Premierul Nicolae Ciucă susține că modificările la Codul fiscal au avut în vedere asigurarea unui climat de predictibilitate şi stabilitate mediului de afaceri şi, pe de altă parte, eliminarea unor excepții.

Consiliul Județean Galați emis ordinul de lucrări pentru demararea unei noi etape de asfaltare a drumurilor. Este vorba de 47,08 kilometri de drum, de pe mai multe tronsoane de drum județean. 

„Am semnat ordinul de începere a lucrărilor de asfaltare a 47,08 kilometri de drum, de pe mai multe tronsoane de drum județean. Pe lângă aceste lucrări, continuăm investițiile de modernizare a drumurilor județene cu bani europeni, am finalizat procedurile de licitație publică pentru noi investiții majore pe drumurile județene și lucrăm la noile proiecte cu fonduri europene pe care le vom depune imediat ce axele de finanțare vor fi deschise”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Se va interveni pe:DJ242B Berești – Pleșa, DJ242H Rădești, DJ251J Fundeanu, DJ254C DN24D -Adam, DJ255C Mihail Kogălniceanu, DJ251E Zătun, DJ252I Nicorești – Poiana, DJ261A Scânteiești – Frumușița, DJ252G Țepu, DJ252 Movileni, DJ254 Călmățui – Ivești și DJ242C Lungești. 

Lucrările vor fi realizate de Asocierea S.C. Citadina’98 SA & S.C. Lemacons SRL & S.C. Tancrad SRL & S.C. Oldroad Construct SRL&S.C. ADD   Global   Design S.R.L, în cadrul unei investiții în valoare de 79.526.594 de lei, fonduri din bugetul Consiliului Județean.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunță că judeţul Vrancea este cel mai distrus din cauza secetei, urmat de Galaţi şi Buzău. 

"Este un mozaic de situaţii la distanţe foarte mici şi aceasta din varii motive: structura şi textura solului, care este diferită de la o parcela la alta, au ajuns cantităţi diferite de apă, au fost ploi neuniforme (...), de aici diferenţa de vegetaţie de la o parcelă la alta. Din cele 10 judeţe pe care le-am vazut, cel mai distrus, cel afectat este judeţul Vrancea, urmează Galaţi şi apoi Buzău", a declarat Daea. 

Potrivit acestuia România va avea asigurată în acest an cantitatea de grâu necesară consumul intern, chiar dacă producţiile ar putea fi mai mici faţă de anul trecut din cauza secetei.

Europarlamentarul Victor Negrescu a organizat, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, o conferință dedicată investițiilor teritoriale integrate și viitorului lor în contextul noului cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. În cadrul evenimentului, eurodeputatul român a anunțat faptul că România va avea cel puțin patru zone de investiții teritoriale integrate în noul exercițiu financiar european, finanțate cu aproximativ 600 de milioane de euro, în timp ce reprezentanții Comisiei Europene au anunțat faptul că, cel mai probabil, noul Acord de Parteneriat urmează a fi aprobat săptămâna viitoare.

Acest demers, inițiat de eurodeputatul Victor Negrescu, la care au participat experți și reprezentanți ai instituțiilor europene, a vizat prezentarea avantajelor oferite de investițiile teritoriale integrate și extinderea acestor tipuri de acțiuni la nivelul României. 

“România va avea începând cu acest exercițiu financiar cel puțin patru zone de investiții teritoriale integrate care vor mobiliza aproximativ 600 de milioane de euro din fonduri europene pentru dezvoltarea locală din unitățile administrativ-teritoriale din zona Țării Moților – Munții Apuseni (Moții, Țara de Piatră), Delta Dunării, Valea Jiului și Țara Făgărașului. 

În același timp sunt depuse eforturi considerabile pentru crearea unor zone de investiții în Botoșani, Suceava și Iași (ITI Țara de Sus), Bistrița-Năsăud și Maramureș (ITI Munții Rodnei) sau în Ținutul Buzăului, Prahovei și Vrancei. Acest mecanism integrat permite oferirea unui răspuns mai aplicat și mai complex la problemele unor zone cu deficiențe structurale de dezvoltare. 

Salut mesajul Comisiei Europene de astăzi prin care a anunțat aprobarea, cel mai probabil în cursul săptămânii viitoare, a Acordului de Parteneriat prin care România se va alătura celor 13 state europene care au început deja implementarea programării financiare actuale.

La evenimentul de astăzi din Parlamentul European dedicat promovării investițiilor teritoriale integrate din România am invitat atât reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale din țară, inițiatoare ale proiectelor, cât și reprezentanți ai Comisiei Europene, Parlamentului European, Comitetului Regiunilor sau ai altor ITI-uri din străinătate.” a declarat eurodeputatul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.

Totodată, participanții prezenți la eveniment au evidențiat avantajele investițiilor teritoriale integrate, au arătat perspectivele pentru dezvoltarea locală și au indicat obiectivele posibile de finanțare pe termen lung.

În cadrul evenimentului organizat de europarlamentarul Victor Negrescu au fost prezenți Krzysztof Kasprzyk, director adjunct al unității pentru România din cadrul DG Regio, Comisia Europeană, Tsvetelina Penkova, europarlamentar, Maria Grapini, europarlamentar, Lucian Trofin, senator, Teodora Preoteasa, director general în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Roxana Mînzatu, secretar de stat în Guvernul României, Silviu Ponoran, primarul localității Zlatna, Valentin Grapini, primarul comunei Rodna, Bodriheic Alexandru, consilier local al comunei Rodna, Ilie Petre, președintele ITI Delta Dunării, Roxana Iacob, expert în cadrul ITI Delta Dunării, și Cristian Constantin Nistor, administratorul public al județului Botoșani.

Premierul Nicolae Ciucă susține că există posibilitatea ca România să aplice pentru fonduri europene, pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii din România. 

„Încă de săptămâna trecută, am discutat cu ministrul Agriculturii şi cu ministrul Mediului, pentru atenţia pe care trebuie să o acordăm situaţiei generate de seceta pedologică şi de asemenea măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a continua sprijinul acordat domeniului agriculturii şi nu numa. Mă refer şi la angajamentul nostru de a creşte capacitatea de procesare în industria agroalimentară. Am discutat o serie de măsuri care s-au concretizat în pachetul de sprijin, dar sunt convins că odată ce aţi avut aceste prime evalurări, vom continua să evaluăm ce înseamnă impactul acestei secete persistente şi să găsim soluţii pentru a sprijini fermierii români”, a declarat Ciucă. 

Vicepremierul Kelemen Hunor susține că Europa s-ar putea confrunta cu cea mai grea iarnă din ultimii 60 de an. 

„Va fi o iarnă grea şi sper că noi nu vom avea probleme cu gaze, dar vor fi mai scumpe, asta este clar, asta este situaţia. Noi am adoptat o lege mai devreme prin care stabilim preţurile până în aprilie 2023, ca să trecem peste iarnă, că noi am estimat că va fi o iarnă grea, la fel şi pentru curentul electric. Dar, aşa cum se conturează peste tot în Europa, va fi o iarnă grea, poate cea mai grea iarnă din ultimii 40-50-60 de ani chiar, pentru toată Europa, din păcate.

Noi putem asigura cam 80% din necesităţile României pe piaţa gazelor naturale, dar în jur de 2 miliarde de metri cubi trebuie să cumpărăm şi noi de pe piaţă şi, dacă nu cumpărăm, atunci sigur avem o altă problemă, dar eu sunt convins că vom avea gaze, vom avea curent electric şi, prin compensare, reuşim să trecem cât de cât iarna. Dar ar fi foarte, foarte greşit să spunem că totul e OK, totul e roz, ne aşteaptă o iarnă uşoară”, a declarat Kelemen Hunor marți seară la B1 TV.