de creștere a veniturilor salariaților (prin creșterea salariului minim) și a pensionarilor (prin creșterea pensiilor), prin pachete de sprijin pentru cei vulnerabili (vouchere pentru facturile la utilități și pentru alimente)”, a precizat Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că rata inflației a scăzut în martie, că PIB-ul a ajuns anul trecut la un nivel record și că numărul românilor aflați în sărăcie extremă a scăzut cu 855.000 în 2023. Datele sunt obținute de la INS și Eurostat.

„1. Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% în martie, de la 7,2% în februarie - INS. 2. PIB-ul României a ajuns în 2023 la cel mai mare nivel din istoria țării, peste 1600 mld lei - INS. 3. Numărul românilor aflați în sărăcie extremă a scăzut cu 855.000 în 2023 față de 2022 – Eurostat”, a anunțat Marcel Ciolacu pe FB.

Potrivit premierului „datele oficiale demonstrează că viziunea propusă românilor la preluarea mandatului de premier a fost una corectă.”
„Investițiile cresc economia și, în mod special, investițiile în infrastructura mare reprezintă soluția pentru reducerea decalajelor în zonele mai puțin dezvoltate.În paralel, așa cum am promis, principalul obiectiv al guvernării a fost creșterea puterii de cumpărare, mai ales pentru cei cu venituri reduse. Am atacat creșterea nesimțită a prețurilor prin plafonarea prețului la utilități și a marjei comerciale la alimentele de bază și, în același timp, am venit cu măsuri active de creștere a veniturilor salariaților (prin creșterea salariului minim) și a pensionarilor (prin creșterea pensiilor), prin pachete de sprijin pentru cei vulnerabili (vouchere pentru facturile la utilități și pentru alimente)”, a precizat Marcel Ciolacu.