Guvernul aprobă hotărârea privind terenul pentru noua Operă Națională din Iași. Decizia a fost anunțată de Ministerul Culturii.

Opera Națională de la Iași va fi construită de la zero. Terenul pentru noul sediu a intrat în proprietatea Ministerului Culturii, prin Opera Națională Română Iași, a transmis Ministerul Culturii.
Guvernul a adoptat joi hotărârea cu privire la terenul pe care se va realiza lucrarea.

„Reușita de astăzi reprezintă finalizarea procesului de asigurare a cadrului juridic necesar demarării proiectului. Terenul a fost transferat din domeniul public al județului Iași în domeniul public al statului și dat în administrarea Operei Naţionale Române din Iași. Construirea noului sediu al operei este una din cele mai mari investiții ale Ministerului Culturii, finanțată printr-un important acord de împrumut încheiat între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Inițial era prevăzută suma 15 milioane de euro, însă aceasta va fi suplimentată cu suma de 65 milioane de euro”, a comunicat Ministerul Culturii.

Ministerul Sănătății anunță că a avizat structura modificată a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”.

Conform sursei menționate, acordarea avizului pentru structura modificată a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „M. S. Curie” a permis deplasarea echipei Direcției de Sănătate Publică București pentru efectuarea evaluării necesare autorizării sanitare a clădirii spitalului, care va fi eliberată la începutul săptămânii viitoare.

Noua clădire aparține Spitalului „M.S. Curie” și a fost construită din fonduri colectate de Asociația Dăruiește Viață.

În paralel cu activitatea de autorizare, personalul administrativ și de specialitate al spitalului inventariază bunurile și echipamentele din noua clădire pentru a putea fi încheiată donarea acestora și înregistrarea în patrimoniul spitalului.
Pentru ca acest proces să se desfășoare cât mai rapid, Ministerul Sănătății a trimis o echipă de specialiști în urmă cu două luni.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că au început lucrările de modernizare la amenajarea Sadova-Corabia. Este vorba despre un proiect care combate fenomenul de deșertificare din Lunca Dunării, a explicat Florin Barbu.

Lucrările se desfășoară în județele Olt și Dolj.

„Au început lucrările de modernizare la amenajarea Sadova-Corabia. Se execută lucrări de reabilitare și investiții pe 20 de canale și în trei stații de pompare care vor aduce apa din Dunăre pentru irigarea a 28.000 de hectare din județul Dolj și 5.100 de hectare din județul Olt. Este un proiect important, la care am lucrat încă din perioada când am condus Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare prin care combatem fenomenul de deșertificare din Lunca Dunării”, a anunțat pe Facebook Florin Barbu.

Valoarea investiției este de 233.000.000 de lei. Lucrările se vor finaliza în 2026.

O investiție de 3 miliarde de euro pentru creșterea producției de energie din surse regenerabile a fost aprobată de Guvern. Decizia a fost luată și a fost anunțată joi.

Guvernul a aprobat „cea mai mare investiție pentru tranziția energetică”. Este vorba despre o schemă de ajutor de stat finanțată cu fonduri europene. Schema este finanțată cu fonduri europene.

„Operaționalizăm azi și cea mai mare investiție pentru tranziția energetică. Vorbim despre 3 miliarde de euro, sumă finanțată din fonduri europene. Este o schemă de ajutor de stat pentru creșterea producției de energie din surse regenerabile: eolian, solar fotovoltaic, resurse hidro și nucleare, hidrogen. Foarte important este că finanțăm și tehnologia pentru stocarea energiei”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.

Finalizarea acestor investiții va conduce la un preț mai mic pe termen mediu și lung și o producție mai mare de energie verde, a precizat șeful Guvernului.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, s-a întâlnit cu o delegație a Băncii Mondiale. Părțile au discutat despre reformele din domeniul serviciilor de medicină de familie și a ambulatoriilor de specialitate.

Alexandru Rafila a comentat importanța parteneriatului cu Banca Mondială.

„Unul dintre cele mai importante parteneriate pe care le are România în domeniul Sănătății este cel cu Banca Mondială. Împreună, am realizat investiții în domenii sensibile, radioterapie pentru pacienții oncologici, creșterea capacitații de răspuns a secțiilor de terapie intensivă în momente critice sau construirea celor trei centre de mari arși”, a transmis Alexandru Rafila pe Facebook.

Părțile au discutat despre medicina de familie și ambulatoriile de specialitate.
„Mă bucur că în urma discuțiilor avute cu doamna Vicepreședinte Antonella Bassani și domnul Juan Pablo Uribe, Directorul general la nivel global pe sănătate, a fost apreciată evoluția rapidă a reformelor, prin dezvoltarea prioritară a serviciilor de medicină de familie și a ambulatoriilor de specialitate din domeniul medical înregistrate în ultimii doi ani, precum și avansul investițiilor deblocate la începutul anului 2022”, a precizat Rafila.

PSD anunță că își asumă ca obiectiv politic major implementarea salariului minim european în România, până la finalul anului 2024. În acest sens, specialiștii PSD lucrează deja la elaborarea unei propuneri de reglementare, pentru transpunerea în legislația națională a Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Propunerea va fi realizată în colaborare cu ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu.

PSD consideră că „trebuie definit un mecanism automat pentru majorarea anuală a salariului minim din România, într-o manieră predictibilă, care să garanteze creșterea nivelului de trai și a puterii de cumpărare pentru toți salariații din România”.

Creșterea salariului minim la 3.700 de lei, anunțată de premierul Marcel Ciolacu pentru data de 1 iulie 2024, va ridica veniturile salariale la nivelul corespunzător pentru introducerea mecanismului de majorare automată a salariilor, conform prevederilor din Directiva europeană. PSD consideră că „orice efect pozitiv din economie trebuie să se reflecte și în veniturile salariale ale cetățenilor”.
Introducerea salariului minim european va constitui un beneficiu important în special pentru salariații din sectorul privat, unde există cel mai mare număr de angajați încadrați cu acest nivel minim de salarizare, a precizat PSD.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că banii din tranșa nr. 3 din PNRR vor fi încasați anul acesta. Important este să încasăm suma întreagă, a spus Ciolacu.
Declarațiile au fost făcute marți.

„Noi avem, știți foarte bine, din sumele din tranșa 1 și tranșa 2, avem consumate până acum vreo 20%, deci nu se pune problema că România ar rămâne fără bani. Cu adevărat, așteptăm ultimul raport, după vizita doamnei Celine Gauer și pe urmă vom face pasul următor. Anul acesta se vor încasa bani. Important este să încasăm suma întreagă”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

El i-a criticat pe fostul premier Florin Cîțu și fostul ministru Cristian Ghinea pentru măsurile asumate în PNRR.
„Sunt lucruri pe care nu le-am trecut eu în PNRR. Comisia vine, ne spune și ne arată lucrurile pe care ni le-am asumat. Ghinea și Cîțu și-au asumat acele lucruri în PNRR. Încercăm să negociem, de exemplu cum e la microintreprinderi unde Ghinea și Cîțu și-au asumat că va fi un prag de 60.000. Eu cu domnul Ciucă ne-am asumat că vom scădea de la un milion la 500.000, lucru pe care l-am făcut”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că marile proiecte din domeniul energiei ale Azerbaidjanului și României merg înainte. Declarația a fost făcută la finalul întâlnirii pe care Burduja a avut-o cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev.

Întâlnirea a avut loc la Baku.

„Marile proiecte energetice merg înainte, punte între Marea Caspică și Marea Neagră: coridorul verde — cablul în curent continuu AZ-GE-RO-HU; terminalul LNG în portul Constanța, pentru gazul azer (fostul proiect AGRI); rută de transport Middle Corridor, cu România ca poartă de intrare pe piața europeană (aici ne ajută și Schengen naval); deschiderea unui zbor direct pe ruta Baku-București; proiecte comune pentru producerea de îngrășăminte chimice, medicamente și în industria de apărare”, a scris Sebastian Burduja pe Facebook.

Burduja a fost însoțită de o comisie de specialiști.

Ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse, Natalia Intotero, anunță că România este prima țară din Uniunea Europeană care a transmis Comisiei Europene ”Raportul Bienal pentru Implementarea Garanției pentru Copii”.

Prezentarea raportului a avut loc joi, la sediul Guvernului. În raport apar și progresele înregistrate la nivelul implementării Garanției pentru Copii.
Pe listă sunt numeroase obiective îndeplinite printre care se numără:

Construirea și dotarea a 110 creșe noi prin PNRR, cu un buget aproximativ de 230 milioane euro, care vor fi finalizate si operaționalizate până la data de 31 decembrie 2025. Programul este realizat de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții;

Finanțarea, de către MFTES prin fonduri PNRR, a construcției și funcționării a 150 centre de zi, valoarea finală a investiției fiind de 50.000.000 euro;
Creșterea alocației de plasament de la 630 la 950 lei/lunar pentru copilul fără dizabilități si de la 945 la 1425 lei/lunar pentru copilul cu dizabilități;
Derularea, începând cu anul 2024, de către Ministerul Educației in parteneriat cu Ministerul Agriculturii, a programului "Masă Sănătoasă", cu un buget de de 1.019.223.000 lei și având ca beneficiari 458.833 de elevi din 1.223 de scoli; Continuarea programului „Laptele și cornul”, cu ajutor financiar de la UE;

Reabilitarea, modernizarea și dotarea a 3.000 de cabinete medicale și școlare, cu fonduri din PNRR;Construcția / reabilitarea și dotarea a 200 de centre comunitare integrate. Bugetul este de 40.200.000 euro, iar proiectul este gestionat de Ministerul Sănătății;

Burse sociale în valoare de 300 de lei pe lună pentru 410.000 de elevi din grupuri vulnerabile;
Acordarea unei burse de 700 de lei pe lună pentru mamele minore care își continuă studiile;
Transport public gratuit 100% pentru elevi și decontat în proporție de 90% pentru studenți începând cu anul școlar 2023 – 2024;

Acordarea, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială (PIDS) 2021-2027, de tichete sociale în valoare de 500 lei/copil într-o transă unică pentru cumpărarea de rechizite și articole de vestimentație, de care beneficiază 410.000 de copii dezavantajați.

Toate aceste măsuri fac parte din Planul Național de Acțiune pentru implementarea Garanției pentru Copii și au ca scop reducerea cu cel puțin 500.000 a numărului de copii expuși riscului de sărăcie și excluziune socială.

Implementarea Garanției pentru Copii reprezintă rezultatul unei munci de echipă coordonate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), instituție aflată în subordinea MFTES, și ministerele partenere, efort sprijinit extraordinar de mult de către partenerii noștri fideli de la UNICEF și de organizațiile non-guvernamentale care ne-au fost alături.