Lucrările la viitorul sediu al Muzeului de Artă Vizuală din Galați, amplasat în Parcul Rizer, au fost deblocate, a anunțat recent președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. Acesta a mai spus că discuțiile ferme cu constructorii au dus la reluarea ritmului normal al lucrărilor.

„Am reușit, prin discuții foarte serioase și aplicate cu constructorii, să deblocăm lucrările la proiectul Consiliului Județean privind noul sediu al Muzeului de Artă Vizuală din Parcul Rizer”, a declarat Costel Fotea.
În prezent, pe șantier se finalizează montarea structurii metalice pentru galeriile exterioare și arcele care vor fi acoperite cu sticlă stratificată. De asemenea, sunt în derulare lucrările de termoizolare, hidroizolare, amenajare a acoperișului, turnare a șapelor interioare, precum și montarea instalațiilor electrice și sanitare.

Clădirea, cu o suprafață construită de 4.000 de metri pătrați, este concepută ca un spațiu cultural modern, ce va include săli de expoziții, ateliere pentru artiști, laboratoare de restaurare, o bibliotecă și o sală Auditorium cu 180 de locuri.

„Muzeul de Artă Vizuală va putea astfel să-și pună în valoare patrimoniul impresionant, format din peste 7.000 de lucrări de artă, și va deveni un reper cultural de anvergură pentru Galați și pentru întreaga regiune”, a subliniat Fotea.
Președintele CJ Galați a transmis și un mesaj ferm constructorilor: „Sper că toți au înțeles că trebuie să-și respecte angajamentele, astfel încât să finalizăm cât mai repede acest obiectiv atât de important pentru comunitatea noastră.”

Ministerul Sănătății a anunțat că serviciile medicale de prevenție pot fi accesate gratuit prin medicii de familie, inclusiv de către persoanele neasigurate, în cadrul programelor naționale de evaluare a stării de sănătate.

Potrivit instituției, adulții peste 18 ani, indiferent de statutul de asigurat, beneficiază gratuit de consultații preventive, investigații și analize medicale pe baza biletului de trimitere emis de medicul de familie.

„Prevenția medicală redevine o prioritate națională. Accesul liber la controale medicale, analize, investigații și monitorizare, inclusiv pentru persoanele neasigurate, este doar primul pas. Acum trebuie să lucrăm la schimbarea de mentalități și la formarea de obiceiuri sănătoase”, a declarat Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.

Persoanele neasigurate între 18 și 39 de ani pot beneficia anual de o consultație gratuită pentru evaluarea riscului individual și consiliere privind factorii de risc (fumat, alimentație, activitate fizică, greutate corporală), iar cele de peste 40 de ani pot efectua până la trei consultații gratuite pe an, pentru evaluare, consiliere și monitorizare.

Consultațiile preventive vizează depistarea timpurie a bolilor cardiovasculare, diabetului, cancerului și a altor afecțiuni cronice. În funcție de vârstă și de riscurile identificate, medicul de familie poate elibera bilete de trimitere pentru analize gratuite precum hemoleucogramă, glicemie, colesterol, probe hepatice și renale, teste HPV, mamografie, ecografie, test PSA sau test pentru sânge ocult în scaun.
Ministerul precizează că și pacienții deja diagnosticați cu boli cronice beneficiază de consultații preventive suplimentare pentru depistarea altor afecțiuni, iar în cazuri speciale, medicul poate recomanda investigații extinse – inclusiv pentru cancer, hepatite B și C sau virusul HIV la femeile însărcinate.

Timișul va găzdui anul acesta o expoziție-eveniment despre Pompeii, orașul roman distrus de erupția Vezuviului în anul 79, anunță Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.

Expoziția, intitulată „Fragilitatea Eternului. De la Pompeii la Grand Tour până astăzi”, va fi deschisă la Palatul Baroc în perioada 28 noiembrie 2025 – 29 martie 2026. Vizitatorii vor putea admira peste 100 de piese – fresce, picturi, sculpturi, grafică și artefacte rare provenind din marile muzee italiene.

Proiectul oferă o viziune curatorială unică și va purta publicul într-o călătorie narativă ghidată de vocea unui personaj virtual inspirat de o inscripție arheologică legată de supraviețuitorii erupției. Expoziția va readuce la viață atmosfera unui oraș roman înghețat în timp și va aduce fragmente de istorie ce continuă să fascineze lumea întreagă.

Contractul a fost semnat cu partenerul italian Civita Mostre e Musei, iar curatoriatul științific este asigurat de profesorul Massimo Osanna, Directorul General al Muzeelor din Italia. Curatoriatul general este asigurat de Filip Petcu, directorul MNArT. Evenimentul beneficiază de sprijinul Președinției Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților din Parlamentul Italiei și al Ambasadei României în Republica Italiană și face parte din programul strategic „Anul Cultural România-Italia 2026”, care va debuta pe 1 decembrie 2025 la Roma.

Datoria externă totală a României a crescut cu 18 807 milioane euro în perioada ianuarie – august 2025, ajungând la 222 317 milioane euro, arată datele publicate marți de Banca Națională a României (BNR).

În primele opt luni, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 18 789 milioane euro, comparativ cu 18 001 milioane euro în aceeași perioadă a anului precedent. În structura acestuia: balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 960 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 594 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 45 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mic cu 377 milioane euro.

Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 4 685 milioane euro, în creștere față de 4 224 milioane euro în perioada similară din 2024. Din acestea, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 3 251 milioane euro, iar creditele intragrup au fost de 1 434 milioane euro.

Datoria externă pe termen lung a atins 172 852 milioane euro la 31 august 2025, reprezentând 77,8% din total, în creștere cu 10,5% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 49 465 milioane euro, respectiv 22,2% din total, în creștere cu 4,9% față de finalul anului precedent.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,8% în primele opt luni ale anului, comparativ cu 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 5,9 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a fost de 102,6%, față de 103,6% la finalul anului trecut.

Pe șantierul noului spital din Tecuci, lucrările avansează într-un ritm alert, apropiindu-se de o nouă etapă importantă de execuție, anunță Costel Fotea, președintele CJ Galați.

După finalizarea elementelor verticale ale structurii de rezistență pentru etajul al treilea, care are o suprafață de 2.000 de metri pătrați, constructorii au început, în această săptămână, lucrările de cofrare a planșeului, pregătind astfel turnarea betonului programată pentru luna noiembrie.

În paralel, se desfășoară lucrări la zidăria etajelor inferioare, turnarea casei liftului, precum și amenajarea rezervorului de incendiu și a stației de gaze medicale.

Noua unitate medicală reprezintă o investiție a Consiliului Județean Galați, în valoare de 40 de milioane de euro, și va avea o suprafață desfășurată de 10.000 de metri pătrați. Finalizarea este programată pentru anul 2026.

Aici vor fi relocate 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu”, într-un spațiu modern, sigur și adaptat nevoilor pacienților.

„Noua unitate medicală – o investiție a Consiliului Județean Galați în valoare de 40 de milioane de euro – va avea o suprafață desfășurată de 10.000 mp și va fi gata în 2026. Aici vor fi mutate 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu”, într-un spațiu modern, sigur și adaptat nevoilor pacienților. Ne ținem de cuvânt: reconstruim din temelii sistemul de sănătate din Tecuci!”, a transmis Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) anunță că a finalizat pregătirile pentru sezonul de iarnă pe cele două aeroporturi ale Capitalei, Henri Coandă și Aurel Vlaicu.
Săptămâna trecută, CNAB a organizat revista de front a utilajelor de intervenție pe timp de iarnă, prezentând modul de acțiune pentru deszăpezirea și degivrarea pistelor, platformelor și căilor de rulare.

Cele 58 de utilaje performante aflate la dispoziția celor două aeroporturi sunt pregătite să intervină în orice moment, în funcție de condițiile meteo. Echipamentele includ freze multifuncționale, agregate compacte și utilaje speciale pentru intervenții rapide în zona aeronavelor.

Pregătirile pentru iarnă implică și instruirea personalului, operațiuni de întreținere a tehnicii, precum și coordonarea cu ROMATSA, companiile aeriene și firmele de handling, pentru menținerea siguranței operaționale în sezonul rece.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat lansarea noii Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), proiect evaluat la 100 de milioane de euro și finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit ministrului, platforma reprezintă cel mai amplu proces de digitalizare din istoria sistemului medical românesc și urmărește eliminarea birocrației, integrarea datelor medicale și accesul rapid al pacienților la propriul dosar electronic.
„Noua platformă elimină hârtiile inutile, digitalizează biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile, iar istoricul medical va fi accesibil oricând, de pe telefon sau calculator”, a precizat Rogobete.

Primele module ale sistemului urmează să fie funcționale până la finalul acestui an, iar platforma completă să devină operațională până în august 2026.
Ministrul a subliniat că procesul de digitalizare „nu mai este o promisiune, ci o realitate care se construiește în timp real” și a adăugat că beneficiile vor fi resimțite direct de pacienți și de medici.
„Nu suntem perfecți. Uneori greșim. Dar muncim onest, ascultăm sistemul și corectăm din mers. Fiecare pas înainte înseamnă mai multă încredere în sistemul public de sănătate”, a transmis Rogobete.

Comisia Europeană a prezentat o nouă „Strategie privind reînnoirea generațiilor în agricultură”, menită să asigure viitorul alimentar, agricol și rural al Europei prin sprijinirea tinerilor fermieri și atragerea de noi generații către acest sector.

Obiectivul Comisiei este ca tinerii fermieri și noii intrați în agricultură să reprezinte 24% din totalul fermierilor europeni până în anul 2040, dublu față de nivelul actual. Pentru atingerea acestui scop, Bruxelles recomandă statelor membre să investească cel puțin 6% din cheltuielile agricole în măsuri care să favorizeze instalarea tinerilor fermieri.

Strategia include un pachet obligatoriu pentru întreprinderile nou-înființate, care va oferi tinerilor fermieri sume forfetare de până la 300.000 de euro pentru instalare, precum și instrumente de garantare și subvenții la dobândă prin colaborarea cu Banca Europeană de Investiții.

Comisia propune, de asemenea, crearea unui Observator funciar european pentru a crește transparența pieței terenurilor și a sprijini succesiunea fermelor.
Potrivit datelor CE, vârsta medie a fermierilor din Uniunea Europeană este de 57 de ani, iar doar 12% dintre aceștia au sub 40 de ani, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa sustenabilității pe termen lung a producției agricole europene.
„Tinerii fermieri sunt esențiali pentru securitatea alimentară și pentru viitorul zonelor rurale. Trebuie să le oferim condițiile necesare pentru a rămâne și a construi o viață în agricultură”, a transmis Comisia Europeană.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) anunță că Banca Europeană de Investiții (BEI) a aprobat integral 7 noi proiecte transmise prin Fondul pentru Modernizare, în cadrul sesiunii 2/2025.

Valoarea totală a noilor investiții este de aproximativ 1,3 miliarde euro, prima tranșă solicitată fiind de 300 milioane euro. Aceste proiecte se adaugă portofoliului deja aprobat, ridicând totalul investițiilor gestionate de MTI la 2,366 miliarde euro, destinate modernizării și decarbonizării transporturilor din România.

Printre priorități se numără:
înlocuirea utilajelor energofage cu echipamente cu emisii zero;
achiziția de vehicule electrice pentru transport rutier, feroviar și naval;
dezvoltarea infrastructurii de mobilitate electrică și a rețelei naționale de stații de reîncărcare;
investiții în infrastructura navală și portuară pentru eficiență energetică.

MTI va publica în curând ghidurile solicitantului pentru cele cinci scheme de ajutor de stat pe platforma Fondului pentru Modernizare.

Europarlamentarul Dan Nica avertizează că prețurile ridicate la energie și lipsa interconexiunilor eficiente cu restul Uniunii Europene pun în pericol competitivitatea economiilor din Europa de Sud-Est.

În cadrul dezbaterii „Public–Private Dialogue on the Future of CESEC: Delivering Competitiveness”, organizate la București de Centrul Român al Energiei, Dan Nica a subliniat că România și întreaga regiune CESEC (Grupul de Cooperare pentru Europa Centrală și de Sud-Est în domeniul energiei) se confruntă cu cele mai mari prețuri la electricitate din UE — de cinci ori mai mari decât în Spania și de trei ori mai mari decât în Franța.

„Fără investiții urgente în rețele și în capacitatea de interconectare cu Vestul Europei – mai ales pe axa Austria–Ungaria–Slovacia – piața unică a energiei rămâne incompletă, iar diferențele de preț se adâncesc”, a declarat eurodeputatul român.

Potrivit acestuia, principala cauză a dezechilibrului este „bottleneck-ul structural” dintre Austria, Ungaria și Slovacia, care izolează Europa de Sud-Est de restul pieței interne a energiei.

Dan Nica a pledat pentru investiții europene rapide în interconexiuni, rețele și capacități de stocare, menționând că acestea sunt esențiale pentru a transforma regiunea într-un pilon solid al Uniunii Energetice.

„România a demonstrat că este un partener de încredere în construcția sistemului energetic european — am depășit ținta de interconectare de 15%, am dezvoltat masiv energia curată și am consolidat securitatea energetică regională”, a adăugat europarlamentarul.

Evenimentul a reunit factori de decizie europeni și reprezentanți ai industriei energetice, printre care Mechthild Wörsdörfer, Director General Adjunct al DG ENER, care au discutat despre modalitățile prin care pot fi reduse prețurile ridicate la energie și relansată competitivitatea în regiune.