Problemele de organizare apărute în proces sunt exclusiv în competența altor autorități. Afirmația aparține ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și vizează probleme apărute în procesul electoral.Poziția a apărut ca urmare a informațiile vehiculate public privind derularea procesului electoral, susține ministrul Cătălin Predoiu.

„Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale de ordine publică, respectiv Poliția și Jandarmeria, are, potrivit legii, doar atribuții de pază a locațiilor: săli, birouri etc., sigilate, în care sunt depozitate buletinele de vot de către cei care au atribuții legale în acest sens. De asemenea, structurile MAI au obligația de a asigura protecția buletinelor de vot pe timpul transportului acestora, dar, acest transport NU se realizează cu mijloacele MAI, potrivit legii. Angajații MAI nu au nici atribuția, nici dreptul să manevreze fizic buletinele de vot, să numere voturi sau saci, sau să inventarieze materialele electorale. Ministerul Afacerilor Interne a desfășurat și desfășoară misiuni în contextul scrutinului electoral cu imparțialitate și respectând legea”, a transmis MAI.

Problemele de organizare apărute în proces sunt exclusiv în competența altor autorități, structurile MAI neavând pârghii legale pentru a interveni cu scopul soluționării acestora, a precizat ministerul.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat, marţi, că va convoca şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Ședința va avea loc săptămâna viitoare, joi.

Șeful statului a dezvăluit că printre temele ședinței va fi sistemul Patriot care ar putea fi trimis în Ucraina.

„Problema este de actualitate, cu siguranţă. Voi convoca o şedinţă a CSAT săptămâna viitoare, joi, şedinţă unde, probabil, se va discuta şi această chestiune", a declarat Klaus Iohannis joi, în cadrul unei conferințe de presă.
Ideea privind cedarea către Ucraina a unui sistem Patriot de apărare antiaeriană a apărut în urma vizitei din luna mai pe care Ioahannis a făcut-o la Washington. Atunci, el a fost primit de președintele american Joe Biden la Casa Albă.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a participat la ceremonia de certificare a detașamentului finlandez pentru executarea misiunilor de Poliție Aeriană Întărită în România. El a declarat că „prezența militarilor finlandezi în România este dovada faptului că legăturile dintre aliați, în ceea ce privește eforturile de consolidare a flancului estic, nu au fost niciodată mai puternice."

Evenimentul a avut loc marți, 11 iunie, în Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu.
Ceremonia s-a desfășurat în prezența locțiitorului șefului Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Dragoș Dumitru Iacob, a ambasadoarei Finlandei la Bucureşti, Leena Liukkonen, a șefului Statului Major al Forțelor Aeriene Române, generalul-maior Leonard-Gabriel Baraboi, și a locțiitorului comandantului Centrului NATO de Operații Aeriene Combinate (CAOC) Torrejon, generalul de brigadă Avraam Kazantzoglou.

În discursul său, ministrul Tîlvăr a mulțumit membrilor detașamentului finlandez pentru angajamentul asumat în vederea executării acestui tip de misiuni pe teritoriul național și aliat, pentru prima dată de la aderarea acestei țări la Alianță.

„Prezența dumneavoastră în România este dovada faptului că legăturile dintre țările NATO în ceea ce privește eforturile de consolidare a flancului estic nu au fost niciodată mai puternice. Este și o dovadă incontestabilă a determinării ambelor țări, alături de întreaga alianță, de a coopera ca parteneri de încredere la niveluri pe care nu le-am fi putut imagina acum 30 de ani, dată fiind situația actuală de securitate de la granițele noastre”, a afirmat ministrul apărării.
Totodată, Angel Tîlvăr a transmis mulțumiri și membrilor detașamentului Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, care se află de peste două luni în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită.
„Vă felicit pentru activitatea pe care o desfășurați alături de camarazii români și, începând de astăzi, și de cei finlandezi, la cele mai înalte standarde profesionale, pentru securizarea spațiului aerian al României și al NATO ”, a spus ministrul apărării naționale.
Cei aproximativ 90 de militari (piloți și personal tehnico-ingineresc) din cadrul Forțelor Aeriene Finlandeze, dislocați cu șapte aeronave F-18 Hornet, vor executa, împreună cu militari ai Forțelor Aeriene Române și ai Forţelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, pentru aproximativ două luni.

Ministrul Investițiilor, Adrian Câciu, anunță că valoarea contractelor semnate pe noul exercitiu financiar 2021-2027 a depășit 11,3 miliarde euro. Obiectivul a fost atins pe 11 iunie, deși termenul asumat era pe 30 iunie.

Anunțul a fost făcut pe Facebook.
„Valoarea totala a contractelor semnate pe noul exercitiu financiar 2021-2027 a depăsit 11,3 miliarde euro la data de 11 iunie 2024. Asumasem să avem contracte de 10 miliarde euro la 30 iunie 2024, iată că obiectivul a fost deja depășit! Am promis, am făcut”, a transmis Adrian Câciu.

Următorul obiectiv este de a avea contracte de minimum 20 miliarde euro până la sfârșitul anului.

BEC și AEP susțin că suspendarea activității de predare a materialelor electorale și a activității de centralizare a rezultatelor reprezintă o procedură excepțională, neprevăzută de legislația electorală. Cele două instituții au trimis marți, 11 iunie, o circulară referitoare la activitatea de predare a materialelor rezultate în urma alegerilor din 9 iunie 2024.

Aceasta este semnată de președintele Biroului Electoral Central, Vasile Bîcu, și de președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă. Documentele au fost trimise Birourilor Electorale de Circumscripție Județeană și Biroului Electoral de Circumscripţie Nr. 42 – Municipiul Bucureşti.

„Luând în considerare unele aspecte supuse atenției Biroului Electoral Central, precizăm că suspendarea activității de predare a materialelor rezultate în urma procesului electoral și a activității de centralizare a rezultatelor constituie o procedură excepțională, neprevăzută de legislația electorală. Astfel, dacă aceste activități au fost deja suspendate la nivelul unor circumscripții în cursul zilei de 10.06.2024, vă rugăm ca, la reluarea operațiunilor, activitatea să o desfășurați neîntrerupt până la încheierea procedurilor de centralizare a rezultatelor. Vă rugăm să procedați la comunicarea prezentei circulare către birourile electorale de circumscripție din aria dumneavoastră de competență teritorială”, le-au transmis președintele Biroului Electoral Central, Vasile Bîcu, și președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, președinților Birourilor Electorale de Circumscripție Județeană și Biroului Electoral de Circumscripţie Nr. 42 – Municipiul Bucureşti.

Premierul Marcel Ciolacu susține că își dorește ca România să obțină un portofoliu de comisar european în domeniul economic. Ne-ar avantaja un comisar în acest domeniu, consideră Ciolacu.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a spus că decizia va fi luată în funcție de negocierile de la Bruxelles.

„E în funcție de ce portofolii vom primi, așa vom face și nominalizarea de comisar. Tot ce se întâmplă acum este despre economie, cred că ne-ar avantaja portofoliul pe economie”, a spus Marcel Ciolacu.
Românca Adina Vălean este actualul Comisar european pentru Transporturi.

Europarlamentarul Mihai Tudose a comentat rezultatul alegerilor de duminică pentru Primăria Capitalei. Două partide aflate la putere au fost înfrânte de un independent, asta înseamnă democrație, a spus Tudose.

Liderul PSD a făcut comentariile după aflarea primelor estimări privind votul de duminică din București.

„Ce să fac? Să le reproșez bucureștenilor că așa au votat? Până la urmă e un exercițiu democratic și nu e decât o probă că în România democrația chiar funcționează. Apropo de domnul Cioloș care a cerut observatori că se fură alegerile. Adică două partide aflate la putere au fost înfrânte de un independent. Asta înseamnă democrație”, a explicat Mihai Tudose.

Reprezentantul PSD mai spune că partidul său și-a învățat lecția în perspectiva alegerilor prezidențiale și parlamentare din acest an.
„Domnul Nicușor Dan a fost independent, dar cu trei partide în spate”, a precizat Tudose.
Candidatul independent Nicușor Dan a câștigat fără emoții alegerile pentru Primăria Capitalei. Candidata PSD, Gabriela Firea, s-a situat pe locul doi.

Liderul liberal Rareș Bogdan a comentat victoria PNL la Slatina. „Am intrat în inima zonei roșii a României”, a spus Bogdan. Primăria Slatina a fost câștigată de liberalul Mario De Mezzo.

În total, PNL are peste 13.000 de consilieri locali și peste 500 de consilieri județeni, susține Rareș Bogdan care a punctat marile victorii.

„Foarte important pentru noi, Partidul Național Liberal a câștigat fiefurile din sectorul 1 București și îl felicit pe George Tuță, Brașovul prin Gheorghe Scripcaru la o diferență de peste 4.000 de voturi. De asemenea, am intrat în inima zonei roșii a României și am câștigat primăria Slatina cu un vot copleșitor”, a declarat, luni, Rareș Bogdan.

PNL a mai obținut victorii importante la Iași, Bihor, Alba și Cluj.

Guvernul a aprobat înființarea Spitalului Public al Sectorului 6. Decizia a fost luată în ședința de joi a Executivului. Noul spital va avea peste 300 de paturi.
Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu care a explicat că este primul spital constuit în Capitală după Revoluție..

„Aprobăm finanțarea Spitalului Public al Sectorului 6, primul de acest fel construit în București după 1990. Vorbim de o unitate cu peste 300 de paturi și servicii medicale moderne”, a declarat Marcel Ciolacu.

Spitalul va fi construit în baza unui proiect realizat de Primăria Sectorului 6.
„Iată că, la fel ca și extinderea metroului în Sectorul 4, o primărie de sector face un spital și nu primăria Capitalei”, a subliniat Marcel Ciolacu.
Spitalul va costa peste 145 de milioane de euro. Circa jumătate din sumă va proveni dintr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Guvernul a adoptat proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române. Modernizăm Legea cetățeniei române pentru că a rămas anacronică, a declarat ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

Proiectul realizat de Ministerul Justiției și aprobat de miniștri va fi trimis Parlamentului în vederea dezbaterii și adoptării.

„Modernizăm Legea cetățeniei române pentru că a rămas anacronică! Proiectul prezentat de Ministerul Justiției este așteptat inclusiv în contextul adaptării la unele soluții care derivă din procesul de aderare la Visa Waiver și din obiectivele asumate prin PNRR. În sens mai larg, o intervenție legislativă este mai mult decât necesară pentru a adapta normele legale la realitățile actuale. Va fi o lege care va oferi respect fiecărei persoană care dorește să devină cetățean român. Însă, foarte important, în egală măsură va fi o lege care va asigura integritatea procesului de dobândire a cetățeniei române și eliminarea posibilelor fraude. Proiectul de lege adoptat astăzi în Guvern este rezultatul unui proces amplu de dezbatere publică demarat la începutul lunii februarie. Este necesar să fie adoptat în procedură de urgență, vom solicita acest lucru Parlamentului și fac un apel la colegii senatori și deputați să ne acorde sprijin în acest sens”, a transmis Alina Gorghiu.Principalele modificări aduse de proiect vizează următoarele aspecte:

-Intervenții punctuale care asigură transpunerea unor obiective din PNRR și facilitează aderarea la programul Visa Waiver.
-Digitalizarea procesului de obținere a cetățeniei române prin dezvoltarea unei aplicații informatice prin care cei care vor să devină cetățeni români vor putea urmări online stadiul soluționării dosarelor.
-Cardul de cetățenie va face dovada acesteia în locul certificatului eliberat în format hârtie.
-Identitatea titularului cardului de cetățenie va fi confirmată biometric prin imaginea facială și amprente digitale, întocmai procedurii urmate în cazul obținerii unui pașaport.
-Armonizarea reglementărilor naționale cu prevederile unor convenții la care România este parte.
-Asigură integritatea procesului de dobândire/redobândire a cetățeniei române și eliminarea posibilelor fraude.