Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că fermierii vor primi ajutorul promis de 100 de euro/ha. Acestea vor fi acordate pentru sectoarele vegetal, suin și avicol.

Anunțul a fost făcut miercuri.

„Ne-am onorat angajamentele luate în fața fermierilor. Am obținut suplimentarea sumelor necesare pentru achitarea ajutorului de 100 de euro/ha, pentru sectorul vegetal pe cadrul de criză Ucraina, respectiv 100 euro/echivalent UVM pentru sectoarele suin și avicol. Bugetul total este acum de 1,86 miliarde de lei, astfel încât toți beneficiarii eligibili vor primi ajutorul de 100 de euro”, a transmis Florin Barbu.

Fondurile vor fi distribuite astfel: peste 1,53 miliarde de lei pentru fermierii din sectorul vegetal, peste 141 de milioane de lei pentru crescătorii de porci și peste 181 de milioane de lei pentru crescătorii de păsări.

După adoptarea actului normativ, centrele județene ale Agenției de Plăți pentru Intervenție în Agricultură vor efectua plățile către toți beneficiarii eligibili.

Societatea Naţională a Sării S.A a decis sistarea activității de producție și de vizitare în Salina Praid. Decizia are ca scop protejarea și siguranța personalului și a vizitatorilor, până la rezolvarea situației create de infiltrațiile recente, anunță Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Pe fondul precipitațiilor abundente din perioada 17-19.04.2024, care continuă și în prezent, s-a constatat pătrunderea în subteran a apei dulci provenite din pârâul Corund. Drept urmare conducerea Societății Naţională a Sării S.A a luat decizia de a stopa activitatea de extracție, dar și vizitarea Salinei Praid până la remedierea situației, pentru protecția angajaților și a turiștilor.

Societatea Națională a Sării, prin specialiștii săi, face toate demersurile necesare pentru redeschiderea activității la Salina Praid în cel mai scurt timp posibil, în acest sens vor reveni cu informații actualizate asupra situației de la fața locului, a mai transmis Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Instituția recomandă turiștilor care doreau să viziteze Salina Praid în această perioadă să se îndrepte către alte obiective turistice din județul Mureș până la remedierea situației și redeschiderea Salinei pentru vizitare.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că s-a făcut un pas important pentru construcția Variantei Ocolitoare Timișoara Vest. Autoritățile au primit cinci oferte pentru realizarea lucrării.
Șoseaua va avea aproape 14 kilometri.

„Încă un pas important pentru construcția Variantei Ocolitoare Timișoara Vest! Astăzi, la termenul limită stabilit, au fost depuse 5 oferte pentru proiectarea și execuția lucrărilor de construcție ale VO Timișoara Vest în lungime de aproximativ 13,90 km. Ofertele au fost depuse de către constructori și Asocieri din România, Ucraina, Turcia și Spania. Valoarea lucrărilor de proiectare și construcție a Variantei Ocolitoare Timișoara Vest, finațate din Fonduri Europene Nerambursabile este de peste 1,69 miliarde lei fără TVA. După semnarea contractului, antreprenorul va avea la dispoziție 30 de luni (6 luni proiectare și 24 de luni execuție) pentru finalizarea lucrărilor”, a explicat Sorin Grindeanu.

Potrivit ministrului, VO Timișoara Vest face parte din rețeaua TEN-T Centrală, va realiza conexiunea rutieră între DN CenturaTimișoara și Varianta Ocolitoare Timișoara Sud (în execuție) și va sprijini inclusiv dezvoltarea economică regională.

Centura va avea profil de Drum Național cu două benzi pe sens, iar în cadrul contractului vor fi realizate 10 lucrări de artă, din care trei sunt de o complexitate tehnică ridicată:
- Pasaj pe varianta de ocolire peste DN59+Pasaj peste CF100 în lungime de ~750 m,
- Pasaj pe varianta de ocolire peste DN 6 și CFR133 în lungime de ~450 m
- Pod pe varianta de ocolire peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol în lungime de ~450 m.
De asemenea, pentru asigurarea relațiilor de trafic, se vor amenaja patru noduri rutiere după cum urmează:
1. Nod rutier la intersecția Varianta ocolitoare Timișoara Vest cu DN69 (E671) și Drumul național Centura Timișoara (DNCT);
2. Nod rutier la intersecția Varianta ocolitoare Timișoara Vest cu DN6;
3. Nod rutier la intersecția Varianta ocolitoare Timișoara Vest cu DN59A;
4. Nod rutier la intersecția Variantei Ocolitoare Timișoara Vest cu Radiala Nouă de Vest (C30).

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu, anunță că salariul mediu net în România a depășit 1000 euro/lună. Va fi o normalitate în anul 2024, spune Câciu.

Ministrul investițiilor utilizează informații de la Institutul Național de Statistică.

„Așa cum spuneam la începutul anului, salariul mediu net de peste 1000 euro va deveni normalitate în 2024. Iată că cifrele de la Institutul Național de Statistica ne confirmă acest lucru: Salariul mediu net a depășit 1000 euro/lună, ajungând la 1043 euro în valoare nominală”, a anunțat, pe Facebook, ministrul român.

Adrian Câciu mai crede că evoluția salariilor își va păstra trendul.
„Este acum momentul ca nivelul median al salariilor angajaților români să se ridice și el iar mijlocul scalei salariale să fie cât mai apropiat de media generală pe țară! Toată lumea a înteles că, dacă dorim dezvoltare, avem nevoie de forță de muncă bine calificată și bine plătită”, este concluzia lui Adrian Câciu.

Amplă investiţie de modernizare a infrastructurii rutiere din judeţul Galaţi. DN25, cel mai aglomerat drum din judeţ, va fi extins la patru benzi. Investiție este de peste 300 de milioane de euro. 

Drumul va fi modernizat pe ruta: ieșire din municipiul Galați - Movileni - Șendreni – Şerbeştii Vechi – Braniștea - Traian - Independența - Piscu - Tudor Vladimirescu - Hanu Conachi (intersecția cu DN25A), pe o distanţă de peste 40 de kilometri. Valoarea totală a acestei investiții este de 1.522.200.000 de lei (TVA inclus), sumă care include lucrările și partea de exproprieri.

“Vom investi peste 300 de milioane de euro pentru ca DN25, cunoscut ca <drumul morţii> din cauza numărului mare de accidente, să devină un drum sigur şi modern. De aceea, facem această amplă investiţie, pentru ca numărul accidentelor să scadă drastic, să nu mai fie decese din accidente, iar timpul petrecut în trafic să se reducă. În 2023, numărul accidentelor grave a fost cu 25% mai mare faţă de 2022. Vom transforma total acest drum, cel mai circulat din judeţul nostru, cu ajutorul fondurilor europene. Statisticile arată că sunt peste 6000 de maşini care tranzitează în 24 de ore acest drum, din care aproape 20% sunt camioane”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Drumul va fi extins la patru benzi şi va fi modernizat complet. Cele 12 poduri şi pasaje de cale ferată vor fi şi ele extinse cu poduri şi pasaje noi, toate podeţele de pe traseu vor fi modernizate complet şi se vor monta parapeţi de delimitare a celor două sensuri de circulație. Mai mult, pentru a uşura accesul din drumurile laterale, vor fi amenajate 28 de sensuri giratorii, iar în apropierea lor vor fi trasate treceri de pietoni. În plus, acolo unde se va impune, vor fi construite şi pasarele pentru pietoni.  

“Avem deja oferte depuse la licitaţie, fiind vorba de o asociere de firme din Galaţi, inclusiv cu experienţă în construcţia de poduri şi pasaje. Suntem în plină evaluare tehnică, astfel încât la începutul acestei veri să finalizăm licitaţia şi să emitem ordinul de începere a lucrărilor. Mai mult, această investiţie va crea şi noi locuri de muncă. Drumul va fi modernizat complet de la ieșirea din municipiul Galați, de undeva din zona Tirighina (Borcan) până la Hanu Conachi, la intersecția cu DN25A, drumul care duce către Nănești, pe care îl vom extinde, de asemenea, la patru benzi, până la intersecția cu viitorul Drum Expres Brăila – Focșani”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi. Finanțarea acestei investiții va fi asigurată din fonduri europene, în cadrul Programului de Transport 2021-2027.

Evenimentul Noaptea Muzeelor va fi afectat de un protest al muzeografilor. Mai multe instituții din țară au anunțat că nu vor participa la ediția jubiliară a evenimentului.

Cei care nu vor participa spun că este o formă de protest față de „disproporțiile salariale majore, incorecte și nejustificate” apărute între muzeografi, cercetători, restauratori și ale posturi de profil din Ministerul Educației.

„Luând act de disproporțiile salariale majore, incorecte, nejustificate, apărute între muzeografi, cercetători, conservatori, restauratori și celelalte posturi de profil din rețeaua Ministerului Educației, cu peste 20-30% mai mari decât ale celor cu responsabilități mult mai mari, patrimoniu cultural mobil administrat infinit superior și complexitate a muncii net superioare din instituțiile muzeale aflate în rețeaua Ministerului Culturii sau a autorităților locale, generate de aplicarea globală și necorelată sistemic a reglementărilor de salarizare din învățământ, Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, organismul științific de specialitate cu rol consultativ în domeniul patrimoniului cultural mobil al Ministerului Culturii, își exprimă respectul față de decizia unei mari și reprezentative părți a muzeelor din România de a nu participa în acest an, urmare a acestei situații nefirești, la ediția jubiliară a Nopții Muzeelor, sub deviza „Noapte în muzeele din România”, a transmis Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor.

Muzeografii mai susțin că „desconsiderarea pregătirii complexe a specialiștilor din muzee, tratamentul discriminatoriu între diferitele tipuri de instituții culturale, subfinanțarea cronică a muzeelor, nu creează condițiile necesare pentru ca sectorul muzeal să își recapete demnitatea pe măsura valorii sale, a complexității activității și a răspunderii, după cum nu creează condițiile pentru sporirea patrimoniului cultural muzeal prin participarea sistematică la achizițiile de pe piața de profil națională și internațională”.

Evenimentul Noaptea Muzeelor se derulează în afara orelor de program și se bazează pe participarea voluntară a personalului din instituțiile muzeale, astfel că demersul muzeografilor din domeniu „este cu atât mai legitim”, este concluzia protestatarilor.

Deputații au aprobat proiectul potrivit căruia șoferii beți sau drogați vor sta 10 ani fără permis auto. Este vorba desprfe inițiativa lui Robert Cazanciuc care a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Legea a fost adiptată și de senatori anul trecut.

„10 ani fără permis auto pentru cei care sunt prinși băuți sau drogați la volan. Inițiativa mea legislativă a primit, astăzi, votul final la Camera Deputaților, fiind adoptată cu unanimitate, respectiv 256 de voturi „pentru”. Mulțumesc Președintelui Camerei și colegilor deputați pentru dezbaterile consistente și votul de astăzi. Pe 11 decembrie anul trecut, proiectul legislativ care modifică prevederile articolului 66 din Codul Penal a fost votat cu majoritate în Senat. Practic, din momentul promulgării și intrării în vigoare, oricine este depistat în trafic, la volan, conducând sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive, va primi, pe lângă condamnare și interdicția de a mai conduce un vehicul până la 10 ani”, a anunțat Robert Cazanciuc.

El a oferit detalii despre proiectul aprobat în Camera Deputaților.

„Este o mare realizare pentru mine pentru că, așa cum am promis, am continuat planul de măsuri pentru reducerea numărului de morți pe drumurile României, în încercarea de a o declasa de pe primul loc la decesele rutiere în Europa, în ultimii șapte ani. După LegeaAnastasia, a venit, iată, ținându-mi promisiunea, modificarea legislativă prin care șoferii prinși cu alcoolemie mai mare de 0,8/mie sau drogați nu mai pot redobândi permisul în decurs de până la 10 ani”, a precizat inițiatorul proiectului.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că a vorbit cu președintele României, Klaus Iohannis, despre sistemul Patriot care ar putea fi trimis în Ucraina. Decizia va fi luată în CSAT, a explicat Ciolacul.

Declarația a fost făcută la Brașov, acolo unde a avut loc ședința de Guvern.
„Am avut o discuție cu președintele României, urmează să luăm o decizie în CSAT”, a declarat Marcel Ciolacu.

Ședința va fi convocată de șeful statului și ar putea avea loc peste câteva zile, a adăugat Marcel Ciolacu.

Decizia va fi luată în Consiliul Național pentru Apărarea Țării.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță investiții în infrastructura feroviară de 5,8 miliarde lei. Decizia a fost luată în ședința de Guvern.

Executivul român a aprobat Bugetul de Venituri și Cheltuieli, aferent anului 2024, al Companiei Naționale de Căi Ferate SA.
„Investițiile în infrastructura feroviară cresc cu 93,95%, față de cele preliminate/realizate la 31 decembrie 2023, valoarea totală a acestora fiind de 5,80 miliarde lei: cu o finanțare de 0,14 miliarde lei din sursele proprii ale CFR SA, 0,18 miliarde lei din alocații de la buget și 5,49 miliarde lei din fonduri externe rambursabile și nerambursabile (3,39 miliarde lei- PNRR și 1,04 miliarde lei finanțare din fonduri externe nerambursabile)”.

BVC prevede venituri totale în valoare de 6,28 miliarde lei, în creștere cu 62,24% față veniturile realizate anul precedent, o creștere de 93,95% a cheltuielilor pentru investițiile în infrastructura feroviară, care vor avea o alocație în valoare de 5,8 miliarde lei și o cifră de afaceri, în valoare de 1,25 miliarde lei, în creștere cu 13,34%, față de cea realizată la data de 31.12.2023, a mai arătat ministrul Transporturilor.

Din veniturile totale ale companiei pentru acest an:
- 6,17 miliarde lei reprezintă veniturile din exploatare, în creștere cu 64,08%, față de cele realizate la 31 decembrie 2023, rezultate din transferurile pentru reparația, întreținerea și funcționarea/exploatarea infrastructurii feroviare publice în valoare de 3,25 miliarde lei
-și o creștere cu 16,53% a veniturilor din taxa de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI) de către operatorii de transport feroviar, estimată pentru acest an la valoarea de 1,05 miliarde lei.

O creștere cu 53,90%, față de nivelul preliminat/realizat la sfârșitul lui 2023, se evidențiază și la capitolul cheltuieli totale, în valoare de 6,88 miliarde lei, din care:
• cheltuielile din exploatare, în valoare de 6,76 miliarde lei, dețin o pondere 98,32%
• cheltuielile financiare cu o valoare de 0,11 miliarde lei dețin o pondere de 1,68%.

Din totalul cheltuielilor din exploatare, cheltuielile cu bunuri și servicii în valoare de 1,74 miliarde lei dețin o pondere de 25,74%, cheltuielile cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate sunt estimate la 213,68 milioane (3,16%), cheltuielile cu personalul la 3,59 miliarde lei (53,10%), iar cheltuielile de exploatare au o valoare de 1,21 miliarde lei (18%), a precizat Grindeanu.

Prim-ministrul român Marcel Ciolacu a transmis un mesaj după ce a aflat că premierul slovac Robert Fico a fost împușcat. Ciolacu se declară „profund șocat” de incident.

Prim-ministrul Slovaciei a fost împușcat miercuri în timpul unui eveniment public.

„Profund șocat de veștile venite din Slovacia. Transmit gândurile mele cele mai sincere premierului slovac Robert Fico”, a scris Marcel Ciolacu pe platforma X.
Premierul român a mai comunicat că astfel de acte extreme „nu au nicio justificare” și că autorii trebuie să fie trași la răspundere.

Robert Fico a fost împușcat miercuri în timpul unui eveniment public dintr-o localitate din Slovacia. El a fost grav rănit și a fost transportat la spital cu un elicopter. Un bărbat a fost arestat imediat după incident.