Emilia Nita

Premierul Florin Cîțu a scris pe Facebook, joi, că se așteaptă ca fiecare ministru să prezinte public execuția bugetară, în următoarele zile. Șeful guvernului a mai spus că acesta reprezintă un „indicator esențial” pentru evaluarea profesionalismului miniștrilor.

 „Zilele acestea am fost întrebat foarte des despre execuţia bugetară a fiecărui minister. Românii trebuie să ştie cum sunt cheltuiţi banii publici. Mă aştept ca, în următoarele zile, fiecare ministru să prezinte public execuţia bugetară pentru ministerul pe care îl conduce. Este imperativ să fim transparenţi.

Românii trebuie să ştie stadiul de execuţie al fiecărui proiect pentru care s-au cerut bani la începutul anului. Execuţia bugetară este un indicator esenţial pentru evaluarea profesionalismului fiecărui ministru din Guvernul pe care îl conduc”, a scris Cîţu, pe Facebook. 

Claudiu Năsui, ministrul Economiei, a anunțat eliberarea din funcție a încă doi administratori „speciali” pentru privatizare. Este vorba despre cei de la Tohan și Carfil, care aveau salarii de 8.962 de lei și 9.000 de lei pe lună. Asta deși aceste companii înregistrează pierderi mari și generează datorii la bugetul de stat.

„Azi mai închidem două sinecuri.Eliberăm din funcție administratorii „speciali” pentru privatizare de la Tohan și Carfil. Este categoria de sinecuri apărută în 2002 și care a dăinuit până azi. În teorie, acești administratori speciali ar fi trebuit să pregătească companiile de stat pentru privatizare. În practică, nu fac nimic. Dimpotrivă, își iau bani atât timp cât compania nu este privatizată. Tohan și Carfil sunt două companii de stat care au astfel de administratori „speciali”. Salariile lor erau de 8.962 de lei și 9.000 de lei pe lună. De unde bani? Din banii companiilor, care mai departe fac pierderi și generează datorii la stat. Datorii care sunt șterse periodic. Deci din banii noștri, ai contribuabililor”, a scris Claudiu Năsui, pe Facebook.

Ministrul Economiei spune că Tohan SA a avut, în 2020, pierderi de 3.6 milioane de lei și că are datorii la stat de peste 30 de milioane de lei. Iar Carfil SA avea pierderi de 11 milioane de lei, în 2020, și are datorii de peste 15 milioane de lei.

„La un moment dat va trebui să ne oprim cu toate sinecurile și toate categoriile „speciale”. În ministerul economiei și în companiile care au rămas la economie, reforma continuă. Trebuie să punem stop găurilor negre și companiilor de stat căpușate”, a scris Claudiu Năsui

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, susține că este exclus ca social-democrații să voteze un guvern minoritar PNL, precizând că militează ori pentru un guvern minoritar PSD, ori pentru un guvern minoritar USR, ori pentru alegeri anticipate.

”Este exclus ca Partidul Social Democrat să voteze un guvern minoritar PNL. Sunt soluţii, există guverne minoritare, poate să fie guvern minoritar PSD, poate să fie guvern minoritar USR, pot să fie alegeri anticipate. Vom vedea atunci”, a declarat Marcel Ciolacu la România TV.

Potrivit lui Ciolacu, „actualul Parlament nu mai reflectă realitatea şi opţiunile românilor”.

”Îl anunţ pe domnul preşedinte că după şase luni de la alegerile forţate de către dânsul şi de către domnul Orban, şi cu morţi ascunşi pe care îi raportăm şi acum, actualul Parlament nu mai reflectă realitatea şi opţiunile românilor”, a mai adăugat Marcel Ciolacu.

Premierul Florin Cîțu susține că, indiferent de evoluția situației epidemiologice din România, economia va rămâne deschisă în perioada următoare. 

„Trebuie să vorbim și cu specialiștii, au venit multe propuneri de la Ministerul Sănătății și data trecută, unele dintre ele le-am acceptat, altele nu. Unele erau să închidem magazinele la 15:00 în weekend, nu am mers pe acele variante, deci dați-mi voie întâi să văd ce spun și specialiștii și apoi vom lua o decizie. Vă pot spune clar un singur lucru: eu nu voi închide piețele agroalimentare, nu voi închide mall-urile, nu voi închide economia. Economia va fi deschisă în perioada următoare, economia nu va fi închisă”, a declarat premierul Cîțu. 

 

PMP cere Guvernului să folosească banii publici pentru dezvoltarea țării, nu pentru interesele politice de moment. Astfel, face apel ca rectificarea bugetară să vină în întâmpinarea dorințelor și nevoilor societății, nu în buzunarele primarilor liberali.
 
 
„PMP speră ca discursurile premierului Cîțu privind corectitudinea financiară să fie acoperite de realitatea construirii ajustărilor bugetare, încât creșterea economică să se reflecte în investiții, sprijinirea sectorului privat, în dezvoltarea locală și susținerea educației și a sănătății”, a transmis PMP, într-o postare pe FB.
 
Premierul Cîțu trebuie să conștientizeze că principala sa responsabilitate este să guverneze România, nu să fie preocupat de ambițiile sale politice. De aceea, țara așteaptă rezultate , nu promisiuni și campanie electorală, pe spatele oamenilor.
 
Partidul Mișcarea Populară consideră că ieșirea din criza economică generată de pandemie „este meritul sectorului privat și al creșterii consumului, nicidecum al acțiunilor guvernamentale, care au venit cu întârziere, fără o coerență și o strategie unitară”.
 
„Poate nu este prea tarziu ca Guvernul să gândească în termenii interesului național și să ne ofere o rectificare bugetară pozitivă, cu o puternica injecție financiară pentru o dezvoltare durabilă. De asemenea, executivul nu trebuie să uite corelarea rectificării cu PNRR ca nu cumva să pierdem banii europeni”. conchide PMP.

AUR avertizează coaliția de guvernare PNL-USRPLUS-UDMR că este pe cale să depășească o linie roșie prin noile măsuri de restricție anunțate, care urmăresc condiționarea libertății de mișcare a românilor de prezentarea unei dovezi de vaccinare.

Potrivit reprezentanților AUR măsurile sunt lipsite de sens, discriminatorii, au potențialul de a da naștere unor tensiuni sociale și vor lovi în plin agenții economici din România.
„Dacă membrii coaliției de guvernare mai au un dram de înțelepciune, le cerem să renunțe la aceste intenții agresive, înainte de a produce un rău ireparabil în societate”, spun cei de la AUR.

AUR a depus la Senat un proiect de lege împotriva discriminării pe motiv de vaccinare, care prevede sancțiuni cu amendă de la 3.000 lei la 30.000 lei, dacă discriminarea vizează o persoană, respectiv cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei, dacă discriminarea vizează o categorie sau un grup de persoane. Potrivit proiectului, emiterea oricărui act normativ care discriminează pe bază de vaccin va fi considerată infracțiune și sancționată cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

Profesorii care nu vor dori să se vaccineze ar putea fi testaţi periodic, înainte să intre în şcoală, a anunțat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

„Acest proces trebuie să continue, pentru a putea garanta siguranţa din perspectivă sanitară în şcoli. Facem cu toţii tot ce putem mai bine şi ce stă în dreptul nostru pentru a promova necesitatea vaccinării, pentru a putea avea garanţia derulării şcolii cu prezenţă fizică, pentru a nu mai înregistra alte pierderi decât cele pe care şcoala le-a suferit deja”, a spus ministrul Educaţiei la un post tv, conform news.ro.

Întrebat dacă ia în calcul varianta ca profesorii nevaccinaţi să nu intre la ore, ministrul a replicat: „Întotdeauna pledez pentru prezentarea de argumente, cu multă perseverenţă şi cu competenţă asigurată de personalul medical, pentru ca şi aceia dintre colegii noştri care nu au înţeles încă importanţa vaccinării pentru ei înşişi şi pentru întreg sistemul de educaţie să poată înţelege acest lucru. Nu sunt un adept al obligativităţii, dar avem aceste discuţii cu Ministerul Sănătăţii. Vom vedea care sunt măsurile care se impun de comun acord între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii”.

Europarlamentarul Dacian Cioloș susține că strategia pentru păduri lansată de Comisia Europeană trebuie îmbunătățită astfel încât să răspundă situațiilor specifice din mai multe state membre. Totuși, Cioloș îi critică pe guvernanții din România pentru că nu au discutat această problemă.

Strategia este binevenită, dar are nevoie de îmbunătățiri, susține europarlamentarul Dacian Cioloș. O strategie și un set de măsuri pentru gestionarea pădurilor care ar aduce mai multă trasabilitate și transparentă în privința tăierilor de pădure, la folosirea lemnului în mod mai durabil și la adevărata lui valoare și responsabilități asumate de statele membre pentru împăduriri masive nu au cum sa facă rău pădurilor României.

Subiectul trebuia discutat în coaliția de guvernare, susține Cioloș.

„Este regretabil că acest subiect atât de important pentru România nu a fost discutat în Coaliția de guvernare. Situația pădurilor noastre și problemele pe care le avem cu tăierile masive și protejarea fondului forestier nu au nimic de-a face cu situația pădurilor din țările scandinave. Cu atât mai puțin cu situația din țări care își protejează pădurile acasă, dar sprijină exploatarea pădurilor în alte state membre, precum Austria”, este opinia lui Dacian Cioloș.

Politicianul român mai spune că susține ideea unei strategii europene pentru păduri.

„Susțin conturarea unei viziuni europene despre managementul pădurilor încă de pe când eram comisar european pentru Agricultură. Sigur, este nevoie și de alocarea unor resurse financiare adecvate, dar înainte de a ne fi alăturat demersului inițiat de alte state membre, aș fi vrut să fi citit și să fi discutat o analiză onestă despre plusurile și minusurile pentru România ale acestei strategii europene”, a precizat europarlamentarul român.

Premierul Florin Cîţu anunță că Guvernul pe care-l conduce pune accentul asupra reformei și investițiilor în baza unui plan de dezvoltare a României gândit până în 2028. Declarația a fost făcută la evenimentul „Grand Matinal Digital”, organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România. Principalele discuții au fost despre capitalul uman.

„În condițiile în care vom beneficia în următorii ani de finanțări din PNRR și fonduri europene de 76,2 miliarde de euro, România are șansa să facă saltul la un mod de dezvoltare în care locurile de muncă să fie bine plătite, iar investițiile să aibă valoare adăugată mare. Angajamentul Guvernului pe care îl conduc este să aloce fonduri pentru calificarea forței de muncă și să investească în economie o valoare apropiată Produsului Intern Brut pe care România îl are în prezent. Sunt obiective ambițioase, pe care le vom putea realiza împreună cu mediul privat”, a explicat Florin Cîțu.

Premierul a mai spus că nu va crește taxele și nici nu va introduce unele noi.

„Am subliniat, de asemenea, că în această guvernare nu vom crește veniturile la buget prin penalizarea cetățenilor și a sectorului privat, mai simplu spus: nu vom crește taxele și nu vom introduce altele noi. Vom reuși să dezvoltăm economia printr-o relație de încredere și transparentă cu mediul privat, prin simplificarea legislației achizițiilor publice, scurtarea termenelor de acordare a avizelor de investiții, menținerea schemelor de ajutor de stat, susținerea reformelor și a investițiilor”, a precizat prim-ministrul.

Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, anunță că România este pregătită pentru a sprijini Republica Moldova în vederea realizării reformelor și a integrării europene.

Reprezentantul Guvernului Cîțu spune că Republica Moldova va fi sprijinită atât de România cât și de Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut la puțin timp după ce partidul pro european din Moldova a obținut o victorie clară la alegerile parlamentare.

„România este gata să sprijine amplu agenda ambițioasă de reforme a președintelui Maia Sandu și a noului Guvern și să accelereze proiectele bilaterale de interconectare și asistență, inclusiv printr-un nou acord. România este decisă să susțină în continuare parcursul european în beneficiul direct al cetătenilor Republicii Moldova”, a declarat Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe.

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare din Republica Moldova și va forma viitorul Guvern.