Reîncep cursele de agrement pe Dunăre, la Galați. Începând de duminică, 30 martie, Consiliul Județean Galați reia organizarea curselor cu nava de pasageri „Camelia”.

Acesta este al doilea sezon în care cei ce doresc să se bucure de o mini-croazieră pe Dunăre o pot face în condiții de confort, siguranță și la prețuri accesibile, cu nava deținută de Consiliul Județean.

„Dorim ca și în 2025 să continuăm să promovăm turismul local, să punem în valoare frumusețile regiunii noastre, să oferim gălățenilor și vizitatorilor Galațiului posibilitatea de a admira, într-o formă inedită, peisajele minunate de pe Dunăre. Ne gândim în special la copii, la bucuria pe care o astfel de plimbare le-o poate aduce lor și familiilor lor. De altfel, în afară de tarifele accesibile, pe care le păstrăm la același nivel ca anul trecut, păstrăm și un sistem de gratuități și reduceri la bilete adresate în mod special copiilor și personalului didactic însoțitor. Numărul mare de vizitatori din sezonul 2024 (1 mai – 1 decembrie), când au fost efectuate peste 170 de curse, cu un total de peste 3.400 de pasageri, inclusiv 400 de elevi care au beneficiat de plimbări gratuite pe Dunăre, confirmă succesul acestui proiect și sperăm că și în 2025 atractivitatea acestei forme de agrement va fi cel puțin la fel de mare”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Duminică, 30 martie 2025, vor fi organizate următoarele curse:
11:00-13:00 Cursa Palatul Navigației (ponton Schengen) – Pod peste Dunăre (dus-întors)
15.00-17:00 Cursa Palatul Navigației (ponton Schengen) – Pod peste Dunăre (dus-întors).
Săptămâna viitoare (31 martie – 6 aprilie), cu excepția zilelor de luni și marți, vor fi organizate zilnic curse de agrement pe Dunăre, după următorul program:
Miercuri – 2 aprilie 2025
15.00-17:00 Cursa Palatul Navigației (ponton Schengen) – Pod peste Dunăre (dus-întors)
Joi, vineri, sâmbătă, duminică (3 aprilie – 6 aprilie 2025):
11:00-13:00 Cursa Palatul Navigației (ponton Schengen) – Pod peste Dunăre (dus-întors)
15.00-17:00 Cursa Palatul Navigației (ponton Schengen) – Pod peste Dunăre (dus-întors).

Cursele se vor efectua dacă există cel puțin 10 pasageri doritori, numărul maxim de pasageri care pot urca pe navă fiind de 30.

Biletele se pot achiziționa online sau de la casa de bilete de pe pontonul Schengen (în fața Palatului Navigației, din locul de ancorare a navei), înainte de plecare în fiecare cursă, în numerar sau plata cu card la POS.
Copiii între 0 şi şase ani beneficiază de gratuitate, iar pentru restul pasagerilor tarifele sunt: copii 6-18 ani - 15 lei/persoană/oră (30 lei pentru o cursă de două ore); adulți 25 lei/persoană/oră (50 lei pentru o cursă de două ore).

De asemenea, facilitățile pentru elevi vor continua: grupurile de elevi din învățământul primar, gimnazial și special din județul Galați vor putea beneficia de curse GRATUITE în zilele de miercuri și joi, condiția fiind ca solicitările să vină din partea unității de învățământ.

Accesul pe navă se va face pe baza biletului de călătorie, la îmbarcarea pentru cursa respectivă. În caz de vizibilitate redusă (ploaie, ceață) sau vânt puternic, cursele nu se vor efectua.

Membrii CSAT au analizat și aprobat, în ședința de vineri, 29 martie 2025, dotarea Forțelor Navale Române cu o navă nouă, de tip corvetă ușoară.

Potrivit Consiliului, aceasta va fi capabilă să execute, în cel mai scurt timp, „o multitudine de misiuni, în vederea inițierii demersurilor necesare de către Ministerul Apărării Naționale pentru realizarea achiziției”.

„Dotarea cu o astfel de navă va avea un impact semnificativ asupra flotei existente, fiind parte a programelor de modernizare și înzestrare aflate în diferite faze de derulare. Armata României va continua să își concentreze eforturile strategice pentru consolidarea capacității de apărare la nivel național și aliat, în vederea descurajării și combaterii eficiente a tuturor tipurilor de amenințări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură”, a transmis CSAT.

Totodată, în CSAT au fost analizate și aprobate rapoartele privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025, precum și rapoartele privind execuția bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranței naționale de către aceste instituții.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, susține că pe întreaga Autostradă A0 din jurul Capitalei se va putea circula de la sfârșitul anului viitor.

Potrivit lui Sorin Grindeanu, pe semicercul sudic, din trei loturi, două au fost deja date în circulație. Al treilea, care leagă A1, autostrada dinspre Pitești, și A2, autostrada care duce la Constanța, va fi finalizat la începutul acestei veri.

Pe semicercul nordic, sunt deja dați în circulație 20 de kilometri, care fac legătura de la DN1 la DN2. Lotul de la DN2 până la A2 va fi finalizat până la sfârșitul acestui an, iar ultimul lot care face legătura dintre A1 și DN1 va fi terminat anul viitor, a transmis Grindeanu.

Fostul ministru al Economiei din partea USR, Claudiu Năsui, susține că în primele două luni ale anului cheltuielile curente ale statului au crescut cu 9,2%. El îl contrazice pe ministrul Finanțelor, care a anunțat miercuri o reducere a cheltuielilor de funcționare de 5% la nivelul bugetului de stat.

„A apărut execuția bugetară pe primele două luni ale anului. Ce credeți? Au scăzut cheltuielile? Cheltuielile totale ale statului au crescut în continuare cu 3.7%. Cheltuielile curente ale statului au crescut cu 9.2%. Cheltuielile de personal (a doua cea mai mare categorie de costuri a statului român) au crescut cu încă 16.2%! Toate față de aceeași perioadă a anului trecut, când oricum au crescut cheltuielile pentru că era an electoral”, a scris pe Facebook Claudiu Năsui.
El spune unde ar greși ministrul de Finanțe.

„Ministrul finanțelor, Tanczos Barna (despre care eu zic că e unul dintre cei mai decenți miniștri ai finanțelor pe care i-a avut România în ultimii ani) zice că scad cheltuielile. De fapt el se uită doar la bugetul de stat și nu la întreg bugetul statului. Dar ce contează nu e doar o parte din buget, ci întregul buget. Bugetul statului e compus dintr-o serie de bugete. Cel denumit <buget de stat> reprezintă aproximativ o treime din tot ce cheltuie statul. Ce contează sunt cheltuielile totale ale statului. Pentru alea se îndatorează statul român. Acelea sunt cele pe care PSD și PNL le-a explodat în ultimii ani. Acelea sunt cele care generează deficitul (diferența între venituri și cheltuieli) și deci inflația, adică creșterea prețurilor. Până nu avem un guvern care să scadă cheltuielile precum în Argentina, nu avem nicio șansă să ne facem bine în România. Taxele vor tot crește. Sărăcia va tot crește. Și casta politică va deveni tot mai puternică”, a mai scris Claudiu Năsui.

Miercuri, ministrul de Finanțe a spus că primele rezultate ale reducerii cheltuielilor statului se văd deja: „Cheltuim mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar încasările cresc (...) Primele două luni din 2025 arată o reducere a cheltuielilor de funcționare de 5% la nivelul bugetului de stat și de aproape 4% la nivelul autorităților locale. Cu excepția cheltuielilor pentru sănătate, instituțiile statului au cheltuit cu 380 de milioane de lei mai puțin pe bunuri și servicii, comparativ cu primele două luni din 2024. În același timp, încasările din colectarea TVA au crescut și au ajuns la peste 25 de miliarde de lei în primele două luni ale anului”, a transmis Tánczos Barna tot pe Facebook.

Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a participat la Reuniunea șefilor de stat și de guvern, membri ai Coalition of the willing privind securitatea în Ucraina. Summit-ul s-a desfășurat joi la Paris, a anunțat Administrația Prezidențială.

Reuniunea a început la ora 10.25, ora României.

„Cel puțin în perioada următoare, vor continua discuțiile legate de acest plan pe care Europa îl susține pentru a-și consolida apărarea, inclusiv pentru a susține ca, după încetarea focului în Ucraina, la care sperăm să se ajungă cât mai repede, să existe niște condiții asiguratorii, pentru a avea o securitate care să fie asigurată pentru Ucraina. Și, deci, România, chiar dacă, așa cum am mai spus, nu vom trimite sub nicio formă trupe în Ucraina, va participa la aceste discuții, atât cele tehnice, care țin de zona militară, pentru că aceste aspecte care țin de planificări, de strategii, și care tranzitează, de exemplu, în România, au nevoie de datele respective, pentru ca Statul Major să fie informat cu ceea ce se are în vedere. Și vom participa la aceste discuții, așa am convenit și asta este poziția noastră”, a declarat Ilie Bolojan, înainte de a pleca la Paris.

Contribuţiile salariaţilor la Pilonul II de pensii private au ajuns la un record lunar în februarie. Asta potrivit statisticilor oficiale.

Cifrele au fost comunicate de șeful Guvernului.
„Închei cu un exemplu ce arată că economia României merge în direcția corectă. Avem un record lunar absolut la contribuţiile salariaţilor la Pilonul II de pensii private: 1,8 miliarde de lei în februarie”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a raportat și de o creștere a activelor.
„În plus, avem o creştere a activelor la final de 2024 de aproape 20%. Acum fix un an, eram acuzat că vreau să naționalizez Pilonul II. Azi, acest Guvern asigură prin politicile sale publice cele mai mari contribuţii din istoria de 17 ani a pensiilor private”, a precizat Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu îl sprijină pe ministrul Economiei, Sebastian Burduja, în operațiunea Neptun Deep. Drill, Sebi! Drill, a fost mesajul lui Ciolacu pentru Burduja.

Declarația a fost făcută joi înainte de ședința de Guvern.

„Vreau să-i transmit public ministrului Energiei că are toată susținerea mea, am văzut că este atacat și de ONG-urile lui Soros, și de partide care fac jocul Rusiei. Nu e deloc întâmplător. Zilele acestea a început forajul în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Vom fi printre cei mai mari producători de gaze naturale din Uniunea Europeană. Normal că deranjăm! Așa că, citând din Donald Trump, îi spun atât: Drill, Sebi! Drill!”, a declarat Marcel Ciolacu.

Forajul în largul țărmului românesc de la Marea Neagră a început zilele trecute. Conform estimărilor, în câțiva ani România va deveni independentă în ceea ce privește necesarul de gaz, dar și un producători internațional important.

Consiliul Județean Galați a aprobat proiectul de buget pe anul 2025. Este un buget-record, în valoare de peste 1,9 miliarde de lei, cu 362,4 milioane de lei mai mare decât în 2024, ceea ce corespunde unei creșteri cu 25,21% față de anul precedent.

„Am aprobat astăzi cel mai mare buget de care a beneficiat vreodată județul Galați: 1,9 miliarde de lei, din care cea mai mare parte - 1,61 miliarde de lei (85%) este alocată pentru proiectele de dezvoltare: infrastructura de transporturi, serviciile medicale din spitale, școli, cultură, sport și petrecere a timpului liber, proiecte de mediu și dezvoltarea afacerilor! La fel de important este și faptul că, deși cheltuielile de funcționare au fost menținute în ultimii ani la un nivel relativ constant, ponderea acestora în bugetul județului a scăzut de la 94% în 2016 la doar 15% în 2025, respectiv la mai puțin de 0,3 miliarde de lei!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pe capitole bugetare, cele mai mari sume vor fi dedicate în 2025 modernizării infrastructurii de Transport, cu o valoare de 1,045 miliarde de lei, reprezentând peste 50 la sută din bugetul județului.

O alocare bugetară importantă, de peste 208,54 milioane de lei, a fost direcționată spre Sănătate, 104,27 milioane de lei spre Cultură și 90,88 milioane de lei pentru Învățământ. Pentru funcționarea Autorităților publice s-au alocat 235,73 milioane de lei, pentru programele de Asistență socială - 116,94 milioane de lei, iar pentru Protecția mediului - 77,87 milioane de lei.

Chiar dacă au o pondere mai mică în bugetul județului, importante sunt și sumele alocate pe celelalte capitole bugetare: Servicii publice generale – 25,99 milioane de lei, Apărare (CMJ) - 454.000 lei, Ordine Publică (Protecţia Civilă) - 711.300 lei.

Drept urmare, în 2025, județul Galați beneficiază de unul dintre cele mai mari bugete de investiții din țară, precum și de unul dintre cele mai performate bugete în ceea ce privește raportul între dezvoltare și funcționare în structura de cheltuieli.

Fondurile europene, esențiale pentru dezvoltare

Un ”motor” esențial al dezvoltării județul Galați sunt fondurile europene atrase prin proiectele realizate de Consiliul Județean.

„Dacă în 2016 proiectele cu fonduri europene erau practic inexistente, de la an la an am avut un număr tot mai mare de proiecte care au câștigat finanțare, astfel că, în 2025, mai bine de 50% din bugetul pentru investiții, adică 1,03 miliarde lei, provine din proiecte cu finanțare nerambursabilă (PNRR, Programul Regional Sud-Est, Tranziție Justă, PO Transporturi, PO Mediu, Programul Sănătate etc.) Nu în ultimul rând, aceste proiecte, aceste investiții, sunt bani care se regăsesc în economia locală, în dezvoltarea afacerilor, în generarea de noi locuri de muncă, înseamnă prosperitate și noi oportunități pentru județul Galați”, a precizat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Implicare pentru un viitor mai bun

Consiliul Județean Galați va continua proiectele în curs de implementare, dar are în pregătire, pe bugetul din 2025, și alte obiective de investiții. Iată câteva dintre ele:

- Modernizarea infrastructura de transport: DJ 242D, DJ 240, tronsonul de interes județean DN 24 D - DJ 251 A - DJ 251 H - DJ 251 - DJ 255 A - DN 25, refacerea drumurilor și podurilor afectate de inundațiile din 2024;

- Creșterea calității serviciilor din Sănătate: construirea unui nou spital la Tecuci, modernizări și echipamente la Spitalul Județean, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie Galați, Spitalul ”Anton Cincu” Tecuci, UMS Gănești;

- Punerea în valoare a patrimoniul cultural și artistic: lucrări la Complexul Muzeal de Științele Naturii ”Răsvan Angheluță”, sera de plante tropicale și Biblioteca ”V.A.Urechia”, relansarea lucrărilor la Muzeul de Artă Vizuală Galați;

- Investiții în educație: burse pentru elevi, susținem și dotăm școlile speciale din Galați și Tecuci;

- Îmbunătățirea calității mediului, printr-un sistem integrat de gestionare a deșeurilor;

- Extinderea zonei de agrement de la Pădurea Gârboavele: lucrări la pistele de bob suspendat, piste de biciclete și piste de alergare.

„Toate acestea înseamnă implicare pentru județul Galați, pentru dezvoltare, pentru un viitor mai bun pentru gălățeni”, a concluzionat Costel Fotea.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat marți trei investiții foarte importante pentru România în domeniul extracției de minerale rare. Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru România, a transmis premierul român.

Investițiile se vor realiza în județele Gorj, Hunedoara și Bihor.
„Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești la Gorj, Hunedoara și Bihor. Este vorba despre trei investiții care vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii. Este vorba aici de grafit, de magneziu și de cupru”, a declarat Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului „materiile prime esențiale și critice totodată sunt folosite în primul rând în energie, aviație și industria de apărare”.

Alianța PSD-PNL-PUSL, care formează majoritatea în Consiliul General al Municipiului București, anunță că nu va vota proiectul de buget pe 2025 al Capitalei. Consilierii îi cer primarului Nicușor Dan să includă în proiect planuri privind plata datoriilor și de reformă a cheltuielilor.

Alianța PSD-PNL-PUSL îi cere primarului Nicușor Dan să includă în proiectul de buget pe 2025 bani pentru achitarea datoriilor curente și să prezinte un proiect de reformă a administrației și de eficientizare a cheltuielilor de personal.

Primarii sectoarelor 1, 2, 4 și 6, George Tuță, Rareș Hopincă, Daniel Băluță și Ciprian Ciucu, viceprimarii Capitalei, Adrian Vigheciu și Stelian Bujduveanu, dar și președintele PNL București, Sebastian Burduja, s-au reunit în ședință de urgență și au decis ca alianța PSD-PNL-PUSL, care formează majoritatea în Consiliul General al Municipiului București, să se abțină la votul pe proiectul de buget pe 2025 al Capitalei.

George Tuță, primarul Sectorului 1: Nicușor Dan nu reușește să abordeze ferm niciuna dintre problemele orașului. În ciuda insistențelor din toate părțile, în ciuda avertismentelor de siguranță, parcul Herăstrău a devenit un pericol public pentru toți cei care vor să viziteze emblema verde a Capitalei. Podul Constanța, pe care zilnic tranzitează zeci de trenuri și pe sub care trec mii de autoturisme, riscă prăbușirea, iar un dezastru pentru întreaga comunitate este iminent. Nu a fost în stare să atragă nicio investiție pentru Capitală și, chestionat despre aceste eșecuri, spune că nu l-a interesat subiectul.

Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2: Zone întregi din sector și din Capitală se sufocă la propriu, iar bucureștenii pierd ani din viață în trafic. În Sectorul 2, lipsesc cu desăvârșire proiectele mari. Din păcate, propunerea de buget nu reprezintă o viziune clară pentru rezolvarea acestor probleme. Mai mult, bugetul pe 2025 este umflat din pix de Nicușor Dan. 3,8 miliarde de lei este alocarea pentru Capitală, conform Legii bugetului de stat, iar Nicușor Dan a prevăzut 4,3 miliarde de lei, adică 500 de milioane de lei în plus. Avem nevoie de consultare temeinică și de soluții propuse prin dialog și consens. Noi, primarii de sector, putem prelua inclusiv din atribuții, dar strategia trebuie să fie una comună.

Daniel Băluță, primarul Sectorului 4: Consolidarea planșeului Unirii stă pe loc pentru că primarul general nu este în stare emită un aviz și o autorizare de construire. Este absolut strigător la cer să ne rugăm de luni de zile de primarul general ales să se ocupe de siguranța cetățenilor care i-au acordat votul! Domnule Nicușor Dan, e timpul să te deloghezi de pe Tik Tok și să te conectezi la viața reală!

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6: Toate investițiile cu adevărat semnificative realizate în Sectorul 6, în ultimii ani, sunt cele ale Primăriei Sectorului 6. Atât în infrastructura rutieră, școlară, cât și în amenajări mari de regenerare urbanistică. Și vom face și un spital. Este adevărat că am fi reușit mai multe, dacă am fi găsit înțelegere la Primăria Generală. În acest moment, avem în așteptare 12 proiecte complete, care au nevoie doar de câte un aviz sau o de o semnătură de la această instituție. Vorbim, printre altele, despre Drumul Roții, Parcul Liniei faza 3, racordarea la apă pentru cele 246 de locuințe sociale, finalizate de doi ani, PUZ Zona 17, construirea de locuințe pentru copiii orfani, ridicarea restricției pentru lucrări edilitare pe străzile fără canalizare din perimetrul Podului Ciurel, pe care mi l-am asumat să-l continui, dacă PMB mi-l dă în administrare. La fel mi-am asumat și lucrările de supralărgire la tronsoanele 1 și 3 din Prelungirea Ghencea, investiție demarată în 2018 care trenează.

Practic, cel mai vechi șantier deschis în București. Are deja 7 ani!
„Toate proiectele mari din Capitală sunt fie blocate, fie ignorate. Banii se duc pe plata salariilor. Aproape 1.000 de angajați numai la Primăria Capitalei, plătiți cu peste 400 de milioane de lei. Iar în total, dacă luăm în calcul angajații din toate structurile din subordinea PMB, cu excepția companiilor municipale, cheltuielile de personal ajung la 2,4 miliarde de lei. În vreme ce investițiile pe 2025 reprezintă mai puțin de 10% din bugetul total”, scrie într-un comunicat de presă semnat de politicieni.

Stelian Bujduveanu, viceprimar PNL București: În prezent, datoriile Primăriei Capitalei la Societatea de Transport București se ridică la 1,1 miliarde de lei, cu tot cu penalități. Această sumă nu este inclusă în proiectul de buget propus, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea financiară a municipiului în perioada următoare. De asemenea, lipsesc alocările necesare pentru lucrări esențiale precum consolidarea pasajelor Lujerului, Obor și Pod Băneasa.

Sebastian Burduja, prim-vicepreședinte PNL și ministrul Energiei: Avem două principii fundamentale pentru construcția bugetului PMB: plata datoriilor și reducerea cheltuielilor administrației locale. Dacă datoria de 1,2 miliarde de lei pentru termoficare nu este achitată, ELCEN nu poate cumpăra gazul necesar furnizării apei calde pentru bucureșteni și nu poate implementa cele trei proiecte mari de modernizare a CET Sud, Grozăvești și Progresu, pentru care Ministerul Energiei a obținut 361 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare. Stoparea risipei banului public este o chestiune de bun simț și normalitate, cu atât mai mult în contextul fiscal-bugetar actual. Este nevoie de reorganizarea urgentă a Primăriei Generale și a structurilor din subordine pentru a livra eficiență și rezultate pentru bucureșteni.
De asemenea, Nicușor Dan este acuzat că nu s-a consultat cu consilierii pe marginea bugetului.
„Proiectul bugetului pe 2025 al Municipiului București nu a fost dezbătut cu consilierii Alianței PSD-PNL-PUSL, transparența din primărie de care vorbește Nicușor Dan fiind similară cu transparența sumelor pe care le cheltuie pe Tik Tok, în încercarea disperată de a ajunge la Cotroceni”, mai scrie la finalul comunicatului de presă.