Este focar de COVID-19 la fabrică de confecții din Brăila, unde lucrează aproape 500 de angajați. 42 de salariați s-au infectat cu virusul Sars Cov 2, iar proprietarii fabricii de confecții au decis să suspende activitatea unității.
„În județul Brăila, un operator economic cu 476 de angajați a fost nevoit să întrerupă activitatea pentru că 42 de salariați au fost diagnosticați pozitiv COVID-19 iar 343 au primit de la DSP recomandarea de izolare voluntară pe care o respectă pentru protecția lor și a celor apropiați”, a anunțat prefectul județului Brăila, Cătălin Boboc, pe Facebook.
Prefectul județului Brăila a mai anunțat că a comunicat situația creată ministrului Muncii, Violeta Alexandru, căreia i-a solicitat o soluție pentru angajații care nu pot munci, dar nici nu primesc șomaj tehnic.
„Întrucât în acest moment, urmare a deciziei CCR, nu este cert dacă salariații care au primit recomandarea izolării vor primi concediu medical, iar restul salariaților nu beneficiază de șomaj tehnic, conform prevederilor legale in vigoare, i-am comunicat ieri doamnei ministru Violeta Alexandru această situație, solicitându-i sprijinul pentru soluționarea problemei. Doamna ministru a înțeles situația dificilă în care se găsesc atât antreprenorul căt și salariații și am convenit asupra unei propuneri de modificare a OUG nr.30/2020, ordonanță care stabilește măsuri în domeniul protecției sociale în contextul răspândirii SARS-CoV-2. Propunerea de modificare ce urmează a fi înaintată în cel mai scurt timp Guvernului, vizează acordarea indemnizației de șomaj tehnic salariaților angajatorilor a căror activitate este întreruptă sau redusă ca urmare a apariției unui focar SARS-CoV-2 sau ca urmare a izolării ori carantinării personalului. Indemnizația se va acorda pe toată perioada în care activitatea este întreruptă sau redusă”, a mai explicat prefectul Boboc.
De la începutul pandemiei de coronavirus, la Brăila au fost înregistrate, în total, 330 cazuri.
Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Dorohoi au depistat trei cetăţeni africani care au încercat să intre ilegal în România. Cei trei urmau să fie preluaţi şi ajutaţi de doi cetăţeni români cu intenţia de a ajunge în Germania.
„În data de 12 iulie, în jurul orei 01.00, poliţişti de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Dorohoi, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au observat cu ajutorul sistemului de supraveghere a frontierei de stat, ce funcţionează pe principiul termoviziunii, pe direcţia localităţii de frontieră Mihăileni, trei persoane care se deplasau dinspre teritoriul ucrainean spre interiorul României şi care nu-şi justificau prezenţa în zona de responsabilitate. În cel mai scurt timp, poliţiştii de frontieră din cadrul sectorului s-au deplasat în zonă reuşind reţinerea persoanelor, trei cetăţeţeni africani. Urmare a supravegherii zonei în care au fost reţinute cele trei persoane, colegii noştri au observat un autoturism marca Audi, înmatriculat în Bulgaria, fapt pentru care au efectuat semnalele regulamentare de oprire, dar conducătorul a încercat să fugă. Deoarece nu s-au supus somaţiilor legale, pentru reţinerea autoturismului şi a ocupanţilor mijlocului de transport, poliţiştii de frontieră au folosit armamentul din dotare, fiind trase mai multe focuri de avertisment, cu respectarea prevederilor legale. Colegii noştri au găsit autoturismul abandonat şi au reţinut persoanele, iar pentru stabilirea identităţii şi continuării cercetărilor acestea au fost conduse la sediul Sectorului Poliţiei de Frontieră Dorohoi”, a anunțat Poliția de Frontieră.
În urma verificărilor efectuate şi din declaraţiile persoanelor, polițiștii de frontieră au stabilit faptul că cetăţenii africani provin din Somalia şi Sudan, au vârste cuprinse între 17 şi 24 de ani şi intenţionau să ajungă în Germania. Ocupanţii autoturismului sunt doi tineri cetăţeni români, în vârstă de 23 respectiv 26 de ani, ambii domiciliaţi pe raza judeţului Suceava.
În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, respectiv trafic de migranţi, cetățenii străini au fost preluați de autorităţile ucrainene, în vederea continuării cercetărilor.
Autorităţile de frontieră din cele două state vor colabora în viitor şi vor lua toate măsurile necesare pentru a păstra un climat de ordine şi siguranţă la frontiera comună.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat marți că în România „va fi stare de alertă atât timp cât va fi nevoie”. Potrivit acestuia, legea carantinei și izolării i-ar putea obliga pe pacienții asimptomatici să stea internați în spital timp de 48 de ore, urmând ca ulterior aceștia să fie trimiși în izolare până la 14 zile.
Întrebat de jurnaliști ce se va întâmpla dacă nu va mai fi stare de alertă în România, ministrul Sănătății a răspuns: “Va fi stare de alertă, va fi stare de alertă”.
Tătaru a mai declarat că persoanele infectate vor fi reținute 48 de ore în spital pentru evaluare, iar după acest interval asimptomaticii pot pleca acasă pentru a sta în izolare, în timp ce pacienții simptomatici vor sta internați până la ameliorare sau până când devin asimptomatici.
”Se va merge pe internarea asimptomaticilor cu evaluare de maximum 48 de ore şi decizia de izolare la domiciliu pentru 14 zile, dacă vorbim de COVID-19. Medicul curant va avea posibilitatea de a-şi susţine diagnosticul pus, DSP-ul va da actul administrativ după cele 48 de ore de evaluare în spital. Persoanele infectate simptomatice vor fi internate în spital, cu posibilitatea externării la ameliorarea simptomelor”, a declarat Tătaru după dezbaterea din Camera Juridică a Senatului a legii carantinei.
Ministrul Sănătății a mai spus că amenzile nu s-au stabilit încă, dar că vor fi acelea din Legea 55 privind starea de alertă şi prevăzute în Codul Penal.
În ceea ce privește carantina la graniţă pentru persoane, rămâne pentru persoanele care vin din zonele roşii, cu posibilitatea de a contesta în instanţă acest lucru.
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunțat că "prelungirea unei stări de alertă după 15 iulie este aproape iminentă" și că este posibilă carantinarea anumitor localități.
"În acest moment nu avem evoluţia pentru o stare de urgenţă. Noi suntem pregătiţi pentru o perioadă de două săptămâni, să avem o evoluţie fluctuantă cu creşterea numărului de cazuri, poate un 500, poate 600, poate 700, cu alternanţe în funcţie de numărul de recoltări, de anchetele în desfăşurare. Prelungirea unei stări de alertă după 15 iulie este aproape iminentă", a spus Tătaru la B1 TV.
În funcție de situația epidemiologică, Tătaru spune că este posibilă carantinarea anumitor localităţi sau regiuni.
"La nivel local este posibilă, în măsura în care o să ne permită legislaţia, carantinarea unor anumite localităţi, carantinarea unor anumite regiuni, dar în general este mecanismul izolării de care avem nevoie", a subliniat ministrul.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a făcut un control la Spitalul Județean de Urgență Galați, unde 83 de cadre medicale și 24 pacienți sunt infectați cu noul coronavirus. La finalul vizitei, Tătaru a anunțat că va trimite Corpul de Control al Ministerului Sănătății la spital, însă unitatea spitalicească nu se va închide și nu va intra în carantină. De asemenea, o unitate mobilă ATI va ajunge luni seară la Galați. Este vorba despre o unitate cu 12 paturi care va suplimenta capacitatea de paturi de terapie intensivă.
„Sunt 83 de cadre medicale și 24 pacienți infectați cu coronavirus. Au fost anchete epidemiologice, dar nu văd la ele nici un final (...) Urmează o evaluare la fiecare secție, vom face dezinfecții și vom transfera pacienții. Au venit epidemiologi de la Constanța deoarece în Galați există doar un medic epidemiolog care mai are trei contracte de colaborare. Nu se va închide spitalul, nici nu se va decide carantinarea spitalului”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.
În prezent, spitalele din Galați nu au decât 8 paturi de terapie intensivă, 7 la Spitalul Județean și 1 la Spitalul CFR. Unitatea mobilă va avea 12 paturi.
„Este vorba despre acea unitate mobilă ATI pentru a suplimenta capacitatea de paturi de terapie intensivă din Galați, tocmai pentru că aceste secții de terapie Intensivă COVID au fost ocupate și pentru a reuși să gestionăm cazurile grave care vor apărea în perioada următoare. La Galați sunt opt paturi și unitatea mobilă va mai aduce alte 12 locuri”, a anunțat prefectul județului Galați, Gabriel Avramescu.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat că va reveni în Galați săptămâna viitoare pentru a verifica evoluția focarului de la Spitalul Județean.
Din cauza numărului crescut de noi infecții cu COVID-19, 20 de state au interzis accesul cetățenilor români sau le condiționează intrarea pe teritoriile lor. Cele mai dure măsuri au fost luate de Finlanda și Malta, care au interzis total accesul românilor
Cele 20 state din Europa (dintre care 14 sunt membre ale Uniunii Europene) care interzic accesul românilor sau impun restricții la intrarea pe teritoriul lor sunt Austria, Bosnia și Herțegovina, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Malta, Muntenegru, Norvegia, Marea Britanie, Olanda, Republica Moldova, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a pus la dispoziție lista cu toate țările din Europa și regimul pe care îl au față de cetățenii străini, în contextul pandemiei de COVID-19. De asemenea, pentru a afla informații despre posibilitatea de a călători în statele din Europa, poate fi consultat site-ul RE-open EU, care are și variantă în limba română. Aici pot fi găsite informații despre situația dintr-o posibilă destinație, dacă este vorba despre o țară membră a Uniunii Europene, plus Elveția și Norvegia, țări care fac parte din Spațiul Schengen.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, spune că este posibil ca în România să fie introduse noi restricții, dacă situația epidemiologică se agravează. Cele mai mari creșteri de noi cazuri de coronavirus sunt în București, Argeș, Prahova, Brașov, Dâmbovița, dar și Galați.
„Restricții se pot pune. Poate nu național. Și trebuie, la un moment, să vedem cum evoluează și s-ar putea să ajungem să avem nevoie să aplicăm restricții zonale, locale, în anumite zone. Deci, este posibil.(…)Acum, să vin să mă pronunț pe această chestie, cu marea sau cu muntele sau cu altele, n-am să o fac. N-am decât un singur lucru să spun: atenție, pentru că dacă situația se agravează și unele zone, în care creșterea este mult mai mare decât în altele, este posibil ca anumite zone să ajungă să fie izolate”, a declarat Arafat, la Digi 24.
Șeful DSU spune că, la această dată, „avem un număr foarte mare de cazuri continuu” în cinci „puncte fierbinți” – București, Argeș, Prahova, Brașov, Dâmbovița, la care se adaugă Galați.
„Dacă continuă această creștere, dacă continuă situația așa, este posibil să se ia anumite măsuri, pe alocuri, pe anumite zone. Asta nu s-a discutat, dar normal că trebuie discutat și în cadrul Grupului tehnico-științific, și la toate nivelurile, ca să se vadă de fapt ce trebuie făcut pentru a opri răspândirea mai departe”, a afirmat Arafat.
În ultimele 24 de ore au fost înregistrate alte 456 noi cazuri de îmbolnăvire, potrivit Grupului de Comunicare Strategică. Până astăzi, pe teritoriul României au fost confirmate 32.535 de cazuri de persoane infectate cu COVID-19.
Se întâmplă la Iași, unde medic infectat cu coronavirus a dat în judecată șase instituții pentru a fi externat. Instanța l-a obligat să rămână internat, în ciuda deciziei CCR.
Este vorba de un medic ginecolog care a dat în judecată Ministerul Sănătății, Direcţia de Sănătate Publică Iaşi, ISU Iaşi, IGSU, Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei Iaşi şi Spitalul de Boli Infecţioase, pe motiv că a fost internat cu forța. Judecătorii au decis însă că cererea de externare de urgenţă nu se justifică, potrivit Digi 24.
Medicul ginecolog a fost diagnosticat cu noul tip de coronavirus la sfârşitul lunii iunie. A fost internat în spital, iar la trei zile după internare a cerut în instanţă să fie externat de urgenţă şi să i se permită să rămână în izolare la domiciliu.
”O doctoriţă ne-a dat în judecată că a stat în spital având o formă cu noul coronavirus uşoară. Spitalul a câştigat acest proces, de unde rezultă că magistraţii de la Judecătoria Iaşi au înţeles faptul că un pacient cu o astfel de infecţie poate fi o sursă de infecţie, deci, aş spune eu, au judecat în litera şi spiritul legii”, a declarat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) anunţă că se reiau lucrările de reabilitare a „Crucii comemorative a Eroilor români din Primul Război Mondial”, din Munţii Bucegi, de lângă Vârful Caraiman. Valoarea proiectului este de 19 milioane de lei, dintre care 15.9 milioane lei reprezintă finanțare din fonduri europene.
„Joi, 9 iulie, vor fi reluate lucrările de reabilitare a monumentului istoric Crucea Eroilor, situat în Munţii Bucegi, la altitudinea de 2.291 m, în apropiere de Vârful Caraiman. Lucrările au intrat în conservare în data de 2 decembrie 2019, după ce au fost efectuate măsurile specifice de pregătire a monumentului pentru anotimpul rece, iar în urmă cu aproape o săptămână, constructorul a început refacerea organizării de şantier, transportul materialelor, reamenajarea împrejmuirii şi verificarea echipamentelor”, se arată într-un comunicat transmis de MApN.
Anul acesta vor fi sablate ultimele tronsoane metalice, soclul şi platforma de acces la monument, va fi acoperită anticoroziv întreaga structură metalică şi se vor finaliza amenajările interioare. De asemenea, se vor monta lămpile electrice şi instalaţiile interioare de iluminat şi va fi realizată instalaţia de ventilaţie în subsol.
Până acum au fost făcute, printre altele, reţelele exterioare (branşamentul electric în lungime de 3.000 m, căminele de tragere, instalaţia priza de pământ şi de paratrăsnet), structura metalică, soclul şi platforma de acces.
„În calitate de administrator legal al monumentului, Ministerul Apărării Naţionale derulează, în perioada 9 mai 2016 – 30 septembrie 2022, proiectul cu titlul ‘Restaurarea, reabilitarea, conservarea şi amenajarea unui spaţiu expoziţional în cadrul Monumentului Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial (Monumentul eroilor ‘Crucea Caraiman’/ Monumentul Eroilor (Crucea) de pe Vârful Caraiman)’, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5, Prioritatea de investiţii 5.1. – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Valoarea proiectului este de 19.159.031,29 lei, din care 15.946.043,78 lei reprezintă finanţare din fonduri europene, iar 3.212.987,51 este valoarea cofinanţării proprii pentru cheltuieli eligibile şi neeligibile”, se precizează în comunicatul MApN.
Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, denumită oficial Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, este un monument istoric (cod LMI PH-IV-m-A-16887) situat în Munții Bucegi, pe teritoriul județului Prahova. Acesta este de forma unei cruci latine, având o înălțime de 39,3 metri și a fost construit între anii 1924-1928 în apropiere de Vârful Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria celor 30.000 de militari români căzuți în luptele de pe Valea Prahovei, în Primul Război Mondial, potrivit wikipedia.
Opt persoane au fost reţinute în dosarul permiselor de conducere obţinute în mod fraudulos, urmând să fie prezentate astăzi instanţei cu propunere de arestare preventivă. Faţă de alte 26 de persoane, s-a dispus control judiciar, a anunţat IPJ Prahova.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Ploiești împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul BCCO Ploiești au efectuat un număr de 61 de percheziții domiciliare, pe raza municipiului București și a județelor Prahova, Dâmbovița, Ilfov, Teleorman, Giurgiu, Botoșani, Dolj și Constanța, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri, uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic, luare de mită și dare de mită.
„În cauză s-a stabilit faptul că, începând cu a doua jumătate a anului 2019 şi până în prezent, s-a constituit, pe raza județelor Dâmbovița și Ilfov și a municipiului București, un grup infracțional organizat constituit inițial din 9 membri (cetățeni români și străini), la care ulterior au aderat și alți cetățeni români, grupul fiind profilat pe săvâşirea unor infracţiuni din sfera criminalităţii informatice, precum și infracțiuni de fals și de corupție. Scopul grupului l-a reprezentat obținerea de venituri ilicite prin înlesnirea obţinerii contra-cost și în mod fraudulos a unor permise de conducere pentru mai mulţi cetăţeni români care nu posedau competenţele necesare obţinerii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice din România. În fapt, persoanele interesate de obținerea unor permise de conducere puneau la dispoziția membrilor grupării datele personale, o fotografie și un specimen de semnătură, care erau transmise în străinătate pentru întocmirea permiselor. Ulterior, documentele întocmite fraudulos erau expediate în România, iar cetățenii români care intrau în posesia acestora se prezentau la serviciile de profil pentru preschimbarea permiselor de conducere străine cu permise de româneșt”, arată DIICOT.
Suma totală achitată de un beneficiar al unui astfel de permis se ridica la aproximativ 3.000 euro, aceasta reprezentând diferite comisioane percepute de cetățenii români și străini implicați.
Până în prezent au fost identificați peste 50 cetățeni români care fie au obținut permise românești, fie au depus documentele la autoritățile competente pentru preschimbarea permiselor prin acest mod ilicit, o parte dintre aceștia fiind deja semnalați cu diferite încălcări ale normelor la regimul circulației rutiere.
La sediul DIICOT-Serviciul Teritorial Ploiești vor fi conduse, în vederea audierii, un număr de 79 de persoane.
Error: No articles to display