România, Bulgaria și Grecia au semnat un acord militar. Acesta prevede înființarea unui Coridor de Mobilitate Militară între cele trei țări.
Partea română a fost reprezentată de ministrul apărării, Angel Tîlvăr.

„Alături de miniștrii apărării din Bulgaria și Grecia, am semnat Scrisoarea de Intenție pentru crearea unui Coridor de Mobilitate Militară între țările noastre. Colaborarea strânsă cu Bulgaria și Grecia ne va permite să răspundem mai eficient provocărilor de securitate actuale și viitoare. Vom continua discuțiile și vom rămâne deschiși și altor inițiative similare, care să ducă la consolidarea rolului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice”, a explicat ministrul român.

Proiectul propune crearea unor rute principale de aprovizionare între statele participante, prin reducerea birocrației în timp de pace și eficiență maximă în situații de urgență și criză, ținând cont de inițiativele NATO și naționale.

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat că Parteneriatul Strategic România-SUA este pilonul central al politicii noastre externe. Săptămâna trecută Ciucă a participat la Summitul NATO de la Washington.

Potrivit lui Ciucă, Parteneriatul va fi folosit și pentru sprijinirea Ucrainei.
„Parteneriatul Strategic România-SUA este pilonul central al politicii noastre externe. În jurul său s-a construit drumul României către NATO, alianță care ne oferă umbrela de securitate ce ne-a ajutat să creăm un mediu politic stabil și un climat economic de dezvoltare. Împreună cu SUA și cu ceilalți aliați, vom continua să sprijinim Ucraina și partenerii vulnerabili de la Marea Neagră”, a transmis Nicolae Ciucă.

Președintele Senatului a vorbit și despre rolul pe care îl va juca NATO în viitor.
„Așa cum s-a subliniat la Summitul NATO care tocmai s-a încheiat, Alianța Nord-Atlantică a apărut în urmă cu 75 de ani pentru a apăra Europa de armatele Moscovei. Astăzi, continentul se confruntă cu aceeași amenințare și membrii NATO trebuie să se protejeze de provocările rusești. Sunt sigur că România va avea parte în următorii 75 de ani de pace și prosperitate, doar ca parte a NATO și alături de partenerul strategic american, așa cum întreaga Europă de Vest a avut parte în ultimii 75 de ani”, a precizat Ciucă.

USR anunță că a depus mai multe amendamente la proiectul privind gestionarea populației de urși astfel încât primarii să aibă pârghii mai multe și mai ușor de accesat atunci când trebuie să intervină în cazurile în care urșii vin în intravilan și pun în pericol viețile oamenilor. USR mai susține că nu va susține propunerile formulate exclusiv în interesul vânătorilor și care nu rezolvă deloc problema de fond.

„Iubim urşii, dar ţinem la vieţile oamenilor! Din păcate, a fost nevoie de tragedia de pe Jepii Mici, unde Diana, o tânără de doar 19 ani a sfârşit sfâşiată de urs, pentru ca România să înceapă să facă paşii necesari pentru a simplifica intervenţia în cazul atacurilor urşilor. În astfel de situaţii pe viaţă şi pe moarte, cei responsabili trebuie să ia măsuri cât mai rapid cu putinţă. Nu trebuie să mai aşteptăm fel şi fel de avize, un lung şir de telefoane, adrese şi aprobări, în timp ce oamenii sunt în primejdie să moară din cauza sălbăticiunilor care au ajuns pe străzi, în oraşe şi în curţile noastre”, declară deputatul USR Daniel Blaga, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și membru în Comisia pentru administrație.

Prin amendamentele depuse înaintea ședinței comune de azi a Comisiilor pentru agricultură și pentru administrație, USR vrea ca viețile oamenilor să fie apărate prin măsuri eficiente de intervenție, dar și prin prevenție și educație”.

USR cere să fie extrase doar exemplarele de urși care coboară în intravilan sau care creează probleme, iar procedura de intervenție să fie simplificată astfel încât primarii să poată adopta rapid măsuri eficiente de protejare a comunității.

Concret, USR propune modificarea OUG 81/2021 astfel încât să nu fie obligatorie intervenția graduală:
Art. 5. (1) Intervenția imediată asupra exemplarelor de urs aflate în intravilanul localităților se efectuează începând cu metoda alungării.
(2) În cazul în care exemplarul alungat revine în 24 de ore în intravilanul localităților, echipa de intervenție procedează la tranchilizarea și relocarea acestuia, dacă se îndeplinesc condițiile relocării, sau la extragerea ursului prin eutanasiere sau împușcare.

Extragerea ursului prin eutanasiere sau împușcare ar urma să se facă în anumite condiții, ca și până acum.
În ceea ce privește cota de prevenție, adică numărul de exemplare de urs brun care pot fi împușcate anual în scopul prevenirii atacurilor și a pagubelor materiale, USR cere ca aceasta să se realizeze exclusiv prin personalul tehnic al fondurilor de vânătoare, nu prin vânători.

De asemenea, USR cere urgentarea rezultatului recensământului științific pe probe genetice pentru a putea ști câți urși avem în România și câți trebuie recoltați.
„Noi, USR, am scris amendamente care o să rezolve o parte din problemele create de urși. Mi-e teamă însă că interesele vânatorilor, reprezentate de PSD-PNL, vor fi satisfăcute foarte curând. Nu va conta că cetățenii nu vor fi protejați și nu se vor rezolva incidentele și pagubele provocate de ursul brun. Se dorește ca fondurile de vânătoare să poată să vândă exemplare de urs cu bani frumoși. Iar asta înseamnă că vânătorii vor împușca exemplare mari, în inima padurii, care nu au coborât în intravilan și nu au creat niciodată probleme”, afirmă senatorul USR Aurel Oprinoiu, președintele Comisiei pentru mediu din Senat.
Legea privind urșii va fi dezbătută luni, de deputații convocați într-o sesiune de urgență.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că România derulează un proiect prin Banca Mondială privind dotarea centrelor de medicină legală. Acest termen de testare de 72 de ore va putea să fie scurtat, a explicat Rafila.

Proiectul a început în luna mai și se află într-o fază avansată. Grupul tehnic de lucru a elaborat specificațiile tehnice, încât la nivel național să fie dotate toate cele șase institute de medicină legală, dar și cele 36 de servicii de medicină legală, a anunțat ministrul Sănătății.

Alexandru Rafila susține că achiziția va fi realizată utilizând procedurile Băncii Mondiale și că după achiziție va fi asigurată instalarea echipamentelor și trainingul personalului.
„El va deveni operațional până la sfârșitul acestui an, iar acest termen de 72 de ore care este prevăzut în ordonanță practic, din punctul meu de vedere, va putea să fie scurtat, pentru că fiecare județ va beneficia de un astfel de laborator care poate să facă atât determinări calitative, cât și determinări cantitative a substanțelor stupefiante”, a mai spus Rafila.

În paralel, cele șase, șapte unități operaționalizate și care pot face din punct de vedere tehnic aceste determinări au arondate un număr de județe, iar probele biologice vor fi transportate de către MAI, mai susține ministrul.
„Facem tot posibilul, inclusiv angajarea de personal suplimentar în aceste centre care sunt deja dotate, încât acest termen de 72 de ore să fie respectat”, a precizat Alexandru Rafila.
Guvernul a adoptat joi ordonanța privind siguranța rutieră.

„Continuăm să aducem aparatură medicală nouă și performantă pentru diagnostice cât mai precise și tratamente inovatoare. A fost achiziționat un SPECT-CT, un echipament modern de medicină nucleară, care va oferi pacienților acces la investigații scintigrafice moderne. Înlocuim astfel vechiul echipament de scintigrafie, în cadrul unei investiții de peste un milion de euro”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

SPECT-CT-ul permite medicilor să analizeze din punct de vedere funcțional diferite țesuturi și organe, folosind o tehnologie avansată de procesare și creare a imaginilor. Acest echipament medical este utilizat pentru diagnosticarea unei game complexe de afecțiuni, inclusiv cele din sfera oncologică.

 “Noul SPECT-CT oferă imagini de înaltă rezoluție, reducând și timpul necesar pentru obținerea și interpretarea rezultatelor. Înainte de instalarea noului echipament, va fi amenajat spațiul în care va funcționa acest echipament medical”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Premierul Marcel Ciolacu a comentat ultimele statistici privitoare la inflația din România. Scăderea, pentru a patra lună consecutiv, a inflației, este confirmarea că acest Guvern este pe traseul corect, a spus premierul.

Declarațiile au fost făcute joi în timpul ședinței de Guvern.

„Scăderea, pentru a patra lună consecutiv, a inflației, care a ajuns în iunie la 4.9% este confirmarea că acest Guvern este pe traseul corect pentru a-i proteja pe români de scumpiri. Sunt convins că prețurile vor scădea în continuare”, a declarat Marcel Ciolacu.

El a mai spus că Guvernul va continua să plafoneze prețurile la produsele românești.
„Totodată, sunt convins că măsurile de plafonare a prețurilor la energie și gaze, respectiv a adaosurilor comerciale la alimentele de bază vor continua să producă efectele dorite. Și anunț public că nu renunțăm nici la plafonarea adaosurilor pentru toate produsele românești”, a adăugat Ciolacu.
Rata anuală a inflatiei a coborât în luna iunie la 4,9%, după ce în luna mai a fost de 5,1%, iar în aprilie de 5,9%.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că încă 4 miliarde de euro au fost contractate în ultima lună pe programele din exercitiul financiar 2021-2027 aferente Politicii de Coeziune

Anunțul a fost făcut miercuri, pe Facebook.
„Daca ar fi să fac o comparație cu vechea perioadă de programare 2014-2020, în anul 3 de implementare (2016) Romania reușea să aibă contracte semnate de doar 1,5 miliarde euro (și, evident, ne întrebam cu toții când vom reuși să absorbim banii europeni destinați României). Iată că acum, în doar o lună, semnam contracte de peste dublul valorii pe care o semnau reprezentanții României din acea perioadă într-un an întreg”, a comentat Adrian Câciu.

Potrivit ministrului, valoarea totală a contractelor semnate în acest an este de 10 ori mai mare decât a fost în exercițiul anterior raportat la același moment al implementarii cadrului financiar multianual (iulie 2016).
„Valoarea contractelor semnate pe programele finanțate din Politica de Coeziune 2021-2027 a ajuns la 15 miliarde euro (33% din alocare) la această dată, iar încă 6 miliarde de euro sunt în curs de contractare. Dacă vrei să ai absorbție de fonduri europene trebuie să ai contracte și beneficiari care să implementeze proiectele. Și să ai proiecte mature care să aducă beneficiul calitativ al absorbției și anume dezvoltarea economică menită să asigure convergența către economiile dezvoltate ale Europei”, a explicat ministrul Câciu.

Partidul REPER solicită o anchetă guvernamentală privind organizarea sesiunii de vară a bacalaureatului 2024. Informațiile apărute în spațiul public indică posibile interferențe în procesul de elaborare a subiectelor de examen, punând sub semnul întrebării integritatea întregului proces educațional, este justificarea demersului.

„În cazul în care există și cele mai mici suspiciuni asupra unei intervenții politice în elaborarea subiectelor de examen, aceste informații pot periclita coerența, obiectivitatea și legitimitatea întregului demers. În ultimii doi ani, asistăm la o decredibilizare a evaluărilor standardizate și la o estompare a legitimității acestora în spațiul public, în tocmai din cauza acestei gestiuni deficitare a procesului de organizare a examenelor. Solicităm un audit guvernamental asupra situației organizării examenului de bacalaureat, precum și un dialog național cu privire la reforma evaluărilor standardizate și o strategie de sprijin pentru elevii care susțin aceste examene”, a declarat Simina Tulbure, deputată REPER și membră în Comisia pentru învățământ.
REPER propune 10 soluții:
1. Anchetă guvernamentală independentă asupra organizării bacalaureatului 2024
2. Reformarea urgentă și transparentă a procesului de elaborare a subiectelor de examen
3. Implementarea unor măsuri antifraudă avansate tehnologic
4. Inițierea unui dialog național pentru reforma evaluărilor standardizate
5. Dezvoltarea unor strategii de sprijin personalizat pentru elevii care susțin examenele naționale
6. Revizuirea curriculei școlare pentru a reflecta mai bine nevoile actuale ale societății și economiei
7. Investiții semnificative în formarea continuă a cadrelor didactice
8. Crearea unui sistem de monitorizare independent pentru asigurarea calității în educație
9. Dezvoltarea unei strategii naționale de digitalizare a educației
10. Salarii competitive pentru profesori și introducerea unor criterii de bonificare pe baza rezultatelor, diferențiate în funcție de parametrilor socio-economici ai localităților unde activează.

Comisia Europeană a anunțat că va oferi Republicii Moldova un împrumut în valoare de 50 de milioane de euro în condiții avantajoase. O plată suplimentară de 22,5 milioane de euro sub formă de granturi se va efectua până la sfârșitul lunii iulie.

CE anunță că sprijinul financiar va ajuta Moldova să își acopere o parte din nevoile de finanțare pentru 2024. De asemenea, ajutorul va sprijini stabilitatea macroeconomică a țării, permițându-i în același timp continuarea reformelor.

„Deși economia sa a înregistrat o creștere modestă în 2023, după o recesiune profundă în 2022, Republica Moldova este în continuare afectată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și continuă să se confrunte cu provocări grave în materie de securitate energetică”, anunță Comisia Europeană.
Aceasta este a patra tranșă din cadrul actualei asistențe macrofinanciare acordate Moldovei, după ce Comisia a concluzionat că țara a îndeplinit condițiile de politică convenite cu UE pentru deblocarea acestei plăți.
„Moldova a îmbunătățit guvernanța sectorului său public și a consolidat independența Băncii Naționale a Moldovei. Republica Moldova a consolidat, de asemenea, statul de drept, adoptând o lege privind evaluarea extraordinară (și anume, verificarea de securitate completă) a judecătorilor. S-au înregistrat, de asemenea, progrese în ceea ce privește combaterea corupției printr-o mai bună colaborare între agențiile de combatere a corupției și autoritățile de aplicare a legii. De asemenea, Moldova a luat măsuri pentru a sprijini energia din surse regenerabile și și-a reformat Codul vamal, care este acum pe deplin aliniat la Codul vamal al Uniunii. În plus, Moldova a adoptat o strategie națională pentru dezvoltare economică, care oferă o viziune ambițioasă pentru orientarea politicilor sale economice până în 2030”, mai anunță CE.

Asistența macrofinanciară face parte din efortul mai amplu al UE de a sprijini Republica Moldova pentru a face față numeroaselor provocări cu care se confruntă în ultimii ani. Contribuția totală se va ridica la 295 de milioane EUR și va ajuta, de asemenea, Moldova să avanseze pe calea sa europeană.