„Nu putem vorbi terminarea primului val. După ce vom fi siguri că s-au respectat aceste reguli şi vom avea un număr mai mic de cazuri, atât cazuri noi, cât şi cazuri în terapie, putem spune că am gestionat o primă etapă, sau un prim val".

Tătaru a spus că vârful acestui prim val a fost atins. „Când am început să gestionăm acest prim val previzionam 10-12.000 de îmbolnăviri, în condiţiile sărbătorilor pascale sau a zilelor libere de 1 mai, momente greu de gestionat. Am trecut de vârful de 15.000. Suntem într-o scădere a numărului de cazuri active, de la o zi la alta", a adăugat oficialul... mai multe aici.

"În luna aprilie, în plină criză suprapusă, şi economică şi de sănătate, am reuşit să încasăm mai mult la buget decât s-a încasat anul trecut. Luna mai nu o să arate foarte bine, intrăm acum în perioada aceasta - aprilie şi mai sunt două luni de foc, dar trebuie să repornim economia şi să relaxăm şi mai mult politica fiscală şi politica monetară, pentru că ne trebuie un iunie puternic ca să putem să evităm orice scădere anul acesta", a afirmat Florin Cîţu.Încasările bugetare în luna mai nu vor arăta foarte bine, astfel că politicile fiscală şi monetară trebuie relaxate şi mai mult, pentru ca încasările din iunie să fie foarte bune, ... citeste  mai multe aici.

Florin Cîțu a subliniat că în luna aprilie încasările la buget au fost mai mari cu aproximativ un miliard de lei faţă de aceeași perioadă a anului trecut,„în condițiile în care în 2019 România nu se confrunta cu o situație de criză”.  Întreaga economie se va stabiliza până în iulie, a apreciat Cîțu într-o intervenție la Digi24. 

„Am returnat în economie prin rambursări de TVA 6 miliarde de lei în două luni. Am decontat concedii medicale în medie de 400 de milioane de lei în martie şi aprilie. Până am venit noi la guvernare erau şi de 50 de milioane de lei. Am dat banii companiilor înapoi, banii lor de drept, iar companiile au răspuns, au plătit la rândul lor alte facturi şi acei bani s-au întors către buget”, a explicat Cîţu.„Avem acum IMM Invest, urmează şi fratele mai mare al lui IMM Invest, prin Eximbank, pentru companii mari şi vor urma şi alte produse. Să comparăm cu celelalte proiecte implementate în România în ultimii trei ani de zile când doi trei ani la rând stăteau companiile respective şi nu primeau banii de la stat. Aici vorbim de câteva zile. Start-up Nation, un program implementat de socialişti în ultimii ani. Când am venit la guvernare, în noiembrie, erau în buget 50 milioane de lei pentru Start-up Nation, iar facturile pentru 2017, 2018 şi 2019 erau de aproape un miliard 500 de milioane de lei. A trebuit să punem bani în buget, la rectificarea bugetară, a crescut deficitul bugetar, dar trebuia să plătim acele facturi. Oamenii luaseră împrumuturi de la bănci ca să-şi finanţeze afacerea pe promisiunea că o să fie plătiţi de la stat. Noi nu facem aşa. A durat câteva zile şi companiile veţi vedea că îşi primesc banii. Eu spun că IMM Invest este un program de succes şi dacă merge la fel de bine pe cât ne aşteptam că merge suntem pregătiţi să creştem plafonul mai sus de 15 miliarde de lei ca tot mai multe companii din România să aibă acces la acest produs”, a spus Cîțu.

„Probabil în a doua etapă de relaxare, să vedem ce se întâmplă după două săptămâni în această stare de alertă, epidemiologii vor analiza, şi voi da un răspuns şi cu privire la transportul cu microbuze”, a spus Vela prin intermediul unui mesaj video postat pe pagina sa de Facebook.

Legat de nelămuririle privind declarația pe proprie răspundere pentru deplasările în afara localităților de domiciliu, acestea vor putea fi completate cu specificația „pentru nevoi speciale”.

„Declaratia va fi completată inclusiv cu aceste motive de deplasare. Vă veți putea deplasa pentru nevoie personale și pentru nevoile animalelor de companie, daca produsele căutate nu se gasesc pe raza localității de domiciliu”, a spus Vela... citeste mai multe aici.

Legea inițiată de PSD prevede:

- plafonarea prețurilor asupra acelor produse care au legătură cu starea de urgență, respectiv medicamente OTC incluse în protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-Cov-2 (dispozitivele medicale de protecție, materiale sanitare, precum și unele suplimente alimentare), stabilindu-se la prețul de producție/import un adaos comercial pe lanțul de distribuție și vânzare cu amănuntul de maximum 10% pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării acesteia;

- plafonarea prețurilor la raft ale alimentelor care fac parte din coșul minim de consum lunar, stabilindu-se la prețurile de livrare ale producătorului un adaos pe lanțul de distribuție și vânzare cu amănuntul de maximum 10% pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării acesteia.

Adoptată de Senat, legea mai trebuie votată de Camera Deputaților ca să ajungă spre promulgare la Președintele României.

Guvernul spune însă că plafonarea prețurilor de către Parlament ar reprezenta o încălcare a Constituției.

„II.Observații

1. Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede, la art. 4 alin. (3), că: „Pentru sectoare economice determinate şi în împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri”. De asemenea, potrivit alin. (4) al aceluiași articol: ,,Intervenţia Guvernului în situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) se face cu avizul Consiliului Concurenţei”.

Astfel, potrivit prevederilor anterior citate, competenţa de a dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora, în situaţii de criză ori dezechilibru major între cerere și ofertă, revine Guvernului. În acord cu dispoziţiile sus-menţionate, astfel de măsuri se dispun prin acte de nivel secundar, respectiv prin hotărâri de Guvern.

În considerarea celor anterior expuse, apreciem că adoptarea prezentelor măsuri, prin lege, de către Parlament, ar constitui, implicit, o încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituția României, republicată, referitoare la principiul separației și echilibrul puterilor în stat. Astfel a statuat și instanța de contencios constituțional, în jurisprudența sa, reținând, într-un caz similar, încălcarea competenței Guvernului de către Parlament: „înfiinţarea unei societăţi, precum cea de faţă, se dispune printr-un act de reglementare secundară, care se subsumează competenţei autorităţii administraţiei publice centrale.

Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare a actelor cu caracter infralegal, administrativ şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii. Din această perspectivă, Curtea reţine că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive, singura autoritate publică cu atribuţii în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ”

De asemenea, într-o altă decizie, Curtea a mai reţinut că „acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă. Or, o astfel de interpretare este contrară celor statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa şi, prin urmare, în contradicţie cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale”, scrie Guvernul Ludovic Orban, într-un punct de vedere asupra legii.

Guvernul Orban susține că 171 de parlamentari PSD în frunte cu liderul formațiunii, Marcel Ciolacu, sunt pe cale să adopte o lege neconstituțională dacă plafonează prețul la alimente și medicamente, motivația Executivului fiind că o asemenea decizie o poate lua doar Guvernul.

"Un nou drum judeţean intră în modernizare

Am demarat lucrările pe DJ254, pe ruta Iveşti – Călmăţui – Griviţa. Este vorba de drumul care leagă DJ251de DN25. Vom moderniza de la zero aproape 16 km de pe acest drum.
Vor fi realizate lucrări ample de consolidare a fundaţiei drumului, se va lărgi partea carosabilă, vom interveni la două poduri şi nu mai puţin de 52 de podeţe, vom amenaja trotuare pe o lungime de 8,5 km şi se vor realiza peste 26 de km de şanţuri din beton. Primele lucrări vor fi realizate la ieşirea din localitatea Griviţa spre Călmăţui, în zona localităţii Iveşti şi de la intersecţia cu DJ 251 către localitatea Griviţa. Este un proiect cu fonduri europene, în valoare de aproape 34 de milioane de lei(340 miliarde lei vechi)", a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Proiectul de modernizare este realizat de Consiliul Județean cu fonduri europene, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de 18 luni.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 1,42 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni obligaţiuni de stat, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Astfel, Finanţele au atras 274 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitate la 136 de luni, la un randament mediu de 4,77%, şi 1,15 miliarde de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont pe 12 luni, la un randament de 3,04%... continuarea aici.

Președintele Klaus Iohannis avertizeaza că ridicarea stării de urgență în România nu înseamnă finalul epidemiei de coronavirus și că, dacă situația se va înrăutăți și se va ajunge la aglomerarea spitalelor, nu va ezita să instituie din nou starea de urgență.

Declarația susținută joi seară de Klaus Iohannis:

Astăzi este ultima zi în care România se mai află în stare de urgență. Suntem la finalul a două luni dificile, în care cei mai mulți dintre dumneavoastră, majoritatea covârșitoare, ați respectat cu strictețe restricțiile instituite de autorități. Ați stat în case, ați renunțat să vă mai vedeți familia și prietenii, v-ați schimbat cu totul întreaga viață punând mai presus nu doar sănătatea voastră, dar și pe a celorlalți.
Printr-un efort național, am reușit să stopăm răspândirea rapidă a epidemiei și să limităm semnificativ numărul de victime.
Dumneavoastră, dragi români, sunteți eroii acestui efort național. Vă mulțumesc pentru toate sacrificiile pe care le-ați făcut!
Acum, când încheiem cele două luni de stare de urgență și tragem linie, putem spune cu toată certitudinea: împreună am salvat vieți. Așa arată o națiune puternică și unită. Și la fel de puternici și uniți trebuie să continuăm și în lunile următoare, pentru că lupta cu acest virus nemilos este departe de a se fi încheiat.
România a acționat rapid și a luat primele măsuri preventive chiar înainte de a avea cazuri confirmate de îmbolnăvire cu COVID–19. Era obligatorie instituirea unor măsuri excepționale dacă voiam să reducem răspândirea virusului. Deși numărul de îmbolnăviri atunci era mai mic decât în cazul multor altor state, la data de 16 martie România a intrat în stare de urgență, fiind printre primele țări care au făcut un astfel de demers. Faptul că a fost o decizie bună a autorităților o confirmă numărul redus de infectări și de decese.
Fiecare viață pierdută a însemnat o înfrângere pentru noi în bătălia pe care am început-o în februarie și pe care o vom continua multă vreme de acum înainte. Dar știm sigur că fără aceste măsuri, unele foarte dure, precum carantinarea unor localități, restricționări severe de circulație, închiderea școlilor, suspendarea întregii activități a restaurantelor, magazinelor comerciale, numărul victimelor ar fi fost mult, mult mai mare.
Unde se află România la finalul stării de urgență? Vă spun doar câteva cifre, care să ne ofere o imagine generală:
Astăzi, la data expirării stării de urgență, România înregistrează 16.247 de cazuri de îmbolnăvire, cu 245 de cazuri noi de ieri până astăzi, ceea ce arată un trend epidemiologic în ușoară scădere. Numărul de cazuri vindecate - 9.053 astăzi - este mai mare decât cel al cazurilor active, și anume astăzi 6.148.
225 de pacienți se află internați în secțiile de tratament intensiv și vreau să menționez că pe toată durata stării de urgență nu s-au înregistrat depășiri de capacitate în sectorul de tratament intensiv.
La începutul stării de urgență, în România capacitatea zilnică de testare a fost de 704 teste pe zi. Astăzi, prin efortul concertat al autorităților, capacitatea de testare a crescut progresiv, am ajuns la un număr de 10.643 de testări pe zi. Până la această dată, în România au fost efectuate 277.804 teste.
Vreau să mulțumesc încă o dată medicilor și personalului medical pentru eforturile extraordinare din toată această perioadă! Protejarea cu prioritate a cadrelor medicale prin dotarea cu celeritate cu echipamente și materiale sanitare - măști de protecție, combinezoane, mănuși, echipamente medicale și substanțe dezinfectante - a fost esențială în lupta cu răspândirea virusului.
România, din păcate, a fost foarte puțin pregătită pentru a face față unei crize. În rezerva statului nu am găsit, așa cum ar fi fost normal, toate materiale necesare într-o situație de urgență. Am fost nevoiți să identificăm rapid soluții și iată că am reușit ca, într-un timp foarte scurt, să achiziționăm tot ce era nevoie.
Situația fără precedent cu care ne-am confruntat în aceste săptămâni ne-a pus în față o oglindă de multe ori nemiloasă pentru ce a însemnat eșecul din ultimii 30 de ani în fundamentarea unui stat eficient. Nu este prima dată când spun că cea mai importantă reformă de care România are nevoie este reconstrucția statului. Este un obiectiv ambițios, care nu se poate realiza în patru ani, dar este obligatoriu să începem resetarea pentru a putea dezvolta țara noastră. Sănătatea, educația, administrația, sistemele ignorate atâția ani și căpușate, trebuie să fie prioritățile noastre. Dacă aceste sisteme nu sunt puternice, statul se îndoaie.
În plus, în această perioadă ne-am confruntat și cu o legislație aproape inexistentă, în orice caz insuficientă pentru o situație de criză. A trebuit să ne descurcăm pe baza a două-trei acte normative adoptate destul de neglijent în urmă cu 20 de ani. În trei decenii, nu s-a construit în România o legislație coerentă, prin care statul să poată face față inclusiv unei epidemii extinse. Guvernul este obligat să se adapteze permanent la puținele resurse legislative pe care le are la dispoziție, în timp ce în Parlament politicieni vechi și retrograzi au încercat să dărâme și modestele instrumente pe care le aveam la dispoziție.
Am văzut de altfel chiar zilele trecute cu câtă iresponsabilitate unii parlamentari erau gata să facă aproape inoperabilă și legea privind starea de alertă.
Această situație nu mai poate continua! Legislația trebuie croită într-un mod coerent, astfel încât să permită intervenția rapidă a statului. Într-o situație de urgență ori de alertă, Guvernul, indiferent de culoarea politică, este cel care trebuie să ia măsuri imediate pentru că el are instrumentele executive pentru a le pune în practică rapid atunci când se impune.
În ultimele săptămâni, s-au văzut foarte bine deficiențele statului. Dar această perioadă ne-a arătat și că cele mai grele provocări pot fi depășite dacă Executivul, reprezentat de președinte și Guvern, lucrează ca o echipă. Și acesta este modul de funcționare corect într-un stat consolidat, ca Președintele și Guvernul să își înțeleagă responsabilitățile și să colaboreze pentru a proteja cetățenii.
De mâine intrăm într-o nouă etapă, pentru că încetarea stării de urgență nu echivalează, din păcate, cu finalul epidemiei.
Din punct de vedere medical, avem ceva semnale pozitive, dar trebuie să conștientizăm cu toții că pericolul reprezentat de acest virus este departe de a fi trecut. Ce am făcut până acum s-a dovedit eficient și am reușit să ținem epidemia sub control. În continuare sunt însă necesare măsuri pentru revenirea la o viață mai apropiată de normalitate, dar în aceleași condiții de maximă siguranță.
Astăzi, Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență declară starea de alertă și va institui toate reglementările obligatorii prin care vor fi menținute măsurile de prevenție. Am văzut discuții în spațiul public legate de intrarea în vigoare a noii legi privind starea de alertă abia de luni, iar unii politicieni, care se dovedesc total iresponsabili, alimentează ideea de vid legislativ.
Dragi români, nu vor urma trei zile fără reguli și restricții! Reîntoarcerea bruscă la situația de dinainte de pandemie este imposibilă. Virusul nu ține cont de acte administrative, iar renunțarea prematură la toate regulile care s-au dovedit bune ar însemna o gravă eroare.
Avem un cadru legal în vigoare și în baza lui vor fi luate toate deciziile pentru ca inclusiv în următoarele trei zile să păstrăm toate regulile necesare pentru ca sănătatea și viața cetățenilor să nu fie puse în pericol.
Intrarea în starea de alertă aduce cu sine riscuri noi și responsabilități suplimentare pentru toți cei care își vor relua, într-o formă sau alta, activitatea.
Distanțarea socială, munca de acasă acolo unde este posibil, respectarea tuturor normelor de igienă, purtatul măștii de protecție sunt esențiale pentru a putea controla și în continuare epidemia.
Fără aceste măsuri și reguli, fără responsabilitatea fiecăruia dintre noi, lucrurile pot ușor degenera.
Și vreau să fiu foarte clar: Dacă situația se va înrăutăți și datele vor arăta un număr galopant de infectări, care va duce la supraaglomerarea spitalelor, atunci nu voi ezita să declar din nou stare de urgență!
Să nu compromitem, așadar, tot ce am realizat până acum cu mari sacrificii!
COVID-19 este o boală greu de combătut tocmai pentru că oamenii îi pot infecta pe ceilalți fără să dezvolte simptome și fără să fie conștienți de riscul pe care îl reprezintă pentru semenii lor.
Această particularitate a bolii, care nu ne permite să știm sigur cine e infectat și cine nu, arată cât de important este să purtăm toți măști în spațiile publice.
Păstrând distanțarea socială și purtând mască ne protejăm pe noi înșine, îi protejăm pe cei de lângă noi și le ușurăm munca medicilor, cei aflați în linia întâi. Este fundamental să înțelegem că facem aceste lucruri nu de teama amenzilor, ci pentru că sunt spre binele nostru și al celor de lângă noi.
Nimeni nu poate spune cu precizie când vom depăși această pandemie. Ce știm însă cu siguranță este că depinde de fiecare dintre noi să facem ca acest lucru să se întâmple cât mai repede.

Părinţii îşi pot lua zile libere şi în perioada imediat următoare încetării stării de urgenţă, au decis miercuri deputaţii, prin adoptarea proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, transmite Agerpres.

Acest proiect, care a fost susţinut în plen de toate grupurile parlamentare şi adoptat în unanimitate, urmăreşte extinderea aplicării actului normativ de bază şi pe perioadele vacanţelor şcolare în situaţia în care este decretată stare de urgenţă.

Marcel Ciolacu a vorbit, miercuri seara, despre cele trei zile fără reglementări dintre expirarea stării de urgenţă şi intrarea în vigoare a stării de alertă.

"Nu cred că românii au stat în casă de frica amenzilor aberante sau a acestui stat poliţienesc din ultimile două luni. Eu cred că românii au suficientă maturitate şi discernământ să respecte aceste trei zile şi să nu se expună nici pe ei, nici familiile lor", a declarat Marcel Ciolacu, potrivit dcnews.ro.