Emilia Nita

Senatorul USR-PLUS, Andrei Postică, a solicitat atât ministrului Sorin Cîmpeanu cât și autorităților locale să identifice și să ia măsurile necesare pentru ca elevii ucraineni, refugiați împreună cu familiile/rudele lor în județul Galați cât și la nivelul întregii țări, să poată avea acces la educație începând din această toamnă.
 
Cifrele oficiale arată că doar în județul Galați sunt, în acest moment, 174 de elevi ucraineni în situația de a nu-și putea continua studiile.
 
„Printre refugiații ucraineni care s-au stabilit în Galați sunt și profesori, dispuși să îi ajute pe copii. O soluție este să le fie pus la dispoziție un spațiu amenajat ca săli de curs, la care să predea acei profesori ucraineni care se află deja stabiliți în județele României. Ministerul, alături de Prefecturi, Consiliile Locale cât și cele Județene, trebuie să poată identifica soluții pentru această situație. Tocmai de aceea m-am adresat atât ministrului Cîmpeanu cât și prefectului județului Galați, primarului municipiului Galați dar și președintelui Consiliului Județean Galați și aștept un răspuns. Refugiații ucraineni, prinși fără voia lor într-un război pe care nu și-l doresc, au nevoie de sprijin”, a transmis Postică.
Petru Movila, președinte executiv PMP, susține că Guvernul trebuie să adopte de urgență noul Statut al cadrelor militare reglementat! „Noul Statut al cadrelor militare s-a aflat printre cele patru proiecte de lege aflate pe ordinea de zi a ședinței de guvern de la începutul acestei luni și a fost singurul dintre acestea asupra căruia nu s-a luat nicio decizie”, afirmă politcianul.
 
Potrivit sursei citate, acest proiect se află pe lista priorităților legislative ale guvernului pentru anul 2022, ținând cont de faptul că actul normativ urma să fie discutat și aprobat în guvern încă din anul 2021, fiind și atunci printre prioritățile legislative ale M.Ap.N. Ministerul Apărării Naționale este co-inițiator împreună cu MAI, SIE, SRI, SPP și STS.
 
„Solicit Guvernului PSD-PNL-UDMR ca pachetul legilor din domeniul apărării și siguranței naționale să fie discutate și aprobate în sedințele de guvern de la finalul lunii august 2022, astfel încât să fie supus aprobării Parlamentului în procedura constituțională a legilor organice, la începutul sesiunii parlamentare din toamna acestui an, astfel incat in Bugetul de stat pentru anul 2023 sa fie cuprinse alocarile bugetare corespunzatoare. Tinând cont de criza de securitate actuală din Europa, ipocrizia Guvernului PSD-PNL-UDMR rămâne la cote maxime în timp ce declară că le poartă de grijă angajaților din Sistemul Național de Apărare (SNAp).
 
Deși măsura de majorare a procentului din PIB alocat apărării este una salutară pentru perioada de instabilitate pe care o parcurgem din punct de vedere al securității, actualii guvernanți au scăpat din vedere faptul că cea mai importantă resursă a oricărui sistem este resursa umană și ca urmare a neadoptării legilor din domeniul apărării și siguranței naționale sistemul pierde lunar sute de profesioniști care aleg să treacă în rezervă, beneficiind de pensie ocupațională”, a transmis Movila.

Spitalul de Boli Infecţioase din Galaţi are singurul aparat din ţară de microscopie confocală in vivo, un echipament medical folosit pentru diagnosticarea precisă a cancerului de piele.

Peste 100 de pacienți din Galați și din alte județe, inclusiv din București, au fost investigați medical pentru depistarea cancerului de piele sau a altor boli inflamatori ale pielii cu un aparat medical unic în România. Este vorba de un tomograf în coerență optică.

 „Doar cu ajutorul luminii, fără incizie, durere și efecte secundare, acest ultraperformant echipament medical ajută foarte mult medicii dermatologi la depistarea în stadii incipiente a bolilor de piele, iar acest lucru înseamnă în unele cazuri chiar salvarea vieții pacienților”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
 
Aparatul medical, achiziționat de către Consiliul Județean cu fonduri europene, se află în dotarea Spitalului de Boli Infecțioase. Mai mult, acest echipament de ultimă generație este folosit de către medicii specialiști și în cercetare medicală.

Partidul Social Democrat a lansat un atac la adresa USR, susţinând că acest partid "îşi contestă propriile măsuri".

 "DISPERARE, numele tău este USR! Să ajungi să îți contești propriile măsuri, asta înseamnă să fii userist! Azi sunt extrem supărați pentru că Ministerul Sănătății condus de PSD folosește DOAR 42% din bugetul alocat de Ghinea & Co asistenței tehnice din PNRR pe reforma din sănătate. Supărarea este și mai mare pentru că asistența este asigurată de una dintre instituțiile prevăzute tot de USR-iști în PNRR, respectiv Organizația Mondială a Sănătății.

Ministrul Sănătății a respectat PNRR-ul la virgulă și a realizat o economie de 60%!

ÎN TRADUCERE: 30 de milioane de euro au fost salvați, 30 de milioane pentru care useriștii aveau deja pregătită o listă lungă cu firmele lor de casă! Asistența tehnică se face la un preț mult mai mic și cu o instituție internațională de prestigiu, fix așa cum scrie în PNRR, nu cu prăduitorii de la USR!

În timp ce useriștii vor continua să se tăvălească pe jos, ministrul Rafila va continua să îndeplinească PNRR-ul, jalon după jalon", se arată într-un mesaj postat de PSD pe Facebook.

Viorica Sandu, deputat PSD, a anunțat pe pagina sa de Facebok că județul Galați a intrat pe lista plăților la Programul Tomata
 
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a primit deconturi în vederea efectuării plăţilor pentru beneficiarii Programului ”Tomata” de la alte 10 judeţe. 
 
„În această etapă sunt cererile a 4.388 beneficiari, în valoare de 66.256.920 milioane lei. Cele 10 judeţe care au trimis deconturile la MADR în vederea efectuării plăţilor sunt: Alba, Argeş, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Mureş, Neamţ, Vâlcea, Vrancea şi Ilfov. Cele mai multe cereri au fost înregistrate pentru județul Galați (3551 solicitanți)”,  a transmis Viorica Sandu.
 
Situația plăților este dinamică, iar pe măsură ce se vor primi dosarele, MADR va achita cererile de plată și pentru restul legumicultorilor înscriși în Program.
 
 

Preşedintele PSD Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților a declarat că avea loc o întâlnire a liderilor coaliţiei de guvernare în care se va discuta în primul rând despre preţurile la energie.

„Din punctul meu de vedere, nu e nicio tensiune în interiorul coaliţiei. Cred că prioritatea unu la toată lumea în acest moment este să găsim soluţiile cele mai bune pentru preţurile la energie. Sunt două componente clare, este această perioadă când energia este deja vândută şi să vedem abordarea pentru anul viitor, când încă 75% din energie nu este vândută. Mai mult ca sigur că astăzi vom avea o întâlnire”, a spus Marcel Ciolacu, la sediul central al PSD.

Reprezentanții Alianței pentru Unirea Românilor susțin că sub Iohannis, România a ajuns săracă energetic.
 
„Ne-am redus producția internă de energie primară, producția de cărbune, cea de gaze naturale, cea de țiței și cea de energie electrică. Dacă în 2015 gazul rusesc importat reprezenta 2,4% din consumul țării, în 2016 ajungea la 8-9%, iar în 2021, 30% din consumul intern a fost acoperit de gazul importat de la Gazprom. 
 
În contextul în care se discută tot mai intens despre independenţa energetică europeană faţă de gazul rusesc, România a fost adusă la coada clasamentului statelor UE privind securitatea energetică. Ghiciți cine plătește pentru aceste politici dezastruoase”, a scris AUR.
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, susține că agricultura este unul dintre cele mai afectate sectoare economice de crizele suprapuse din ultimii doi ani.
 
Ministrul consideră că lipsa contractelor cu furnizorii de gaz este o problemă acută pentru producătorii de îngraşăminte şi fertilizatori, iar acest fenomen, care afectează toată industria românească, amenință producția agricolă pentru anul viitor.
 
„Am discutat despre această situație cu ministrul agriculturii Petre Daea care m-a onorat cu o vizită în această dimineață la Ministerul Economiei. Am încredere că pot face echipă cu ministrul Daea şi că împreună vom găsi soluții de sprijin pentru sectoarele industriale esențiale pentru producția agricolă, implicit cea alimentară”, a transmis Florin Spătaru.

 Florin Cîţu, fostul premier, anunță într-o postare pe Facebook, că în 2022 România se împrumută la dobânzi mai mari decât în 2020 şi 2021.

„Despre încredere şi profesionalism. În 2020 România se împrumuta la dobânzi mai mici decât în 2019. La 6 luni 1.22% în 2020 < 3.02% în 2019. Iar la 15 ani, 4.47% în 2020 < 5.07% în 2019. În 2021 România se împrumuta la dobânzi mai mici decât în 2020 şi 2019. În 2022 România se împrumută la dobânzi mai mari decât în 2020 şi 2021. Mult mai mari. La 6 luni, 3.97% în 2022 > 2.32% în 2021. Iar la 15 ani, 8.47% în 2022 > 4.14% în 2021.
 
Corelaţie şi cauzalitate: PSD = inflaţie = dobânzi mari (În mare parte din perioada 2017-2019 România a avut cea mai mare rată a inflaţiei din UE)”, susține Cîțu, citând Raportul privind datoria publică 31 mai 2020. 

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, susține că Războiul Rusiei e o violare fără precedent a dreptului internațional. Ministrul i-a salutat pe toți marinarii „pentru curajul și devotamentul cu care își onorează nobila profesie, purtând cu mândrie drapelul tricolor pe mările și oceanele lumii”. 

„Ne amintim astăzi, cu pioșenie, de eroii marinari căzuți la datorie în numele României, pe timpul războaielor din trecut sau în ultimele decenii, în teatrele de operații ori în misiuni executate pe teritoriul național și care își dorm somnul de veci legănați de valurile apelor pe care le-au iubit atât de mult. Rememorăm faptele lor de vitejie, iar memoria lor va fi păstrată veșnic în amintirea poporului nostru. (....)

Din păcate, războiul s-a întors în Europa și se manifestă foarte aproape de granițele noastre, inclusiv în apele Mării Negre, devenită un spațiu de confruntări armate. Războiul absurd și profund nejustificat declanșat, în 24 februarie, de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, reprezintă o violare fără precedent, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a dreptului internațional. Alianța Nord-Atlantică și-a exprimat cu fermitate solidaritatea cu poporul ucrainean și a adoptat prompt măsuri defensive, de întărire a capacității de apărare pe flancul estic și de descurajare a oricărei forme de agresiune împotriva teritoriului aliat. În cel mai scurt timp posibil de la declanșarea ostilităților, Alianța a activat, pentru prima dată în istorie, planurile de apărare, dislocând importante forțe și mijloace suplimentare ale armatelor NATO pe teritoriul țărilor aliate de pe flancul estic, inclusiv în România, ceea ce reprezintă o dovadă clară a solidarității și coeziunii euro-atlantice”, a transmis Vasile Dîncu.