Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului se pregătește să lanseze o nouă ediție a programului Femeia Antreprenor. Procedura de implementare se află în consultare publică.

„De mărțișor, MEAT aduce vești bune despre „Femeia Antreprenor”! Mai exact, instituția noastră pregătește o nouă ediție a programului care încurajează doamnele să își creeze propriile destine în lumea afacerilor, prin acordarea de finanțări nerambursabile, de la bugetul de stat. Primul pas a fost îndeplinit: procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis se află în consultare publică”, a anunțat ministerul.

Vor fi oferite granturi în valoare maximă de 200.000 lei/IMM, iar suma poate acoperi cel mult 95% din valoarea cheltuielilor eligibile din cadrul proiectelor ce urmează a fi depuse de către doamnele antreprenor.

Finanțarea se referă, printre altele, la achiziționarea de echipamente tehnologice, fiind asimilate, în acest caz, și activele corporale pentru spații de joacă, săli de sport, fitness și altele, precum și echipamentele pentru economisirea energiei și utilizarea resurselor regenerabile. Pot fi realizate investiții și în spații de lucru, mijloace de transport, mobilier și aparatură, site-uri web și promovare, inclusiv investiții pentru cursuri de dezvoltare antreprenorială.

„Mai mult, ediția din acest an a programului Femeia Antreprenor aduce noutăți: actualizarea criteriilor privind evaluarea cererilor de finanțare. Proiectele câștigătoare vor fi selectate în funcție de punctajul obținut, în ordine descrescătoare, pe baza grilei stabilite prin procedură. Măsura devine, astfel, complementară Start-Up Nation, program cu tradiție, care se axează pe susținerea companiilor aflate la început de drum.”, a transmis MEAT.

Pentru anul 2024, MEAT estimează un număr de 1.000 de beneficiare, bugetul aprobat fiind de 200 milioane de lei.

Firmele din România au primit anul trecut aproximativ 2% din PIB sub formă de ajutoare de stat. Suma este de circa 29,5 miliarde de lei, a anunțat premierul Marcel Ciolacu

„Guvernul pe care îl conduc urmărește ca pe lângă reglementările eficiente pentru facilitarea afacerilor, să stimuleze investițiile și crearea de noi locuri de muncă prin scheme de ajutor de stat, garanții, granturi și alți stimuli economici. Progresul companiilor face ca economia țării să avanseze, iar statul să aibă resurse și să ducă mai multe fonduri în infrastructură, sănătate și educație”, a declarat Marcel Ciolacu.

Peste 90% din firmele care au beneficiat de aceste ajutoare sunt IMM-uri care au primit aproape 60% din suma totală plătită, respectiv aproximativ 16,50 miliarde lei. Aproximativ 80% din ajutoarele de stat sunt pentru firme cu capital local.

Cea mai mare pondere (36%) au avut-o, în 2023, ajutoarele de stat plătite în contextul crizei economice generate de pandemia Covid – 19 și cele ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei (prin programele guvernamentale IMM Invest, programul de credite cu garanții de stat, susținut de Eximbank). Ajutoarele pentru obiective orizontale (ex. protecția mediului, energie, cercetare-dezvoltare, inovare) au reprezentat 26%, iar cele pentru sectorul transporturilor - 17%. Din totalul de 29,5 miliarde lei, sumă plătită sub forma ajutorului de stat, conform informațiilor puse la dispoziție de furnizori, două treimi au fost acordate sub formă de granturi/subvenții și o treime sub formă de garanții.

Guvernul arată că în total, în anul 2023, au fost avizate 220 măsuri de sprijin, totalizând un buget de 44,53 miliarde de lei, din programe operaționale europene, PNRR (inclusiv RepowerEU) și fonduri naționale.

Moțiunea simplă care îl vizează pe ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, va fi dezbătută luni, 4 martie. Documentul este intitulat „Ministrul Boloș, inventatorul și păzitorul taxei pe boală trebuie să plece”.

Reprezentanții Parlamentului au anunțat că moțiunea împotriva ministrului Marcel Boloș va fi dezbătută pe 4 martie, de la ora 16.00. Ulterior, pe 5 martie parlamentarii vor fi chemați să voteze moțiunea simplă.

Documentul a fost întocmit de deputații USR și Forța Dreptei și a fost depus luni la Parlament.

„În conformitate cu articolului 12 din Constituție și a articolului 189 din regulamentul Camerei Deputaților vă anunț că deputații USR și deputații Forța Dreptei depun moțiunea simplă Ministrul Boloș, inventatorul și păzitorul taxei pe boală trebuie să plece”, a transmis deputatul USR Ionuț Moșteanu.

Moțiunea simplă reprezintă o modalitate prin care Parlamentul își poate exprima nemulțumirea cu privire la un anumit aspect care privește Executivul sau o anumită persoană din Guvern. Chiar dacă este aprobată, moțiunea simplă nu duce la pierderea funcției unui ministru.

Dan Nica, șeful delegației române în grupul europarlamentar al Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), a avut o intervenție în Parlamentul European în ceea ce privește revizuirea Regulamentului REMIT, care se referă la companiile ce fac speculă și cresc prețurile la energie nejustificat. Europarlamentarul roman s-a referit în intervenția sa și la Agenția ACER, organismul împuternicit să impună penalități, care are deja 379 de cazuri ce trebuie investigate pentru specula în domeniul energiei.

„În sfârșit, specula în privința prețurilor energiei primește un răspuns dur, așteptat de către toți cei care au fost victimele acestor practici înșelătoare, ilegale și mă refer la firmele care au trebuit să plătească prețuri nejustificate, unele au dat faliment, oameni care și-au pierdut locurile de muncă, oameni, care, acasă, au renunțat la cele necesare ca să-și poată plăti factura la energie. Ei primesc astăzi din partea noastră un răspuns puternic, pe care-l așteptau – măcar să știe că cei care se ocupau de practicile acestea înșelătoare - au furat, au modificat piața, au recurs la speculă. Astăzi, noi am hotărât să fie pedepsiți. 15% din cifra de afaceri pentru firmele care s-au ocupat cu asemenea practici, 5 milioane de euro pentru directorii generali ai acestor firme care au recurs la practici înșelătoare. ACER, agenția europeană din domeniu, are 379 de cazuri care încă nu au început investigațiile. Trebuie să le asigurați resurse, bani și imediat să poată să ia măsurile necesare împotriva acestor firme care au furat și au distrus o bună parte a economiei Uniunii Europene și viețile și bunăstarea cetățenilor europeni. Vreau să văd primul director general de companie de energie care plătește amenda de 5 milioane de euro. Doar atunci acest semnal va fi înțeles corect și nimeni nu va mai îndrăzni să fure, să mintă și să înșele Uniunea Europeană”, a susținut Dan Nica în Parlamentul European.

În acest an, 2024, Autoritatea Română de Reglementare în domeniul Energiei a impus o sumă de 107.984.417 euro pentru încălcarea articolului 5 privind interzicerea manipulării pieței.
Autoritatea Italiană de Reglementare a Energiei a impus o amendă de 940.000 EUR ENET Energy S.A. (ENET) pentru trimiterea de semnale false și înșelătoare pe piața italiană a gazelor.
Autoritatea Franceză de Reglementare în Domeniul Energiei a impus o amendă de 500.000 EUR companiei Engie pentru tranzacții privilegiate pe piața angro franceză de energie electrică și pentru că nu a făcut publice informațiile privilegiate într-un mod eficient și în timp util.

Guvernul a aprobat normele de aplicare ale Legii pensiilor. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că nicio pensie nu o să scadă.

Explicația a fost oferită înainte de adoptarea documentului în ședința de guvern.

„Un element fundamental al acestor norme este că nicio pensie nu scade ca efect al noii legi”, a spus Marcel Ciolacu.

„Un subiect extrem de important de astăzi este despre pensii. Aprobăm normele de aplicare ale Legii pensiilor, pe baza cărora recalculăm pensiile din sistemul public. (...) Dimpotrivă, creștem pensiile românilor în mod echitabil, pe merit! Am majorat cu 13,8% pensiile în ianuarie 2024, iar începând cu septembrie 2024 plătim pensiile recalculate”, a precizat Marcel Ciolacu

Consiliul Județean Galați a demarat un proiect-pilot pe drumurile județene, prin care au fost montați senzori de alarmare la peste 50 de stâlpi de iluminat, în zona localităților Cosmești, Vârlezi, Schela și Drăgușeni.

"Pentru a împiedica vandalizarea stâlpilor de iluminat cu panouri fotovoltaice, respectiv sustragerea bateriilor, au fost montați senzori de alarmare care avertizează, atât acustic, cât și prin intermediul unei aplicații, accesul neautorizat la cutia acumulatorilor. Totodată, sunt sesizate și organele abilitate în vederea intervenției în timp rapid", a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

De asemenea, periodic, sunt efectuate revizii la sistemul de iluminat de pe drumurile județene.

Sute de stâlpi cu panouri fotovoltaice au fost montați pe drumurile județene în ultimii ani, contribuind astfel la un consum mai redus de energie electrică și la îmbunătățirea iluminatului stradal.

Europarlamentarul Victor Negrescu anunță că în calitatea sa de negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE a propus să se facă investiții masive în industrie, în agricultură și în sectoarele inovative.
Alte investiții importante ar trebui să meargă către securitate și formarea cetățenilor.

„Avem nevoie de fonduri europene pentru a face față actualelor provocări, dar trebuie să fim, totodată, abili în a le utiliza în mod eficient. În calitate de negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pentru anul viitor, am propus să investim masiv în dezvoltarea industriilor noastre, în agricultură sau în sectoarele inovative, în securitatea și reziliența societăților noastre sau în formarea adecvată

a cetățenilor pe tot parcursul vieţii”, a explicat Victor Negrescu.
Potrivit lui Negrescu, România a devenit un exemplu de succes în absorbția banilor europeni. Cu o rată de absorbție de 96% pentru perioada de finanțare anterioară și peste 20 de miliarde de euro deja angajate din cadrul bugetului multianual actual, țara noastră demonstrează utilitatea și necesitatea instrumentelor europene de finanțare”, a precizat eurodeputatul PSD.

Primarul Sectorului 1 este acuzat că vrea să taie din bugetul pentru școli și spitale. Acuzația vine de la deputatul PSD Florin Manole. Clotilde Armand taie 133.000.000 lei de la școli și spitale ca să dea mai mulți bani la panseluțe, susține parlamentarul PSD.

Florin Manole este și preşedintele PSD Sector 1.
„Clotilde Armand taie 133.000.000 lei de la școli și spitale ca să dea mai mulți bani la panseluțe! Pentru asta cere primarul Sectorului 1, astăzi, votul consiliului local. Consilierii locali ai PSD Sector 1 vor vota

împotriva unei asemenea inepții - școlile și spitalele sunt prioritare, au nevoie de finanțare și de îmbunătățirea serviciilor publice, nu de tăieri”, a explicat Manole, pe Facebook.
Reprezentantul PSD o acuză pe Armand că blochează actul administrativ.

„Clotilde Armand și USR au mințit promițând o administratie mai buna și au adus doar blocaje si incompetența iar, cu această inițiativă, dovedesc și rea-credință.O somăm pe Clotilde Armand să vină azi în fața Consiliului Local și să spună clar cetățenilor de la ce școli și spitale vrea să taie fondurile! Locuitorii sectorului 1 trebuie să vadă adevărata față a USR: de la "vrem spitale, nu catedrale" la "vrem panseluțe, nu spitale", a precizat Manole.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că a primit răspunsul RA-APPS despre vila de pe Bulevardul Aviatorilor. Niciun ban de la bugetul statului nu a fost investit, susține șeful Guvernului.

Potrivit zvonurilor, vila de protocol urma să fie atribuită preşedintelui Klaus Iohannis.

„Am întrebat la RA-APPS şi mi s-a răspuns foarte clar: niciun ban de la bugetul statului nu a fost investit. Aşa este decizia Consiliului de Administraţie. Sunt din venituri proprii”, a explicat Ciolacu la RTV.
Regia Protocolului de Stat alocă între 7 şi 9 milioane în renovarea unei vile potrivit informațiilor care circulă în spațiul public.

„M-am lămurit. Nu este niciun act normativ în Guvernul României, la Secretariatul General care să aloce bani pentru acea clădire. Mai mult, este o decizie a Consiliului de Administraţie. E cu grad seismic, din ce am înţeles eu, este o clădire reprezentantivă şi în al treilea rând este monument istoric clasa A”, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

Au fost semnate contractele de construire a spitalelor regionale de urgență Iași și Cluj. Prin semnarea actelor îndeplinim o promisiune făcută de mai bine de 15 ani, a spus premierul Marcel Ciolacu.

Contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj au fost semnate miercuri la Palatul Victoria.
„Investițiile pentru construirea celor două spitale regionale sunt de aproximativ 7 miliarde de lei, iar termenul de implementare este până în 2026. Prin finalizarea procedurilor de execuție a celor două spitale regionale, îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani. Este un moment de mândrie și îl felicit pe domnul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila pentru ceea ce a făcut să aducă aceste proiecte cât mai aproape de realizare” a declarat premierul Marcel Ciolacu, în cadrul ceremoniei.

Realizarea acestor proiecte reprezintă angajamentul Guvernului României pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale de înaltă calitate și pentru modernizarea infrastructurii medicale din țară.
„România construiește spitale, fie că sunt spitale regionale sau finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență. În 2021 toate cele trei proiecte – Iași, Cluj și Craiova - aveau doar studii de fezabilitate. Acum suntem în punctul în care facem ireversibilă construcția acestora. Mulțumesc pentru sprijin domnului prim-ministru, Guvernului și echipei de la Ministerul Sănătății pentru că am reușit ca astăzi să semnăm contractele de execuție pentru două dintre aceste investiții, iar săptămâna viitoare vom încheia procedurile și pentru cel de-al treilea spital regional de urgență, respectiv cel de la Craiova”, a afirmat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Spitalul Regional de Urgență din Iași va reprezenta un punct de referință în domeniul medical, urmând să aibă o capacitate de 850 de paturi și 20 de săli de operație. Acesta va deveni principalul furnizor de servicii medicale de nivel terțiar în regiunea de Nord - Est a țării, concentrându-se pe îngrijirea pacienților critici și pe cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt.
Conceptul organizatoric al acestui spital se va baza pe gruparea pe specialități medicale strâns legate, formând „Centre" multidisciplinare structurate, cum ar fi: Centrul Multidisciplinar pentru Cap și Gât, Centrul Multidisciplinar Toracic, Centrul Multidisciplinar Abdominal, Centrul Multidisciplinar pentru Articulații, Coloană Vertebrală și Traumă, Centrul Multidisciplinar de Medicină Internă și Centrul Multidisciplinar Mama și Copilul.

Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,3 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuție națională și 360 de milioane lei fonduri europene), precum și printr-un credit de 1,25 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiții (BEI), echivalentul a 250 de milioane de euro.
Spitalul Regional de Urgență din Cluj, la rândul său, va fi o instituție medicală de importanță majoră, urmând să aibă o capacitate de 849 de paturi și o gamă variată de facilități și servicii. Acesta va fi centrul principal pentru îngrijirea pacienților critici și a cazurilor complexe din regiunea de Nord - Vest a țării. Cu 336 de paturi pentru îngrijiri chirurgicale, 343 de paturi pentru îngrijiri medicale, 64 de paturi pentru pediatrie și obstetrică-ginecologie, 82 de paturi pentru terapie intensivă (din care 10 pentru terapie intensivă pediatrică), precum și facilități specializate pentru îngrijirea intensivă neonatală și pentru unitatea de arsuri, acest spital va oferi o gamă completă de servicii medicale.

De asemenea, va include un centru dedicat cardiologiei, un bloc operator integrat cu 22 de săli de intervenție chirurgicală și va furniza servicii de spitalizare de zi și chirurgie de zi.
Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,35 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuție națională și 350 de milioane lei fonduri europene), precum și printr-un credit de 1,525 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiții (BEI), echivalentul a 305 de milioane de euro.