Prim-ministrul Marcel Ciolacu a prezidat marți Comitetul Național pentru Aderarea României la OCDE, care reunește reprezentanții principalelor ministere, instituții și autorități publice implicate în procesul de aderare.

Membrii Comitetului Național au analizat evoluțiile procesului de aderare a României la OCDE și prioritățile pentru perioada următoare. În intervenția sa, premierul Marcel Ciolacu a trecut în revistă progresele realizate de la ultima reuniune din noiembrie 2023, punctând lansarea la 12 martie 2024 a Studiului economic al României 2024, în prezența Secretarului General al OCDE, Mathias Cormann, obținerea primului Aviz formal din cele 26 de avize prevăzute în Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE și evaluarea României în aproximativ 20 de formate de lucru ale Organizației.

În privința priorităților pentru perioada următoare, premierul Marcel Ciolacu a evidențiat importanța punerii în aplicare a recomandărilor primite din partea comitetelor organizației, pentru alinierea la standardele OCDE în materie de legislație, politici și practici. De asemenea, a subliniat importanța pregătirii participării la cele peste 15 evaluări de aderare prevăzute până la finalul anului (în domeniile concurență, asigurări și pensii private, substanțe chimice, afaceri sociale, comerț, educație, politica digitală, știință și cercetare, sănătate, pescuit).

„Mă bucur să constat că recomandările din Studiul economic al OCDE sunt corelate cu obiectivele programului nostru de guvernare, axat pe modernizarea economică și socială a țării. Este necesar ca eforturile să fie axate pe îndeplinirea recomandărilor primite în toate domeniile de aderare la OCDE și pe participarea activă la evaluări. Implementarea PNRR sprijină în mod semnificativ aderarea la OCDE, prin corelarea dintre obiectivele PNRR și alinierea la instrumentele Organizației”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a apreciat eforturile instituțiilor implicate în procesul de aderare, punctând că România se află pe o traiectorie pozitivă, fapt confirmat în dialogul permanent cu Secretariatul OCDE și statele membre ale Organizației. De asemenea, premierul a încurajat aparatul administrativ să mențină un ritm dinamic în perspectiva evaluărilor viitoare și să acorde o atenție prioritară îndeplinirii recomandărilor. A reiterat că procesul de aderare la OCDE este un exercițiu de anvergură, menit să sprijine autoritățile române în eforturile de modernizare, prin îmbunătățirea politicilor publice, cu impact asupra întregii societăți.
România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de parcurs în iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație. România a depus în decembrie 2022 Memorandumul inițial, care face o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, prin raportare la instrumentele legislative OCDE.

În prezent, România se află în etapa tehnică a procesului de aderare, care constă în transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în vederea evaluării în 26 de comitete și grupuri sectoriale ale OCDE. Informațiile sunt trimise în paralel, pentru toate domeniile generale de politici și de către toate comitetele/grupurile de lucru sectoriale din Foaia de parcurs.
Comitetul Național pentru Aderarea României la OCDE este constituit din ministerele, instituțiile și autoritățile publice cu atribuții în cadrul procesului de aderare, acesta fiind condus de prim-ministrul României. Comitetul Național stabilește liniile de acțiune în vederea îndeplinirii condițiilor prevăzute în Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE, agreează deciziile pentru alinierea legislației, politicilor și practicilor României la cele ale Organizației și formulează propuneri pentru soluționarea blocajelor care ar putea să întârzie procesul de aderare.

Decizia unei companii aeriene stârnește dezbateri politice la Iași. PSD Iași vrea să știe de ce se retrage compania Eurowings de pe aeroportul ieșean. Explicațiile sunt solicitate conducerii aeroportului.

Compania Eurowings a renunţat la cele două curse aeriane către Germania pe care le-a deschis în urmă cu doar o lună. Ca urmare, filiala PSD Iași cere explicaţii conducerii Aeroportului Iaşi privind strategia legată de taxele aeroportuare.

„Decizia companiei este cu atât mai surprinzătoare cu cât Eurowings abia deschisese aceste rute aeriene, acum câteva săptămâni. Una dintre cauzele vehiculate ar fi taxele prea mari percepute de Aeroportul Iaşi. Acelaşi subiect al suprataxării operatorilor l-a abordat şi compania Ryanair. Reprezentanţii acesteia au anunţat, în aprilie acest an, că şi-au revizuit planul de creştere pentru Iaşi deoarece Aeroportul a majorat taxele cu 25%. Îi solicităm directorului de la Aeroport Romeo Vatră să clarifice întreaga situaţie. Care sunt motivele retragerii companiei Eurowings? Care este nivelul taxelor percepute de Aeroportul Internaţional Iaşi comparativ cu cele de pe Otopeni, din Timişoara, Cluj, Bacău şi Suceava? Când a avut loc majorarea taxelor cu 25 la sută, cine a decis-o şi care au fost motivele acesteia? Care este strategia Aeroportului Iaşi pentru a convinge alte companii aeriene să deschidă noi rute, crescând conectivitatea Iaşului cu lumea?”, a declarat liderul PSD Iaşi, Bogdan Cojocaru.
Compania Eurowings nu va mai opera pe Aeroportul din Iaşi începând din 10 iunie. Reprezentanții companiei au spus că decizia a fost luată deoarece zborurile către Dusseldorf şi Sttutgart nu au atras foarte mulți clienți.

Angajații Senatului României își exprimă nemulțumirea față de majorarea salarială propusă de Guvern. Ei au organizat proteste și cer bani mai mulți.

Sindicatul Funcționarilor Publici din Senatul României și Sindicatul Personalului Contractual din Senatul României au anunțat luni că se solidarizează cu protestatarii.

„În urma celor două proteste ale angajaților Senatului României, la care au participat peste 200 de salariați, sindicatele din Senatul României au luat act și se solidarizează cu colegii nemulțumiți. Asigurăm angajații că vor fi făcuți pașii legali necesari pentru identificarea soluțiilor adecvate și ne exprimăm dezacordul față de propunerea Executivului de a majora salariile doar cu 10%, în două tranșe. Declarăm clar și răspicat: Suntem funcționarii statului care asigură funcționarea Legislativului României! O greșeală minoră din partea noastră poate avea repercusiuni asupra întregii societăți. Dacă și noi ne-am îndeplini obligațiile în rate și la un nivel minim, așa cum sunt propunerile de majorare salarială, înseamnă că ar trebui să ne calibrăm activitatea după aceleași tipare. Menționăm un aspect important care pare a fi ignorat: factorul politic nu ar trebui să se bazeze pe dictonul așteaptă mulți la ușă, dacă vreți, plecați”, scrie în comunicatul de presă al sindicaliștilor.

Sindicaliștii cer mai mulți bani de la Guvern.
„Solicităm Guvernului României reevaluarea propunerii sale de majorare a salariilor angajaților din Parlamentul României cu un procent de 20%, în două tranșe: 15% începând cu luna iunie 2024 și 5% în luna septembrie 2024, raportat la nivelul acordat pentru luna ianuarie 2024. Reiterăm faptul că am dovedit respect și loialitate față de instituția în care ne desfășurăm activitatea și am ales calea dialogului, evitând mișcările sindicale de protest. Aceasta nu trebuie interpretată ca fiind o lipsă de acțiune sau acceptarea primei oferte. Așteptăm același respect pe care și noi l-am oferit de-a lungul timpului”, au mai transmis sindicaliștii.

Cel mai în vârstă candidat la alegerilor locale din 9 iunie are 100 de ani. La polul opus este un candidat care are puțin peste 23 de ani. Statistica a fost prezentată marți, în cadrul unei conferințe de presă, de președintele AEP, Toni Greblă.

La alegerile locale s-au înscris 207.389 de candidați, dintre care 11.500 candidează pentru CJ/CGMB, iar pentru funcțiile de primari candidează 11.386 de persoane. Pentru funcția de primar 9.776 s-au înscris în mediul rural pentru alegerile locale, iar în mediul urban 1.610 persoane. Dintre aceștia 10,56% sunt femei în rural și 12,36% în mediul urban.

În privința vârstei un candidat are 100 de ani, altul 23, în timp ce doi au 95 de ani.
„Cel mai tânăr candidat pentru alegerile locale și europarlamentare are puțin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, seniorul, are 100 de ani. Avem, de asemenea, doi candidați la alegerile locale de 95 de ani, doi de 94 de ani și așa mai departe”, a arătat Toni Greblă.
Pentru alegerile la Parlamentul European s-au înscris 494 de candidați, dintre care 167 sunt femei (33,81%).

Mediul de afaceri nu reprezintă adversarul guvernului, iar decizia de majorare a salariului minim este luată cu această nevoie de sprijinire a întreprinzătorilor, a declarat președintele PNL, Nicolae Ciucă. Liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit luni pentru a discuta despre majorarea salariului minim..

Anterior, măsura a fost discutată și cu partenerii sociali.
„Noi am avut discuții la nivelul coaliției. (...) Am discutat cu mediul de afaceri, cu sindicatele, cu partenerii de coaliție. Decizia de majorare a salariului minim e luată cu această nevoie de sprijinire a mediului de afaceri. (...) În aceste condiții, la discuțiile care au avut loc la Guvern, s-a stabilit ca această mărire să fie de 400 de lei, cu mențiunea că nu doar 200 de lei, ci 300 de lei să rămână ca sumă neimpozabilă, astfel încât patronatul, cei care au responsabilitatea planurilor de afaceri, să poată să se adapteze la această nouă schimbare a salariului minim, a creșterii salariului minim”, a explicat Nicolae Ciucă.

Potrivit liderului liberal, sectorul privat reprezintă „motorul dinamicii economiei româneștri” care alimentează tot ceea ce înseamnă venituri la buget”.
„Ca atare, guvernul și orice instituție a statului nu trebuie să fie decât partenerul mediului de afaceri. Mediul de afaceri nu reprezintă adversarul guvernului. Adversarii sunt în altă parte, dincolo de graniță. Trebuie să acomodăm toate deciziile astfel încât să nu impactăm asupra modului în care se derulează planurile de afaceri. În momentul de față există un angajament la nivelul coaliției, la nivelul guvernului, ca după această decizie de mărire să se stabilească și să se agreeze mecanismul în funcție cu cele agreate și la nivelul UE, mecanismul ca salariul minim să fie crescut pe baze clare, principiale, oneste între toți factorii”, a precizat Ciucă.
Declarațiile au fost făcute marți, la Timișoara, acolo unde liderii liberali se află în campanie electorală.

Peste 50.000 de proceduri medicale pentru tratarea cancerului, în cadrul celei mai moderne secții de Radioterapie din Regiune, anunță președintele CJ Galați, Costel Fotea, într-o postare pe Facebook.

 Bolnavii de cancer din toată regiunea și nu numai se tratează la Galați cu ajutorul a două acceleratoare liniare de particule.

 „Suntem sigurul centru medical din această zonă a țării dotat cu două astfel de echipamente ultraperformante de tratare a cancerului, care cresc foarte mult șansele de vindecare.  Din decembrie 2019, de când a fost pus în funcțiune primul accelerator, în cadrul secției de Radioterapie de la Spitalul Județean s-au realizat peste 50.000 de proceduri cu cele două aparate medicale moderne. Investim în sănătate pentru binele pacienților!”, a transmis Costel Fotea.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că Institutul Clinic Fundeni va beneficia de o investiție cu fonduri europene în valoare de 500 milioane euro prin Programul Sănătate.

„Dincolo de cifre, de contracte, de proiecte, sunt oamenii și binele pe care-l fac finanțările europene pentru toți românii. Spuneam săptămâna trecută că cele mai mari valori contractate se înregistrează în cadrul Programului Sănatate (cca 2 mld eur) și Programului Dezvoltare Durabilă. Astăzi vreau să vă arăt concret, ce înseamnă aceste valori, printr-un exemplu concret: Institutul Clinic Fundeni”, a transmis Adrian Câciu.

Concret, spitalul va avea un nou corp de clădire
„Cu ajutorul fondurilor europene, Institutul Clinic Fundeni va beneficia de un corp nou de clădire, cu o suprafață generoasă de peste 100.000 de metri pătrați. Aici vor fi centralizate toate activitățile de transplant, oferind o șansă la viață mai multor pacienți. Investiția este semnificativă, depășind 500 de milioane de euro, și reflectă angajamentul nostru de a oferi cea mai bună experiență medicală posibilă. Scopul este de a crea un spațiu modern, confortabil și propice vindecării, astfel încât pacienții să se simtă în siguranță și bine îngrijiți, beneficiind de cele mai noi metode de diagnostic și tratament. Noul corp de clădire va facilita atât o creștere a capacității de tratare, cât și o dezvoltare semnificativă a cercetării și inovației medicale”, a adăugat ministrul Câciu.

La final, Institutul Clinic Fundeni va avea un spațiu adecvat pentru desfășurarea de activități educaționale, contribuind la formarea continuă a personalului medical.
„Sunt convins că noul corp de clădire va transforma Institutul Clinic Fundeni într-un centru de excelență medicală, oferind o experiență de top și contribuind la o Românie mai sănătoasă”, a precizat Adrian Câciu.

Operatorii de calculator ai birourilor electorale ale secțiilor de votare au fost desemnați prin tragere la sorți computerizată, a anunțat Autoritatea Electorală Permanentă. Procedura a avut loc miercuri seara.

„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că miercuri, la ora 18:00, vor avea loc, la sediul central al instituției, operațiunile de repartizare computerizată a operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară organizate cu ocazia alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din 9 iunie 2024”, potrivit unui comunicat de presă emis marți.

Operatorii de calculator ai birourilor electorale ale secțiilor de votare sunt desemnați prin decizie a Autorității Electorale Permanente, pe baza tragerilor succesive la sorți, dintre persoanele declarate admise, potrivit legislației în vigoare.
Rezultatele tragerii la sorți sunt publicate pe site-ul Autorității Electorale Permanente

Republica Moldova a semnat un parteneriat de securitate și apărare cu Uniunea Europeană. Moldova devine prima țară care încheie un astfel de acord cu blocul comunitar, a anunțat liderul politicii externe a UE, Josep Borrell.

Diplomatul a făcut anunțul marți, pe X.

„Moldova este prima țară care a semnat un Parteneriat pentru Securitate și Apărare cu UE. Acest parteneriat va spori capacitatea de rezistență a țării. El ne va permite să abordăm împreună provocările comune în materie de securitate, să facem angajamentul nostru mai eficient și să explorăm noi domenii de cooperare”, a scris Borrell pe patforma de socializare.
Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat și el că țara sa își propune să se alinieze la Politica Externă și de Securitate Comună a UE. „Este un parteneriat care ne va ajuta să consolidăm capacitățile de apărare, să sporim securitatea cibernetică și să contracarăm tentativele Rusiei de interferență în procesele noastre democratice. Republica Moldova este prima țară care beneficiază de un astfel de parteneriat cu Uniunea Europeană”, a precizat Dorin Recean.

Președintele Consiliului Județean Galați a semnat un important contract de finanțare pentru dotarea terapiei neonatale cu echipamente performante pentru salvarea vieții bebelușilor. Este vorba de peste 4 milioane de lei, fonduri europene atrase prin PNRR, pentru achiziționarea a aproximativ 40 de echipamente medicale.

”Știu câtă emoție, grijă și durere se ascunde în sufletul unui părinte al cărui copil s-a născut mult mai devreme (prematur). Astfel, nu am semnat doar un simplu contract de finanțare, ci un contract care va oferi șansă la viață bebelușilor. În spatele fiecărui aparat de monitorizare a semnelor vitale sau de ventilație, se ascunde o poveste de viață și o luptă pentru a oferi acestor nou-născuți șansa la o viață sănătoasă. Vor fi achiziționate echipamente noi, dotate cu tehnologie de ultimă generație, multe dintre ele fiind aduse pentru prima oară la Spitalul Județean”, a precizat Costel Fotea.