Europarlamentarul Dan Nica a anunțat că Liberty Galați, cel mai mare combinat siderurgic din România, ar putea fi declarat strategic de către Guvernul României, pentru a fi eligibil în cadrul proiectului STEP.
Concret, combinatul ar putea beneficia de finanţări UE pentru echipamente şi instalaţii industriale cu emisii de carbon zero.

Este vorba de Programul STEP (Tehnologii strategice pentru Europa) care „urmărește să consolideze, să stimuleze și să orienteze fondurile UE - existente și noi - către investiții în tehnologii profunde și digitale, ecologice și biologice în UE, precum și către persoanele care pot implementa aceste tehnologii în economie”.
Respectivul program a fost ajustat prin amendamente. Ca urmare, combinatul va putea beneficia de fonduri europene.

„În cadrul negocierilor pe directiva STEP care prevede finanțarea pentru industriile cu emisii zero de bioxid de carbon am reușit introducerea și a industriilor care contribuie la realizarea echipamentelor și a construcțiilor necesare pentru instalațiile care au emisii zero de bioxid de carbon. Am preluat lista Net-Zero Industry Act (NZIA) care spune că Guvernele pot decide care activități sunt strategice”, a anunțat europarlamentarul Dan Nica, liderul delegației PSD din Parlamentul European.

Potrivit europarlamentarului român, Guvernele declară proiecte strategice, iar combinatul siderurgic de la Galați devine eligibil prin programul STEP.
„În speță, combinatul de la Galați poate fi declarat strategic de către Guvernul României. În momentul respectiv devine eligibil prin programul STEP care are o componentă de câteva miliarde de euro. Acești bani pot fi cheltuiți doar de acele state membre și regiuni care au Produsul intern brut mai mic decât 80 la sută din media Uniunii Europene. România și Galațiul se încadrează în această chestiune. Astfel, poate fi finanțat combinatul pentru a-și finaliza procesele de modernizare a instalațiilor de producere a oțelului, astfel încât să fie instalații cu emisii de bioxid de carbon cât mai scăzute, dacă se poate zero. Guvernele declară proiecte strategice, iar combinatul devine eligibil pe STEP”, a explicat Dan Nica.

De asemenea, prin Directiva Europeană STEP se pune un accent deosebit pe văile industriale (Net-Zero Industry Valley) care contribuie la obiectivul zero emisii nete, iar Galaţiul poate deveni o astfel de regiune, a mai anunțat europarlamentarul Dan Nica.
„Se facilitează crearea aşa-numitelor hub-uri pentru fabricarea echipamentelor, a instalaţiilor şi producerea de energie din surse care să fie cu zero emisii de carbon. Şi atunci, următorul proiect pe care putem să-l facem în Galaţi este să creăm acest Net-Zero Industry Valley împreună cu autorităţile locale, Consiliul Judetean, Primăria, combinatul siderurgic, şantierul naval, pentru a aplica pentru fonduri europene care sunt alocate doar pentru Net-Zero Industry Valley”, a adăugat europarlamentarul Dan Nica.

Peste 6,5 miliarde de euro rambursări de fonduri europene a primit România în ultimele șase luni, bani aferenți atât programelor structurale cât și PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România, Adrian Câciu.

Declarația a fost făcută în contextul în care vineri, a fost depusă Cererea de Plată 3 din noul PNRR al României „un plan a cărei revizuire nu numai că a fost aprobată de Consiliul Uniunii Europene, dar care înseamnă și o restructurare a jaloanelor și țintelor aferente precum și o rescadențare a cererilor de plată”.

Anterior, ministrul Câciu a semnat „actul adițional al acordului de finanțare pentru PNRR-ul României care cuprinde și capitolul Repower EU în valoare de 1,4 miliarde euro, document în baza căruia România va primi o noua prefinanțare de peste 288 milioane euro”.

„Cererea de plată numărul 3 are o valoare netă de 2,7 miliarde euro și cuprinde un numar de 74 de jaloane și ținte. A fost un efort guvernamental amplu să avem, în aceste 6 luni, și Cererea de Plata nr. 2 evaluată și încasată și PNRR modificat și aprobat prin care primim o finanțare suplimentară de 1,4 miliarde euro și să avem și Cererea de Plată nr. 3 închisă și transmisă Comisiei Europene. Le mulțumesc colegilor din Guvern pentru efort și implicare și, de asemenea, mulțumesc echipei MIPE care a sprijinit, zi de zi, negocierile cu Comisia Europeană”, a precizat Adrian Câciu.

Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, susține că bugetul pe anul viitor are incluse cele mai mari cheltuieli pentru investiţii din istorie. Suma totală depășește 200 miliarde lei, bani care vor fi folosiți și pentru programe dedicate categoriilor vulnerabile, dar şi pentru creșterea istorică de 61% a alocării pentru educaţie.

Numeroși bani au fost repartizați la capitolul investiții.

„Avem bugetul pentru anul 2024. O temă care a ţinut agenda zilele acestea, cum de altfel este şi firesc. Au fost dezbateri numeroase, care sunt un plus. Pentru că în orice proces complex, cum este cel de elaborare a bugetului care afectează fiecare cetăţean din ţara aceasta, diversitatea de opinii este esenţială pentru a atinge soluţii mai complete şi echitabile. 2024 este anul cu cele mai mari cheltuieli pentru investiţii, atât din fonduri naţionale, cât şi din fonduri europene, unde asigurăm cofinanţarea. Pentru ca în viaţa de zi cu zi, drumul pe care mergeţi, spitalul unde vă faceţi analizele sau şcoala unde învaţă copilul dumneavoastră să fie să fie la standarde de bun simţ: 120 miliarde lei alocaţi”, a scris Boloș, pe Facebook.

Sume importante vor fi folosite pentru capitolele educație, protecție socială și sprijinirea IMM-urilor.

„Vom avea o creştere istorică de 61% pentru educaţie. Bugetul sprijină iniţiativele de educaţie incluzivă, cu alocări pentru adaptarea programelor şi infrastructurii pentru a susţine învăţarea tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor. Vorbim despre alocări speciale destinate modernizării şi extinderii infrastructurii şcolare, dar şi de fonduri pentru programe de formare şi dezvoltare profesională a cadrelor didactice. În plus, salariile profesorilor vor creşte aşa cum s-a promis. Va fi un an în care vom fi alături de mediul de afaceri. Vom finanţa scheme de ajutor de stat pentru a oferi sprijini financiar pentru antreprenori şi IMM-uri, conducând la dezvoltarea de noi afaceri şi, implicit, la crearea de locuri de muncă. Numărul mediu de salariaţi şi câştigul mediu resimţit în portofelul oamenilor vor fi în creştere”, a precizat ministrul Marcel Boloș.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale și ai companiilor care fac sponsorizări. La final, șeful Guvernului a anunțat că vor fi păstrate transparența și predictibilitatea mecanismului de sponsorizări.

Premierul a avut o întâlnire cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale și ai companiilor care fac sponsorizări. Aceasta s-a desfășurat la Palatul Victoria.
„Guvernul României și eu, în calitate de prim-ministru, apreciem munca organizațiilor non-guvernamentale și impactul pe care proiectele acestora îl au pentru societatea românească. Dorim să păstrăm transparența și predictibilitatea mecanismului de sponsorizări, fără a aduce prejudicii acestui regim prin modificările legislative”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu prin intermediul unui comunicat de presă al Guvernului.
Părțile au convenit că formularul D177 va rămâne în vigoare, iar data până la care va putea fi utilizat de companii este 25 mai a anului, data de depunere a declarației de impozit. Prevederile privind acordarea procentului de 20% din impozitul pe profit datorat rămân nemodificate.
Un alt subiect clarificat în cadrul consultărilor s-a referit la deductibilitatea sponsorizărilor acordate de microîntreprinderi și de persoanele care realizează venituri extra salariale. Urmare a clarificărilor aduse de reprezentanții Guvernului cu privire la modificarea regimului microîntreprinderilor, a fost stabilit de comun acord că modificările preconizate de Guvern nu vor afecta semnificativ nivelul sponsorizărilor.

Premierul Marcel Ciolacu a comentat anunțul privitor la scăderea inflației de la 16,8%, la 6,7%. Am promis că voi lucra împreună cu BNR pentru a duce inflația la o singură cifră până la sfârșitul anului, a explicat Ciolacu.

„De la 16,8%, la 6,7% ! Aceasta este evoluția inflației în ultimul an! Când am preluat mandatul de premier am promis că voi lucra împreună cu BNR astfel încât să ducem inflația la o singură cifră până la sfârșitul anului”, a scris, pe Facebook, Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului, scăderea inflației nu ar fi fost posibilă fără plafonarea prețurilor la energie și fără limitarea adaosului comercial la alimentele de bază.
„Acest lucru nu ar fi fost posibil dacă nu am fi plafonat prețurile la energie și gaze și nu am fi limitat adaosul comercial la 21 de categorii de alimente de bază. Și în bugetul pentru 2024 vom continua măsurile pentru refacerea puterii de cumpărare a populației, în special pentru cei cu venituri mici și medii”, a precizat Ciolacu.
Datele privind inflația au fost prezentate de INS.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat poziția României privitoare la pesticide. Înjumătățirea cantității ar fi dus la falimentul fermierilor români, a spus Barbu.

Potrivit ministrului român, orice instrument de reducere a cantității de pesticide trebuie să fie echitabil și să nu pună în pericol securitatea alimentară.
„Am transmis în cadrul Consiliului AgriFish că scopul produselor de protecție a plantelor este de a-i ajuta pe fermieri în obținerea unor producții mai bune, iar orice instrument de reducere a cantității de pesticide trebuie să fie echitabil și să nu pună în pericol securitatea alimentară”, a explicat Florin Barbu.

Ministrul român al Agriculturii a mai comunicat că propunerea de Regulament privind produsele de protecție a plantelor (SUR) va fi retransmisă Comisiei, ca urmare a votului negativ înregistrat în Parlamentul European, în urmă cu trei săptămâni.
„România este unul dintre statele care folosește o cantitate de pesticide la hectar mult sub media europeană - 0,7 kg/ha față de 2,6 kg/ha. O înjumătățire a acestei cantități, cum cerea Regulamentul respins de PE, ar fi dus la falimentul fermierilor cu consecințe grave asupra securității alimentare”, a precizat Florin Barbu.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că bugetul de stat pentru 2024 ar putea fi aprobat în ședința Guvernului de joi. Toți bugetarii vor avea salarii mai mari cu excepția demnitarilor, a explicat șeful Executivului.

Bugetul pentru 2024 va intra în dezbatere publică și ar putea fi aprobat de Guvern peste câteva zile.
„Calendarul bugetului l-am stabilit, am dori ca astăzi să fie în transparență și joi să treacă prin ședința de Guvern, urmând ca următoarea săptămână, până în serbători, să trecem prin Parlament, dacă va fi vreo sesizare la CCR, să fie termenul între Crăciun și Anul Nou. Va fi majorare la tot sistemul bugetar de 5 %, mai puțin pentru demnitari, este o decizie foarte clară”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul a mai susținut că în buget va fi inclusă cea mai mare alocare din istorie pentru investiții. De asemenea, el a dat asigurări că niciun un minister nu va pierde bani și că deficitul la finalul anului 2024 va fi sub 5%.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că instituțiile din România au depus în doar opt ore, 700 de proiecte privind energia verde în valoare de 1,8 miliarde de lei. Este vorba despre proiecte finanțate prin Fondul pentru Modernizare, Programul-Cheie 1 – Surse regenerabile de energie și stocare a energiei.

Toate proiectele depuse în prima zi ocupă 70% din valoarea bugetului alocat.

„Am promis investiții și asta livrăm în fiecare zi. Prin acest apel am pus la bătaie un buget de 500 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare pentru a susține, în premieră, autoritățile publice locale care doresc să-și acopere parte din consumul de energie electrică prin instalarea de sisteme de producție a energiei din surse regenerabile. Nivelul de interes pentru apelul lansat astăzi dimineață arată că și instituțiile publice de nivel local au înțeles importanța energiei verzi. Mă bucur că am reușit să găsim forme de finanțare pentru o tranziție energetică sigură pentru România. Faptul că încă din prima zi au fost depuse proiecte care ating 70% din bugetul proiectului demonstrează necesitatea acestor finanțări. Acest sprijin financiar oferit de Ministerul Energiei va reduce cheltuielile publice la nivelul unităților administrativ-teritoriale, iar cetățenii vor avea acces la servicii publice mai bune și mai ieftine”, a declarat ministrul Sebastian Burduja.

Solicitanții eligibili în cadrul acestui apel sunt unitățile administrativ teritoriale, sub-diviziuni ale unităților administrativ teritoriale, unitățile și subunitățile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, instituții publice, astfel cum sunt definite de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare la art. 2 pct. 30, (inclusiv entitățile publice subordonate sau aflate sub autoritatea/în coordonarea acestora exclusiv Regiile autonome și societățile cu capital de stat), cultele recunoscute oficial în România, și unitățile locale ale acestora, definite potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată, instituţiile de învăţământ superior de stat, institutele naționale, institutele, centrele și stațiunile de cercetare dezvoltare de drept public, astfel cum sunt acestea prevăzute în O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare, Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară constituite conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Pot fi eligibile și parteneriatele realizate între entitățile de mai sus, în baza acordului de parteneriat întocmit conform Anexei 6 la prezentul ghid, încheiat anterior depunerii cererii de finanțate ce se va depune odată cu cererea de finanțare.
Sprijinul financiar sub formă de grant, în cadrul apelului de proiecte, are la bază principiul „primul venit, primul evaluat evaluat și contractat, cu respectarea condițiilor din ghid” și este acordat pentru investiţii destinate producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană, solară sau hidro, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice, la obiectivele Pactului verde european ca strategie de creștere sustenabilă a Europei și de combatere a schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei și în cadrul PNIESC.
Cererile de finanțare împreună cu toate anexele solicitate prin ghid se pot depune prin platforma electronică dedicată FM, MySMIS 2021 ce poate fi accesată la adresa https://mysmis2021.gov.ro/.
Datele privitoare la aplicațiile primite și progresele realizate în evaluarea și contactarea lor vor fi anunțate pe site pentru asigurarea unui proces transparent și obiectiv.

Ministerul Cercetării anunţă că 68 de elevi de liceu cu rezultate foarte bune la olimpiade sau cu performanţe la învăţătură vor beneficia de burse pentru cercetare-dezvoltare şi inovare. Bugetul programului este de peste 3,7 milioane de lei.

Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) anunţă semnarea contractelor de finanţare cu nouă universităţi din întreaga ţară ai căror studenţi au înregistrat performanţe deosebite la învăţătură şi rezultate solide la olimpiadele naţionale şi internaţionale. În total, 68 de tineri care aleg să îşi continue studiile universitare în România vor beneficia de finanţări.
„Investim în viitor: după 6 ani, am reuşit să deblocăm finanţarea pentru Programul «Grantul pentru tineri cercetători Regele Carol I». 68 de elevi de liceu geniali vor primi burse de la 1.000 la 6.000 de euro anual, pentru rezultatele lor fantastice la olimpiade, pentru a continua să studieze în ţară şi pentru a duce România la următorul nivel, prin cercetare şi inovare”, a afirmat ministrul Bogdan Ivan.

Pentru laureaţii la olimpiade internaţionale, se acordă 6.000 de euro pe an pentru medalia de aur/ premiul I; 5.500 de euro pe an pentru medalie de argint/premiul II; 4.000 de euro pe an pentru medalie de bronz/premiul III; 3.500 de euro pentru menţiune. Pentru laureaţii la olimpiade naţionale se acordă 4.000 de euro pe an pentru medalie de aur/premiul I; 3.500 de euro pe an pentru medalie de argint/premiul II; 3.000 de euro pe an pentru medalie de bronz/premiul III; 2.500 de euro pentru menţiune.
Se mai acordă sprijin pentru participarea la evenimente ştiinţifice internaţionale şi/sau pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală - 1.000 de euro/an pentru fiecare participant la grant; pentru o echipă formată din cel puţin doi studenţi, din care minim unul olimpic, proveniţi din una sau mai multe universităţi, pentru materiale, subansamble şi subcontractări pentru realizarea unor demonstratoare tehnologice sau promovarea unor idei realizate în echipă, cu care aceasta se prezintă şi se clasifică la concursuri internaţionale de prestigiu - 3.500 de euro/an/echipă.

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a explicat că decizia definitivă privind executarea mandatului european de arestare în cazul Cherecheș se ia în termen de 60 de zile, dar se poate prelungi cu încă 30 de zile. Gorghiu a mai spus că va oferi părții germane orice detalii vor fi solicitate astfel încât procedura de extrădare să se încheie rapid.

Ministrul Justiţiei a comentat procedurile privind extrădarea primarului Cătălin Cherecheş în cadrul unei conferințe de presă.
„Pentru Ministerul Justiţiei, fugarii sunt la fel de importanţi indiferent de numele pe care îl are persoana respectivă care a decis să fugă de justiţia din România. Sunt o prioritate în acelaşi timp pentru statul român şi cred că în foarte multe cazuri am reuşit să demonstrăm că ne facem treaba cum trebuie”, a declarat Gorghiu.

Ministrul român a mai spus că evoluția mandatului European de arestare nu are legătură cu decizia justiţiei din România.
„În 24 noiembrie s-a emis acest mandat european de arestare de către Tribunalul Cluj, a fost transmis Parchetului de la Munchen, care a confirmat primirea, o instanţă a primit acest mandat european de arestare şi urmează să fie stabilit termenul pentru a putea să se discute acest mandat. Decizia cadru a Consiliului prevede cele două scenarii de lucru, primul în care persoana care a fugit din ţară, persoana condamnată, acceptă să se predea în România să-şi dea consimţământul, ceea ce nu este cazul în ceea ce îl priveşte pe fugarul Cherecheş şi ipostaza a doua prevăzută tot de Articolul 17 din Decizia Cadru,care spune că în celelalte cazuri, când persoana nu consimte să se predea, decizia definitivă privind executarea mandatului european de arestare se ia în termen de 60 de zile de la data arestării persoanei respective. Abia a început să curgă acest termen prin arestarea domnului Cherecheş pe teritoriul Germaniei”, a subliniat Gorghiu, afirmând că în cazuri excepţionale (..) termenele se pot prelungi cu încă 30 de zile”, a precizat Gorghiu.
Primarul din Baia Mare Cătălin Cherecheş a fugit din România fiind condamnat la închisoare. El a fost prins în Germania.